News

Salariile consistente, motivul scandalurilor de la Apele Române. Lefurile pornesc de la 3.500 de lei pentru un muncitor necalificat și ajung la circa 17.000

În ultimii ani, o serie de scandaluri au apărut în presă privind modul în care se fac angajările la Apele Române, iar bugetul instituției oferă o explicație pentru faptul că a devenit o atracție pentru diverși politruci.
19.08.2022 | 18:22
Salariile consistente motivul scandalurilor de la Apele Romane Lefurile pornesc de la 3500 de lei pentru un muncitor necalificat si ajung la circa 17000
Administrația Națională Apele Română funcționează pe pierdere din anul 2016/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Administrația Națională Apele Române (ANAR) este una dintre instituțiile statului în care partidele ce s-au perindat la putere și-au deversat politrucii răsplătiți cu funcții bine plătite la stat pentru serviciile aduse partidului.

Anii cu deficit bugetar tind să devină o regulă

Incompetența promovată în funcții de conducere a făcut ca Apele Române să funcționeze pe deficit timp de mai mulți ani, deși are surse de venituri sigure și constante, ce nu presupun cheltuieli considerabile, cum ar fi taxele încasate de la Hidroelectrica pentru utilizarea apelor de către hidrocentrale sau cele pentru balastierele ce funcționează pe albiile râurilor.

ADVERTISEMENT

Bugetul ANAR pe anul în curs arată că veniturile instituției sunt mai mici cu 93.390.000 de lei față de cheltuieli, deși la venituri intră și subvenții de la bugetul de stat de 1,181 miliarde lei. În schimb, șefii de la Apele Române au fost numiți în funcție de carnetul de partid, ajungându-se până în punctul în care o chelneriță a fost angajată ca inginer. Mai nou, salariații au intrat în conflict cu șeful actual al ANAR din cauză că acesta vrea ca funcțiile de conducere să fie acordate fără vechime în specialitatea gospodăririi apelor.

În bugetul pe anul 2022, la rubrica venituri figurează suma de 2,151 miliarde lei, în timp ce cheltuielile însumează 3,619 miliarde. Oficial, deficitul este de numai 93,3 milioane, întrucât marea parte a deficitului este reprezentat de cheltuieli făcute din fonduri europene nerambursabile.

ADVERTISEMENT

Deficitul de peste 93 de milioane ar trebui acoperit de excedentul din anii precedenți, însă acesta este cam pe terminate. Dacă în 2014 și 2015, excedentul s-a ridicat la circa 670 de milioane de lei, în anii următori, acești bani au fost înghițiți de deficite: 42,6 milioane în 2016, 181,4 milioane în 2017, 155,7 milioane în 2018, 176,2 milioane în 2019 și 66,7 milioane în 2020. O excepție a fost anul trecut, când s-a înregistrat un excedent de 213,3 milioane lei.

Salariile ispititoare de la Apele Române

O mare parte din cheltuieli este însă reprezentată de cheltuielile de personal, anume 661.984.000 lei. Din această imensă masă salarială, partidele au încercat în ultimii ani să-și răsplătească activul de partid. Potrivit declarației de avere a fostului director general al ANAR, Barabas Laszlo, în 2021 acesta a obținut 160.276 lei din salariul de bază, la care se adaugă 45.832 lei ca diverse sporuri. Asta reprezintă un venit lunar de circa 17.000 de lei.

ADVERTISEMENT

De asemenea, un membru în consiliul de conducere al ANAR obține venituri de aproape 14.000 de lei în fiecare lună. Salariul de bază al directorilor de la Apele Române sunt de circa 10.000 lei, fără sporuri sau alte beneficii. Leafa unui șef de serviciu poate ajunge până aproape de 9.000 de lei.

Însă la ANAR se câștigă bine și de către cei cu mai puțin carte sau expertiză. De exemplu, un muncitor necalificat are un salariu de bază de 3.500 – 3.600, iar portarul trece de 3.900 de lei, asta dacă nu face ture de noapte, caz în care primește un spor de 25%.

