Valul sancțiunilor face victime colaterale. Muzicienii ruși izgoniți din sălile de concerte, Dostoievski scos din universități

Amplificarea rusofobiei în ultimele zile a luat forme greu de înțeles pentru o persoană rațională. În România, ANPC a închis magazine cu specific rusesc, în Statele Unite se fac apeluri la boicotarea mărcilor de vodcă cu nume rusești chiar dacă ele sunt produse în alte țări, iar în Italia un curs despre Dostoievski a fost anulat.

Horia Constantinescu, „spaima Rusiei” de la ANPC

Recent reinstalat de către PSD în funcția de președintele al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Horia Constantinescu a asmuțit comisarii instituției pe benzinăriile deținute în România de către companiile rusești Lukoil și Gazprom, anunțând că au fost aplicate amenzi de 1,4 milioane de lei.

Pe lângă benzinării au fost vizate și magazinele Berezka, cu specific rusesc, deținute de către familia unui rus stabilit în Bulgaria, Viktor Bakurevici. Pe 28 februarie, în toate magazinele Berezka din România, la ora 9, au început controale ANPC, iar 5 din 13 magazine au fost închise timp de două zile. Compania a susținut că neregulile depistate vizau etichetarea produselor, iar 80% dintre ele au fost corectate.

Dacă „bravul” șef al ANPC a crezut că astfel a dat o lovitură grea Rusiei lui Putin, există indicii că se înșeală. „Mi-e frică să cred că acesta este un semn că nu suntem bineveniți aici. Familia noastră a fugit de autoritarismul lui Putin în căutarea libertății. Și formează aici un mediu prietenos, cu produse de calitate, o echipă multinațională – o comunitate, plătim taxe, asigurări etc. Toate beneficiile muncii noastre rămân aici”, a scris Bakurevici pe pagina de Facebook a companiei.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Compania sancționată s-a implicat în ajutorarea refugiaților

Imediat după declanșarea războiului din Ucraina și înainte de controalele dispuse de Constantinescu, compania a condamnat războiul și apoi a anunțat că se implică în campania de ajutorare a refugiaților ucraineni care ajung în România: „Berezka va oferi tot ajutorul și suportul în măsura posibilităților. Putem consilia în diverse probleme, ajuta cu angajarea, în unele cazuri vom aloca asistență gratuită.”

Mai mult, ANPC-ul nu a făcut decât să perturbe piața de desfacere pentru companii din mai multe țări, inclusiv din Ucraina. Doar 15% din marfa vândută este din Rusia și Ucraina, restul provenind din țări precum Moldova, Georgia, Armenia, Belarus ș.a.

Americanii au început să se bată cu sticlele de vodcă

O stupiditate similară au dovedit și guvernatorii statelor americane Ohio, Utah și New Hampshire care au cerut magazinelor de băuturi să scoată de pe rafturi mărcile de vodcă rusești. Numai că majoritatea mărcilor cu rezonanță rusească nu mai sunt produse pe teritoriul Rusiei, potrivit CNN Business.

De exemplu, un producător important, Stoli Group, are distileriile în Letonia, iar sediul central este în Luxemburg. Cât despre Smirnoff, compania este controlată de o firmă britanică, iar fabricile sunt chiar pe teritoriu american, în statul Illinois. Mai bine de jumătate din vodca vândută în SUA este de producție internă, în timp ce importul din Rusia reprezintă mai puțin de 1%.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Boicot anti-Dostoievski

Dacă aceste „sancțiuni” par mai mult amuzante în stupiditatea lor, deși au impact asupra unor afaceri legale și asupra angajaților lor, altelte sunt mult mai serioase, întrucât aduc aminte mai degrabă de regimuri totalitare. Universitatea Milano-Bicocca a decis să anuleze un curs despre scriitorul rus Feodor Dostoievski, ce urma să fie susținut de către scriitorul italian Paolo Nori, „pentru a evita orice controversă, în special internă, într-o perioadă de puternice tensiuni.”

Nori a răbufnit împotriva deciziei într-o lungă postare pe Instagram. „Ce se întâmplă în Italia este ridicol. Nu doar că este greșit să fiu un rus viu în Italia de astăzi, este greșit să fii și unul mort, precum Dostoievski care a fost condamnat la moarte în 1849 pentru că a citit o carte interzisă. Este incredibil că o universitate italiană ar interzice un curs despre un autor precum Dostoievski”, a afirmat Nori, citat de Newsweek.

Împotriva deciziei a protestat și fostul premier italian Matteo Renzi, actual senator, care a catalogat-o ca „nebunească”. „În timpuri ca acestea, avem nevoie să studiem mai mult, nu mai puțin. În universități avem  nevoie de profesori, nu de birocrați incapabili”, a spus Renzi. În fața acesto reacții, universitatea a renunțat la decizie, iar cursurile vor avea loc după cum au fost programate inițial.

