Experții în securitate avertizează: „Rușii pot lansa rachete către București și Dobrogea. Prezența lor este îngrijorătoare”

Analistul de politică externă Șerban Filip Cioculescu a analizat noile pericole apărute după expansiunea trupelor lui Vladimir Putin și a trecut în revistă concluziile summit-ului NATO, convocat de urgență.

Expertul în relații internaționale Șerban Filip Cioculescu lansează un avertisment clar, însă fără intenția de a crea panică. După cucerirea Insulei Șerpilor  de trupele rusești, situația din zona țării noastre s-a agravat considerabil.

„Nu avem garanția că rușii nu vor instala diverse tipuri de rachete, pe Insula Șerpilor. În respectiva locație, Ucraina a avut o prezență militară relativ simbolică. Au avut radare, puncte de observație, grăniceri și niște infanteriști. Eu mă aștept ca rușii să instaleze rachete, cu care, de pildă, pot lovi în Dobrogea”, a declarat Șerban Filip Cioculescu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Potrivit profesorului de științe politice al Universității din București, în această situație riscul crește substanțial, deoarece Rusia ne consideră o țară adversă, din pricina faptului că România găzduiește Scutul de la Deveselu și că suntem extrem de apropiați de americani prin parteneriatul strategic.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Analistul politic Șerban Filip Cioculescu: „Din Insula Șerpilor și din Crimeea, rușii pot lovi în Dobrogea și la București!”

Interlocutorul FANATIK a detaliat această idee, precizând că țara noastră are un statut aparte, în comparație cu alte membre NATO. Mai mult, expertul consideră că și până la cucerirea Insulei Șerpilor, riscurile unei acțiuni beligerante a Rusiei împotriva României exista, iar una dintre potențialele „guri de foc” este Crimeea.

„România este văzută ca fiind mult mai apropiată de SUA decât Bulgaria sau Ungaria. Mereu, Rusia ne-a reproșat faptul că am acceptat scutul anti-rachetă, ne-a numit „vasalii americanilor” și a afirmat că trebuie să ne asumăm riscurile. Dacă vă amintiți, a exitat o hartă cu o țintă, făcută de propaganda rusă”, ne-a declarat Șerban Filip Cioculescu.

Interlocutorul nostru a insistat asupra pericolului pe care îl pot reprezenta rachetele armatei ruse: „Este adevărat că, inclusiv în acest moment, rușii au rachete instalate în Crimeea. Fie că vorbim despre rachete Iskander sau de Kalibr (care ajung până la 2.500 kilometri), din Crimeea, rușii pot lovi inclusiv în Dobrogea și chiar spre București. Cu siguranță, nu dorim să panicăm lumea, dar prezența rusă este îngrijorătoare”.

Șerban Filip Cioculescu a ținut să amintească faptul că, prin decizia Curții Internaționale de Justiție de la Haga, România a câștigat aproximativ de 80 – 90 % din apele care înconjoară Insula Șerpilor.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

„În acest moment, oare rușii vor mai accepta acest aranjament, sau vor afirma că ei sunt posesorii de drept? Am putea întâmpina mari probleme în privința exploatării gazului, pentru că discutăm despre o zonă foarte bogată, din acest punct de vedere. Și Ucraina a acceptat situația destul de greu, dar, până la urmă, s-a supus deciziei. Acum, Rusia poate împiedica vasele românești să exploreze în zona câștigată de noi, prin decizia Curții de la Haga. Este doar o ipoteză, dar mi se pare destul de probabilă”, este de părere profesorul universitar.

După summitul de urgență al NATO, Ucraina ar putea primi ajutor militar

Ulterior, discuția cu Șerban Filip Cioculescu s-a mutat în planul recentului summit al Alianței Nord-Atlantice, care a fost convocat recent. Este pentru întâia oară când NATO a dislocat Forța de Reacție rapidă și tot pentru prima oară a activat-o.

Trebuie amintit faptul că, la data de 24 februarie, România, Slovenia, Cehia, Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia au solicitat, pe fondul incursiunilor forțelor militare ruse în Ucraina, activarea Articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.

Potrivit AFP, Reuters și EFE, cu prilejul reuniunii de urgență a ambasadorilor statelor membre ale NATO, desfășurate la Bruxelles, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat activarea planurilor de apărare, la cererea formulată de Înaltul Comandant, generalul Tod Wolters, pentru desfășurarea de forțe suplimentare în țările din estul Europei. Imediat, s-a considerat necesară organizarea unui summit extraordinar, pentru data de 25 februarie.

„La recentul summit s-a vorbit, în primul rând, despre faptul că NATO își va consolida apărarea pe flancul estic, fiind justificat să facă acest lucru. De asemenea, vina a fost aruncată în totalitate asupra Rusiei, afirmându-se că această țară poartă vina în întregime, datorită faptului că a încălcat Carta ONU, documentul fondator al OSCE și Memorandumul de la Budapesta”, ne-a precizat analistul de relații internaționale.