ADVERTISEMENT

Chelnerița devenită inginer prin grația unui „animal politic”

Apele Române au intrat în atenția opiniei publice în urma a două investigații Recorder, publicate în noiembrie 2020, respectiv februarie 2021. Prima dintre ele arăta cum directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș, un inginer specializat în gospodărirea apelor, a fost înlăturat din funcție pentru a face loc unei persoane agreate de șeful ANAR, Ervin Molnar, ajuns între timp deputat PNL. Ovidiu Ianculescu a fost forțat să demisioneze pentru ca postul să fie ocupat de Ionuț Cengher, un membru al organizației liberale din Mureș, ce a mai lucrat la un birou parlamentar.

ADVERTISEMENT

În luna iulie a acestui an, au fost trimse în judecată patru persoane – două pentru abuz în serviciu și două pentru complicitate la abuz în serviciu – în dosarul numirii lui Cengher, care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a postului.

Un scandal similar a izbucnit și la Cluj, unde funcționează Administrația Bazinală a Apelor Someș-Tisa, unde s-a încercat trucarea unui concurs de angajare.

Însă cazul cel mai notoriu a fost cel al unei chelnerițe din Iași care a fost angajată șase zile la o primărie din Suceava, după care a fost detașată pe un post de inginer la Administrația Bazinală Prut-Bârlad de către directorul acesteia, Petru Avram. Într-o înregistrare publicată de Recorder, acesta se lăuda că este „un animal politic” și că va ajunge cel puțin ministru. Însă căderea i-a fost adusă de chelnerița pe care a angajat-o astfel că Avram a fost trimis în judecată în iulie 2021 pentru abuz în serviciu, în dosar mai fiind inculpate alte două persoane.

În decembrie 2021, a fost trimis în judecată și șeful Administrației Bazinale Siret, Răzvan-Grigore Găină, pentru că a numit șefi la Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani și Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț. fără ca aceștia să fi îndeplinit condițiile de vechime și experiență necesare.

Încercare de legalizare a numirilor politice

În pofida interesului procurorilor DNA pentru numirile făcute la Apele Române, partidele nu au renunțat la ideea de a-și propti loazele în funcții de conducere la această instituție, numai că acum vor să aibă acoperire legală pentru acest lucru. Actualul director general al ANAR este Gabriel Știka, fost viceprimar la Oțelu Roșu și fost director executiv la Direcția de drumuri județene Caraș-Severin. el fiind numit cu sprijinul lui Sorin Grindeanu.

Libertatea a scris în această lună că Știka a intrat în conflict cu sindicatul de la Apele Române întrucât vrea să elimine un articol din contractul colectiv de muncă ce prevede că persoanele numite în funcții tehnice de conducere trebuie să aibă studii de specialitate și să aibă experiență în domeniu. Pratic, prin eliminarea acestui articol, numirile politice ar fi justificate legal.

Ne-am săturat cu toții să ajungă în funcții de conducere tot felul de neaveniți, de oameni care n-au nicio legătură cu Apele Române. Că toți sunt o apă și-un pământ, fie că sunt de la PSD, fie că sunt de la PNL, fie că sunt de oriunde or mai fi ei”, a declarat un sindicalist pentru publicația menționată.

În schimb, Știka susține că, prin eliminarea acestor cerințe, s-ar lărgi baza de selecție pentru funcțiile de conducere din ANAR. „Ei văd o singură modalitate de demonstrare a experienței, adică strict o vechime în domeniul gospodăririi apelor. Noi avem o altă viziune, în sensul că ne dorim ca la organizarea de concursuri, personalul care se înscrie să îndeplinească anumite condiții vizavi de vechimea în specialitatea studiilor sau vechime în gospodărirea apelor, la care să fie cumulată o vechime în funcție de conducere”, a spus Gabriel Știka.

Tags: