Aproape un sfert de milion de bucureșteni, pe salariul minim. Avocatul Poporului: “Este insuficient!” Riscurile majorării “din pix”

La doar o zi după ce România a fost invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la Organizația Țărilor Devoltate (OECD), Avocatul Poporului a publicat un raport în care arată că sute de mii de angajați din țara noastră muncesc pentru un salariu minim, insuficient pentru acoperirea nevoilor de bază.

Salariul minim brut trebuie actualizat periodic şi în timp util

Avocatul Poporului arată, în cel mai recent Raport privind respectarea dreptului la muncă, că în scopul respectării dreptului la muncă și protecție socială, din perspectiva respectării demnității și valorii persoanei umane, statul trebuie să ia măsuri pentru „determinarea salariilor minime de natură a asigura salariaților o protecție corespunzătoare prin raportare la nevoile acestora și a familiilor lor la nivelul general al salariilor din țară, costul vieții, prestațiile de securitate socială, nivelurile de trai ale altor grupuri sociale, precum și cerințele dezvoltării economice și interesul care există pentru a realiza și menține un înalt nivel de folosire a forței de muncă”.

„Stabilirea unui salariu mediu minim brut pe ţară decent ar contribui la reducerea numărului persoanelor care trăiesc în prag de sărăcie”, a declarat Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului.

De asemenea, ea a afirmat că un salariu minim brut decent ar facilita accesul la servicii medicale, ar duce la creşterea nivelului de trai şi ar îmbunătăți accesul la educaţie al copiilor. Aceasta a subliniat că salariul minim brut pe ţară trebuie actualizat periodic şi în timp util ori de câte ori intervin modificări de nivel economic şi social în România.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Raportul Avocatului Poporului arată că, potrivit legislaţiei în vigoare, de la începutul acestui an, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este în cuantum de 2.550 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 15,239 lei/oră.

De asemenea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică, în trimestrul III al anului 2021, veniturile totale medii lunare pe gospodărie au fost de 5.704 lei, iar cheltuielile totale au fost, în medie, de 4.939 lei, lunar, pe gospodărie.

Însă, „conform unor studii de specialitate, valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna septembrie 2021 este de 7.234 lei pe lună. Valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5.993 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 4.417 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 2.708 lei pe lună”, arată sursa citată.

Raportul Avocatului Poporului arată și câte contracte pe salariu minim erau anul trecut în fiecare dintre județele țării. Trebuie subliniat că anul trecut salariul minim brut era de 2.300 de lei, de 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare și de 3.000 de lei pentru angajații din construcții. Astfel, doar la nivelul Capitalei erau înregistrate oficial, la data de 17 septembrie 2021, 174.490 de contracte pentru salariul de 2.300 de lei, alte 22.642 pentru salariu de 2.350 de lei și alte 45.707 pe salariul de 3.000 de lei.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

La rândul său, Clujul avea 42. 345 de contracte pe salariul de 2.300 de lei, 5.406 pe suma de 2.350 de lei și alte 16.923 pe salariul de 3.000 de lei. Constanța avea și ea 47.804 de contracte pe salariul minim de 2.300 de lei, cu 3.500 mai multe decât județul Timiș, asta în timp ce Brașovul avea puțin sub 29.000 de astfel de contracte.

Raportul citat subliniază că în acest moment se află în dezbatere parlamentară o propunere legislativă prin care se propune ca valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent să fie stabilită de Institutul Național de Statistică și ca acesta să devină salariul minim brut pe economie. În prezent, propunerea se află în dezbatere la Cameră, for decizional, și a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului.

Majorarea salariului minim din pix și pericolul unor efecte perverse

Economiștii atrag însă atenția că această corelare automată a salariului minim pe economie cu coșul minim de consum, deși bine intenționată, riscă să aibă efecte exact contrare celor propuse și, în final, primii și cei mai afectați vor fi tot cei mai vulnerabili. În opinia acestora, prima problemă este aceea chiar a cuantificării cu sens a costurilor pentru coșul minim de consum.

„O primă problemă vine de la acest coș de consum. Cum anume îl definim? Ce trebuie să mănânce omul minim ca să supraviețuiască? Un om de 100 de kilograme, bărbat sau femeie, are același coș minim ca un copil, sau ca un tânăr? Să zicem că îl definim cumva, punem acolo niște carne, lapte, ouă, dar rămâne întrebarea care e carnea – de pui, de porc? Bun, să zicem că trecem și de asta, deși oamenii nu consumă în medie, ci ei consumă individual, după preferințele lor, unul e vegan, unul mănâncă fructe. Mergem mai departe după aceea.

Prețurile la acest coș mediu sunt diferite, dacă vorbim de o zonă izolată economic, unde infrastructura este aproape inexistentă, atunci prețurile vor fi diferite de o zonă unde este o mare concurență între supermarketuri. Mai departe, prețul de la supermarket diferă de prețul de la piață, care e prețul mediu al roșiei în funcție de care calculăm acest coș? România mai are o problemă pentru că are sezonalitate, una e prețul ei vara, altul e iarna. Apoi, acest coș cred că include și chiria sau rata la bancă, dar în România sunt foarte mulți proprietari – deci e o problemă cu acest coș ce pare îndesat cu de toate”, a declarat pentru FANATIK Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București.

Acesta subliniază că adoptarea unei astfel de măsuri ar conduce la o spirală inflaționistă, cu salariile încercând mereu să țină pasul cu creșterile prețurilor. Mai rău, cei care vor resimți din plin efectele perverse ale unei astfel de măsuri vor fi tot cei din categoriile cele mai vulnerabile.

„Dincolo de acest aspect, creșterea salariului minim la nivelul acestui coș de bază ar avea efectul imediat de a închide toate IMM-urile și toate companiile care mai produc în România. Se lovește în producție, ea ar deveni mult mai dificilă. Făcând producția dificilă și mai costisitoare produci inflație. Deci e clar că această majorare în răspărul productivității duce la inflație, care inflație va fi un nou motiv să crești salariul minim, pentru că a crescut prețul acestui coș minim de consum. Introducem astfel o circularitate păguboasă în economie, este așa numită spirală inflație-salariu, pe care e bine să o eviți pentru că ea nu duce decât la și mai multă inflație.

Efectul acestei măsuri va fi contrar așteptărilor. Adică nu-i va proteja pe cei pe care îi vizează, ci dimpotrivă, îi va sărăcii și mai tare pentru că astfel se pierd locuri de muncă, introduci o anumită volatilitate pe locurile de muncă, mai ales la cele aflate la periferia actului de producție, adică acolo unde sunt cei mai săraci. Și la periferia sistemului economic, cei mai izolați, cei aflați în zonele cele mai puțin dezvoltate. Într-un final economia va începe să se înnegrească exact în aceste zone, unde avem subdezvoltare și unde sunt afectați cei mai vulnerabili”, a subliniat profesorul Cristian Păun.

Acesta susține că „problema salariului minim” nu este una economică, ci una de decizie politică, prin care politicienii populiști își imaginează că pot crește bunăstarea societății prin măsuri din pix și nu prin investiții în economie și în capitalul uman (educație).

„Salariu minim nu este o problemă economică, ci una politică. Economiștii nu au nicio treabă cu salariu minim pentru că acesta este impus prin lege de un guvern. Interferența politicului în acțiunile și în rațiunile economice, de multe ori, dacă e făcută în răspărul evidențelor și contextului economic poate produce mai degrabă haos și probleme, în loc să le rezolve. Eu înțeleg că foarte multă lume este încă foarte prost plătită în România, însă vă asigur că plata în continuare prin salariu minim nu va face decât ca și mai mulți să fie plătiți prin acest salariu minim. Este ceea ce vedem că s-a întâmplat în țara noastră. Dacă salariul minim este calea rezolvării problemei sărăciei în România, atunci de ce nu-l facem mâine 10.000 de euro?”, a conchis economistul.

Valoarea coșului minim pentru un trai decent

Raportul Avocatului Poporului subliniază că, în lipsa unor date oficiale, analiza a avut  în vedere un studiu elaborat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, în data de 5 noiembrie 2021, prin care a fost stabilită valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent.

Astfel, „valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna septembrie 2021 este de 7.234 lei pe lună. Valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5.993 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 4.417 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 2.708 lei pe lună. Valoarea coșului a scăzut față de anul trecut, chiar dacă practic toate prețurile au crescut. Singurul motiv este scăderea dramatică a dobânzilor la credite, lucru care a dus la ieftinirea ratei pentru o locuință, scădere care cel mai probabil e una temporară. Dacă excludem costul pentru locuință din valoarea coșului, avem o creștere cumulată de 3.9% pentru celelalte componente, cea mai mare de până acum (3% în 2019, 3,2% în 2020)”, se arată în raport.

