Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să aibă un impact durabil asupra politicii de securitate națională și internațională. Potrivit experților, securitatea este afectată de rivalitatea dintre marile puteri. Abilitățile Serviciului Federal de Informații (FIS) de a anticipa, identifica și evalua în timp util amenințările și evoluțiile care sunt de importanță strategică pentru Elveția sunt cruciale pentru luarea de măsuri preventive. Cel mai recent raport al FIS prezintă principalele evoluții din domeniul securității din ultimul an.
Rusia continuă să-și intensifice activitățile de spionaj în Europa. Potrivit unui raport public al Serviciului Federal de Informații Elvețian, aceasta țară se confruntă cu o creștere a infiltrării spionajului rus, în special sub acoperire diplomatică.
Elveția găzduiește sediile multor organizații internaționale, ceea ce atrage atenția informațiilor ruse. Serviciile de informații elvețiene sunt preocupate în special de posibilitatea ca oficialii elvețieni responsabili de colaborarea cu Consiliul de Securitate al ONU să fie utilizați de ruși în propriile scopuri.
Pe lângă aceasta, Elveția se confruntă cu încercările Rusiei de a ocoli sancțiunile impuse, utilizând companii din Uniunea Economică Eurasiatică, Turcia și India pentru achiziții. Prin urmare, activitățile de monitorizare ale serviciilor de informații elvețiene trebuie extinse către regiuni care au fost neglijate anterior.
Serviciile de informații germane avertizează că Rusia va acționa mai agresiv în Europa. Recent, doi spioni ruși au fost reținuți în Slovenia sub identitatea de cetățeni argentinieni, aceștia colectând informații în favoarea Moscovei.
În plus, serviciile de informații poloneze au descoperit și deconspirat o rețea de spionaj care acționa în favoarea Rusiei. Acest grup era implicat în pregătirea de activități de sabotaj pe teritoriul Poloniei, în special în sistemul feroviar și pe autostrăzi, utilizate pentru transportul de arme către Ucraina.
Situația ridică îngrijorări cu privire la securitatea națională și necesitatea unei abordări sporite în combaterea amenințării spionajului străin. Autoritățile elvețiene și celelalte state europene sunt nevoite să ia măsuri concrete pentru a contracara aceste acțiuni de spionaj și a proteja informațiile și infrastructura critică.
Rusia a distrus ordinea bazată pe reguli pentru pacea din Europa. Eficiența forumurilor internaționale pentru menținerea păcii și securității, precum ONU sau OSCE, a continuat să scadă; nu există semne ale unei noi ordini mondiale stabile. Rivalitatea dintre marile puteri își lasă amprenta asupra perioadei actuale de tranziție. Există o trecere către o ordine mondială bipolară modelată de rivalitatea sistemului între SUA și China.
Războiul accelerează tendința de întoarcere la o lume bipolară în viitor: Europa rămâne strategic dependentă de SUA. China este în proces de afirmare ca pol în rândul statelor opuse “Vestului”, iar rolul Rusiei în relațiile ruso-chineze se slăbește treptat.
În SUA, revenirea lui Donald Trump sau alegerea unui alt candidat izolaționist ar putea reaprinde incertitudinile cu privire la angajamentul față de Europa în 2025. China și Rusia doresc să transforme statu quo-ul instituțiilor, regulilor și normelor existente. Puterile regionale precum Turcia, India și Arabia Saudită își caută să-și extindă sfera de acțiune. În regiunea Indo-Pacifică, Japonia consideră China drept “cea mai mare provocare strategică din istoria sa”. În Africa, lupta pentru influență dintre statele occidentale și Rusia și China se intensifică.
Taiwan va continua să fie punctul central al tensiunilor geostrategice dintre China și SUA. Este extrem de puțin probabil ca China să inițieze un conflict armat cu Taiwan în 2023.
Polarizarea socială și fragmentarea aduc riscul de extremism violent. Atacurile teroriste motivate de extremism de dreapta, precum cele din Christchurch (Noua Zeelandă) și Halle (Germania) în 2019 sau Hanau (Germania) în 2020, ar putea deveni mai frecvente în Europa.
Extremiștii violenți de stânga vor rămâne în mare măsură preocupați de antifascism și problema kurdă. Se așteaptă și o creștere a violenței directe împotriva cetățenilor, în special a celor considerați că fac parte din cercul extremiștilor de dreapta sau împotriva personalului forțelor de securitate, se arată în raportul FSI.