Anna Netrebko, diva renegată

Tot la Milano, în urmă cu aproape trei luni, Teatro alla Scala, unul dintre cele mai prestigioase teatre de operă din lume, inaugura noua stagiune cu opera „Macbeth” a lui Verdi. La premieră a fost prezent președintele Italiei Sergio Mattarella, iar din distribuție făceau parte două staruri ale operei mondiale de origine rusă: soprana Anna Netrebko în rolul lui lady Macbeth și basul Ildar Abdrazakov în rolul lui Banquo.

Acum muzicienilor ruși li se cere să condamne explicit Rusia, în caz contrar fiindu-le anulate concertele. După ce Opera din München i-a anulat angajamentele „din cauza teribilului război de agresiune împotriva Ucrainei și a insuficientei distanțări”, Anna Netrebko a renunțat de bunăvoie la contractele pe care le avea la Scala din Milano în rolul principal din „Adriana Lecouvreur”, în „Macbeth” la Opera din Zürich și la gala de la Gran Teatre de Liceu din Barcelona, potrivit Opera Wire.

Directorul Operei Bavareze de Stat vorbea de „insuficienta distanțare” a lui Netrebko după o postare pe Facebook a acesteia din 26 februarie în care scria: „Sunt rusoaică și îmi iubesc patria, dar am mulți prieteni în Ucraina și durerea și suferința de acum îmi frâng inima. Vreau ca acest război să se termine și ca oamenii să trăiască în pace. Asta sper și pentru asta mă rog. Vreau totuși să adaug un lucru: să forțezi artiștii sau alte figuri publice să-și exprime opiniile politice în public și să-și denunțe țara nu este corect. Asta ar trebui să fie o alegere liberă. Ca mulți dintre colegii mei, sunt o persoană apolitică. Nu sunt expertă în politică, sunt un artist și scopul meu este să unesc oamenii dincolo de diviziunile politice.”

Gherghiev, un dirijor alungat din Occident

Unui adevărat val de cereri de lepădare de Putin a trebuit să-i facă față și dirijorul Valeri Gherghiev, însă acesta a refuzat până acum să emită public o opinie asupra evenimentelor din Ucraina. În consecință, Filarmonica din München l-a demis din postul de director muzical, cea din Rotterdam pe care a condus-o 13 ani și la al cărei reviriment a contribuit, și-a retras invitația adresată dirijorului de participa la un festival în luna septembrie. Lui Gherghiev i s-au anulat două concerte la Carnegie Hall, câteva reprezentații la Scala din Milano, iar Filarmonica din Viena a renunțat la serviciile lui pentru o serie de concerte în SUA.

Râvna cu care artiștii ruși sunt excluși din teatrele de operă ale lumii este arătată și de un mesaj al managerului teatrului de operă Metropolitan din New York, Peter Gelb. La începutul textului, acesta își exprimă firească solidaritate cu Ucraina pentru ca mai apoi să anunțe represaliile: „Deși credem cu putere în prietenia călduroasă și schimbul cultural care există de multă vreme între artiști și instituții artistice dintre Rusia și Statele Unite, nu mai putem angaja artiști sau instituții care îl sprijină pe Putin sau sunt sprijiniți de către el.”

Cu numai un an în urmă, într-o discuție online cu Anna Netrebko, Gelb spunea că nu va renunța la serviciile sopranei care a cântat la Metropolitan în fiecare sezon de mai bine de 15 ani. Declarația lui Gelb la minutul 21.50 al clipului de mai jos:

Apelul unui artist ruso-ucrainean

Drama prin care trec artiștii ruși, prinși la mijloc între războiul declanșat de Putin și valul de rusofobie oarbă, a fost surprinsă într-o postare a sopranei Olga Peretiatko, cu tată ucrainean și mamă rusoaică:

„Noi artiștii avem propria linie a frontului! Credeți-mă! Mai ales dacă vorbești rusește. Nu lăsați ura să vă intre în suflete! (…) Acum este ușor să pierzi un prieten, un frate, o persoană iubită. Și nu doar în război și bombardamente. Oamenii acum sunt furioși dacă: din cauza lui Putin, a lui Zelenski, a Rusiei, a Ucrainei, dacă ești rușinat și plângi, dacă râzi, dacă te prefaci că nu se întâmplă nimic, dacă ai tăcut în ultimii opt ani sau dacă ai vorbit în ultimii opt ani (referință la anul 2014 când Putin a anexat Crimeea – n.red.), dacă reflectăzi când acolo este război, dacă citești prea multe știri, dacă nu urmărești știrile deloc, dacă ieși în stradă să spui NU războiului, dacă nu ieși și te uiți la seriale TV ca să faci față ororii (…)

Înțelegeți că în fața voastră stă o persoană care e și ea speriată. Atingeți-i sufletul! Nu suntem dușmani. Este foarte important acum să ne păstrăm înțelepciunea și să nu căutăm lași, trădători, disidenți, limba greșită, muzica greșită.”