Salariile demnitarilor se măresc. Cât vor câștiga președintele și parlamentarii de la 1 ianuarie 2024

Un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului prevede că salariile în sectorul public vor crește cu cinci procente începând cu data de 1 ianuarie 2024. Implicit, se vor majora în același procent și salariile demnitarilor, aceasta fiind prima majorare salarială de care aceștia beneficiază din 2019.

Creșteri cu câteva sute de lei pe lună

De acum obișnuita OUG de la finele fiecărui an prin care sunt reglementate măsuri legate de salarii și alte beneficii acordate de statul român prevede ca din 2024 să aibă loc o creștere standard a salariilor bugetarilor cu 5%. De data aceasta, printre beneficiari sunt și demnitarii ale căror salarii au fost înghețate din 2019 încoace.

Legea 153/2017 privind salarizarea în sectorul public prevedea ca termen de referință pentru stabilirea salariilor de la stat salariul minim, care era înmulțit cu coeficienții specifici pentru fiecare funcție. În vârful ierarhiei era președintele României care avea un coeficient de 12 ceea ce ar fi însemnat ca șeful statului să aibă leafa de 12 ori mai mare decât salariul minim pe economiei. În timp însă, această regulă a cunoscut numeroase derogări și abateri astfel că unele salarii au crescut mai mult decât coeficienții din lege, iar altele mai puțin.

În momentul de față, președintele Klaus Iohannis are un salariu net de 14.600 de lei pe lună. O creștere de 5% va duce la majorarea acestui venit cu încă 730 de lei, ceea înseamnă că va ajunge la aproximativ 15.430 de lei. Următorii în ierarhia salarizării demnitarilor sunt președinții celor două Camerei și primul-ministru, cu un salariu de aproximativ 14.000 lei net. De la 1 ianuarie 2024, aceștia vor câștiga aproape 700 de lei în plus.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Indemnizația netă standard a unui parlamentar este, actualmente, de 10.951 lei, iar de la 1 ianuarie va crește cu circa 520 de lei. Trebuie spus însă că, în majoritatea cazurilor, deputații și senatorii vor beneficia de creșteri puțin mai consistente întrucât indemnizația este mai mare pentru parlamentarii care dețin funcții în birourile comisiilor de specialitate sau în Biroul Permanent, precum și pentru liderii grupurilor parlamentare.

De exemplu, un vicepreședinte al Camerei Deputaților sau Senatului are indemnizația de 13.019 lei, caz în care majorarea de 5% va reprezenta un plus de circa 650 de lei. Liderii grupurilor parlamentare câștigă 12.168 de lei, iar de la 1 ianuarie indemnizația acestora va fi mai mare cu aproximativ 600 de lei.

Salariile demnitarilor, înghețate din 2019

Acest plus la salariile demnitarilor înseamnă că de el vor beneficia și primarii și viceprimarii, precum și președinții și vicepreședinții consiliilor județene. De altfel, aceștia au fost singurii demnitari cu salarii mărite după 2019 în urma unei ordonanțe adoptate în anul 2022. Salariile aleșilor locali sunt diferențiate după funcția de ținută, precum și după mărimea localităților pe care le gospodăresc.

Trebuie însă precizat că salariile demnitarilor nu mai sunt strict legate de nivelul salariului minim încă din 2019, această decuplare fiind în defavoarea acestora. La sfârșitul anului 2019, guvernul Orban a decis să majoreze salariul minim de la 2.080 la 2.230 de lei, începând cu 1 ianuarie 2020, dar a dispus totodată ca salariile demnitarilor să rămână la nivelul din 2019.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Înghețarea salariilor demnitarilor a fost reconfirmată succesiv în fiecare an, cu toate că termenul de referință al salarizării publice, anume salariul minim, a fost crescut în mod repetat, ajungând la 3.000 de lei la începutul acestui an și la 3.300 de lei de la 1 octombrie.

Ținând seama că salariile demnitarilor aflate în plată acum sunt stabilite în funcție de salariul minim din 2019, cu excepția aleșilor locali, actualizarea la un salariu minim de 3.300 ar fi avut efecte devastatoare asupra finanțelor statului, întrucât asta ar însemna că lefurile conducătorilor nației ar fi trebuit să crească cu peste 50% Nici măcar creșterea salariilor primarilor și președinților CJ din 2022 nu a fost suficientă pentru a compensa creșterile salariului minim.