Salariile din birourile parlamentare s-au mărit de până la trei ori în doar șase ani. Creștere peste media salariului net pe țară

La începutul acestui an, concomitent cu majorarea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii, Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat majorare nivelului maxim la care pot fi plătiți angajații din birourile parlamentare. Spre deosebire de funcționarii parlamentari care sunt angajați ai statului, cei din birourile parlamentare sunt angajați de fiecare deputat sau senator și își primesc salariile din suma forfetară a respectivului parlamentar.

Salariile cresc, angajații din birourile parlamentare pleacă

O analiză a evoluției salariilor în perioada 2017-2023 arată că angajații birourilor parlamentare au beneficiat de creșteri consistente, mai mari decât cele ale salariului mediu net pe economie în aceeași perioadă. Asta cu condiția ca parlamentarii să le fi crescut lefurile până la nivelul maxim permis de către conducerea Parlamentului, întrucât aceasta stabilește doar pragul minim și cel maxim al salariilor de la birourile parlamentare, deputații și senatorii putând să decidă, în acest interval, cât de bine își plătesc angajații. Unii însă sunt foarte zgârciți cu angajații lor.

Între 2017 și luna decembrie 2022, salariul mediu net pe țară a crescut, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, de la 2.338 la 4.398 lei, ceea ce reprezintă mai puțin de o dublare. În schimb, nivelul maxim al salariilor de la birourile parlamentare a fost mai mult decât dublat în medie, iar în cazul unor angajații cu lefuri mai mici, creșterea a fost chiar triplă. De exemplu, un consilier, funcția cea mai mare de la un birou parlamentar, putea primi 2.673 lei pe lună în 2017, pentru ca un an mai târziu să ajungă la 3.641 lei. O altă majorare a venit în 2019, netul ajungând la 4.504 lei, nivel la care s-a menținut până în 2022, când a fost ridicat la 4.887 lei, iar din acest an va primi 5.748 lei pe lună.

Creșterea este și mai spectaculoasă în cazul șoferilor, angajații cu cele mai mici lefuri dintr-un birou parlamentar. În 2017, acestea aveau venituri foarte modeste, la nivelul salariului minim, adică 1.065 lei pe lună. Însă în următorii doi ani, lefurile acestora au crescut accelerat la 1.423 lei în 2018 și 1.774 lei în 2019. În anul 2021, când consilierilor nu li s-a mărit salariul, șoferii au ajuns la 2.503 lei. Cu majorarea aprobată la începutul acestui an, salariul lor net este acum de 3.366 lei, ceea ce reprezintă ceva mai mult de triplare față de ceea ce primeau în urmă cu șase ani.

Digi24.ro

Prima reacție a lui Nicușor Dan, după ce Anamaria Gavrilă i-a cerut să facă un control psihiatric

Când Birourile Permanente au decis ultima majorare, la mijlocul lunii trecute, Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităților naționale, justifica majorarea prin faptul că salariații birourilor parlamentare își caută alte locuri de muncă din cauza lefurilor mici. „Pleacă lumea, nu stă nimeni pe un salariu foarte mic, să facă ce trebuie să facă la un birou parlamentar. Netul lor este, din păcate, în continuare mic, chiar în urma acestei majorări. Și probabil că puțini vor mai rămâne la birourile parlamentare în viitor. Asta este”, declarat Pambuccian pentru Digi24.

Unii parlamentari își plătesc prost angajații

Deși la prima vedere pare că Pambuccian este contrazis de datele de mai sus, asta nu înseamnă neapărat că deputatul încerca să inducă opinia publică în eroare. Explicația constă în faptul că Parlamentul aprobă doar o listă cu funcții și nivelul minim și maxim al salariilor pe care le pot primi. Cum parlamentarii au dreptul să stabilească nivelul acestora în intervalele prestabilite, există posibilitatea ca unii deputați și senatori să-și plătească mai prost angajații decât le-ar da dreptul reglementările în vigoare.

Digisport.ro

Au făcut înconjurul lumii! Ce a scris presa internațională, după apariția imaginilor fără precedent de la Arena Națională

Astfel, în loc să acorde salarii motivante, la nivelul maxim care este permis, unii aleși preferă să dea salarii mici, iar banii astfel economisiți din sumele forfetare să-i cheltuiască în alte scopuri. În sumele raportate lunar de către parlamentari privind modul în care cheltuie sumele forfetare există diferențe enorme în ce privește cheltuielile de personal. O analiză FANATIK arăta, în urmă cu un an, că există diferențe foarte mari în ce privește banii folosiți pentru plata angajaților.

Astfel, în 2021, liderul UDMR, Kelemen Hunor și-a plătit angajații cu 169.000 de lei, în timp ce George Simion a alocat în acest scop doar 25.700 de lei din suma forfetară primită de-a lungul unui an întreg, ceea ce însemna că ar avea un singur angajat la biroul parlamentar, plătit cu aproximativ 2.700 de lei pe lună. Diferența poate fi explicată în două moduri: fie parlamentarii își plătesc prost angajații și folosesc banii în alte scopuri, chiar dacă legale, precum cheltuieli cu diverse bunuri sau servicii, fie îi plătesc bine, dar au puțini angajați. În consecință, plecările de care vorbea Pambuccian pot fi explicate fie prin faptul că angajații sunt plătiți prost, fie au un volum mare de muncă.

Odată cu majorarea nivelului maxim al salariilor din birourile parlamentare, a fost majorată și suma forfetară de care beneficiază parlamentarii, de la 28.080 de lei la 35.500 lei. Unul dintre motivele invocate a fost că majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei a impus și creșterea salariilor angajaților de la birouri. Argumentul este un fals grosolan întrucât, dacă parlamentarii ar binevoi să-și plătească angajații la nivelul maxim prevăzut de grilă, toate salariile oricum ar fi peste pragul de 3.000 de lei.