Măsurile defensive intensificate sunt preventive și proporționale, adică neprovocatoare, urmărind strict descurajarea. La întâlnire au participat și Suedia, Finlanda și UE. Cele două state nordice ar putea adera la Alianță, dacă va exista o majoritate în rândul opiniei publice, cu toate că Rusia le-a avertizat să nu facă acest lucru.

Analiza lectorului Universității din București a continuat expunerea sa, legată de recenta reuniune a NATO: „De asemenea, s-a reafirmat solidaritatea profundă cu Ucraina. Este o datorie morală a aliaților, fiind precizat că Ucraina va primi sprijin politic și practic. Ultimul cuvânt sugerează că statele aliate pot oferi sprijin militar sau de inteligence”.

„Mai trebuie spus că aceste evenimente vor influența masiv viitoarele documente strategice, mai ales conceptul strategic al NATO, care urma să apară oficial, în luna iunie, dar și „busola” strategică a UE, care urma să fie gata în martie”, a completat intervievatul nostru.

Sancțiunile împotriva Rusiei se vor agrava

Șerban Filip Cioculescu este convins că Rusia va suferi, în continuare, sancțiuni extrem de grave pentru comportamentul ei iresponsabil, în totală contradicție cu dreptul internațional și cu angajamentele asumate.

Dar, așa cum se întâmplă de fiecare dată când vine vorba despre asemenea decizii dure, o asemenea acțiune presupune și o serie de pericole.

„Dintr-o simplă declarație finală, este mai greu de spus dacă s-a făcut și un calcul al potențialelor riscuri. Dar, evident că în situația în care NATO își întărește flancul estic cu capabilități militare și aduce noi forțe în această zonă, va fi întărit și flancul sud-estic, pe zona Mării Negre, acolo unde există sistemul Tailored. Acesta nu este atât de puternic precum cel numit Enhanced Tailored Forward Presence (prezență avansată adaptată), din zona Mării Baltice, care presupune mai multe trupe ale alianței nord-atlantice”, a explicat Cioculescu.

Specialistul a adăugat că, inițial, în perioada 2016 – 2020, s-a crezut că zona Poloniei și a țărilor baltice este mult mai periclitată. „Acum, Rusia a ocupat Insula Șerpilor, este mult mai aproape de noi și poate cuceri întregul litoral ucrainean. Din acest motiv, este de presupus că, în curând, situația din flancul estic se va apropia de nivelul la care este asigurată securitatea pe flancul nord-estic, însă rămâne de văzut și reacția celorlalte țări din zona Mării Negre”, a declarat lectorul universitar.

Bulgaria și Turcia, suspectate de apropiere față de Kremlin

Din acest punct de vedere, unitatea politicii Alianței Nord-Atlantice poate avea de suferit, iar Șerban Filip Cioculescu a argumentat: „Este vorba despre celelalte două țări membre NATO, Turcia și Bulgaria, despre care știm că au o serie de sensibilități legate de Rusia”.

Motivele sunt simple: „În Bulgaria, există o comuniune de limbă și de religie, căreia i se adaugă o serie de evenimente istorice. Pratic, sunt popoare înrudite. Turcii au interese economice și energetice masive legate de Rusia. De altfel, Turcia nici nu a închis strâmtorile Mării Negre, evocând faptul că ar fi însemnat o încălcare a Convenției de la Montreux”.

Trebuie menționat faptul că respectiva Convenție de la Montreux este un acord care datează din 1936, prin care Turcia a obținut controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele. În același timp, Convenția a stabilit dreptul guvernului de la Ankara de a militariza zona strâmtorilor, în cazul unui conflict armat.

Partenerul nostru de dialog a amintit că „una este ce declară liderii la nivel general, într-un document precum declarația finală și alta este ce se va realiza, concret. Îmi amintesc că Turcia a întârziat mult luarea deciziei de consolidare a flancului estic și a pus foarte multe condiții, în condițiile în care această întărire se impunea. În 2019, Turcia a blocat luni de zile decizia de consolidare a planurilor defensive aliate pentru Polonia și țările baltice”.

Trebuie precizat că Turcia a condiționat această chestiune de propriile sale probleme, precum recunoașterea unor grupări kurde din Siria ca fiind teroriste, lucru nedorit de NATO, în condițiile în care kurzii luptau împotriva Statului Islamic.

„Până la urmă, Turcia a acceptat acest compromis, fapt foarte important pentru apărarea Poloniei și a țărilor baltice, dar a făcut-o după multe runde de negocieri. Din acest motiv, lucrurile se află într-o stare destul de fluidă, în așteptarea unor măsuri mai ferme”, a încheiat Șerban Filip Cioculescu.