Victoria Stoiciu, expert în cadrul Fundației Friedrich Ebert România, susține că la stabilirea valorii coșului minim de consum au fost luate în calcul valorile medii ale prețurilor produselor, fiind un compromis pe care-l face orice analiză statistică.

„Trebuie să subliniez ca acesta este un coș de consum pentru populația salariată. Nu este un coș de indicator pentru protecție socială, asistență socială sau alte politici, ci unul pentru populația activă, cu un loc de muncă. În ceea ce privește metodologia calculării acestuia, evident că există variații de preț în funcție de regiune – dar noi am mers pe niște valori medii. Cred că dacă e să considerăm un obstacol faptul că există o diferență de preț între București și Satu Mare, atunci acesta este un obstacol în orice tip de măsurătoare statistică. Și indicele prețurilor de consum se bazează tot pe valori medii. Adică, dacă ne blocăm în argumentul acesta că avem diferențe de preț, nu că nu e adevărat, dar este un compromis pe care-l face orice măsurătoare statistică. E un contra-argument pe care l-am putea aduce la orice tip de măsurătoare”, a declarat pentru FANATIK Victoria Stoiciu.

Coșul minim, doar un criteriu pentru stabilirea salariului

Victoria Stoiciu susține că valoarea coșului minim de consum are doar rolul de criteriu pentru stabilirea salariului minim, iar legea aflată în dezbatere în parlament nu presupune corelarea automată a valorii celor două.

„De fapt legea spune foarte clar că acest coș minim de consum e doar un element de fundamentare. Nu se spune nicăieri în lege că salariul minim trebuie să fie egal cu coșul de consum, ceea ce evident ar fi ideal, dar există constrângeri economice. Dacă dublăm peste noapte toată lumea înțelege că șocul economic va fi foarte puternic, și atunci avertismentul economiștilor se va adeveri.

El însă servește ca un criteriu, ca o referință. Are mai degrabă rolul unui obiectiv de atins în stabilirea politicii salariale. Nu există un calendar fix. Mi se pare că este normal însă ca un salariu minim să ofere un nivel de trai care este cât mai aproape de nivelul unui trai decent. Pentru că sigur, economiștii vin cu argumente – avem cerere și ofertă și așa trebuie stabilit acest salariu minim – dar în acest caz nu vorbim de cartofi, nu vorbim de zahăr. Vorbim de vieți umane. Până la urmă acești oameni își vând forța de muncă pe o piață care nu este obișnuită, asemenea unor produse de consum”, a declarat pentru FANATIK Victoria Stoiciu.

În opinia ei, în această dezbatere nu ar trebui să primeze doar argumentele de ordin economic. În primul rând, susține aceasta, nu vorbim de o piață liberă în sensul preferat de economiști, ci una unde alegerile persoanelor pot fi uneori constrânse de context, un loc de muncă poate fi o necesitate pentru supraviețuire, deci este o piață cu implicații majore pentru drepturile omului.

„E o piață care are niște implicații profunde asupra vieților umane. Și din cauza asta e nevoie de o reglementare și de intervenții în plus. E o viziune socială, care pleacă de la ideea că orice om ar trebui să muncească pentru un venit care să îi asigure un minm de trai decent. Sigur, pot să fie discordanțe filosofice. Cineva poate susție că un om poate munci și pentru un salariu care nu-i permite nici să supraviețuiască.

Eu cred că regulile economiei de piață, a cererii și ofertei, nu că încetează, dar trebuie nuanțate atunci când vine vorba de viața umană. E aceeași logică și când vine vorba de sănătatea umană. Nu e o piață liberă, ca piața de cartofi. Dacă ești bolnav nu e ca și cum poți să alegi să nu te tratezi. La fel, pe piața muncii, într-o situație disperată poți să fii nevoit să iei jobul care ți se oferă, dacă supraviețuirea unui om e condiționată de un job atunci nu vorbim de o alegere liberă. Este o piață cu implicații majore pentru drepturile omului”, a subliniat Victoria Stoiciu.