Şase ani de când scutul de la Deveselu a fost activat. Cum funcţionează şi de ce îl urăşte Putin

Amplasarea unor instalații terestre antirachetă pe teritoriul României a fost aprobată pe 4 februarie 2010 de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca răspuns la o solicitare formală din partea Statelor Unite. Localitatea Deveselu a fost aleasă pe 2 mai 2011 pentru amplasarea scutului, în locul unei foste baze aeriene, care fusese desființată în 2002.

Ce este şi când a fost inaugurat scutul antirachetă de la Deveselu

Baza militară de la Deveselu a fost creată în anii 50, pe vremea când România era membră în Tratatul de la Varșovia, alianaț militară a statelor comuniste din estul Europei. După desființare, baza a intrat în conservare, astfel că primul pas în instalarea scutului a constat în reabilitarea bazei, urmată apoi de către instalarea propriu-zisă a scutului, ale cărui costuri sunt estimate la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă costul anual al întreținerii, de 20.000.000 dolari.

Lucrările principale de construcție la Deveselu au început pe 28 octombrie 2013, iar inițial se estima că vor fi încheiate în 2015. La vremea respectivă, instalarea scutului a fost justificată ca fiind o cale de a proteja Europa de sud-est în eventualitatea unui atac nuclear din partea rachetelor iraniene.

Numele oficial al scutul este Aegis Ashore fiind varianta terestră a sistemului Aegis care a fost conceput pentru uzul flotei americane. Ca în orice cazarmă, la Deveselu sunt amplasate barăci și instalațiile funcționării unei unități militare obișnuite. Ce diferențiază baza de alte cazărmi este prezența unor radare performante, la care se adaugă rachetele interceptoare de tip SM-3, cele 24 de rachete fiind grupate în trei batererii. Numărul maxim al militarilor care operează scutul este de 500 de oameni.

Digi24.ro

O femeie și-a reclamat soțul pentru ce a forțat-o să facă în dormitor. Dar un judecător i-a spus că în căsătorie e permis orice

Suprafața totală a bazei este de 900 de hectare, dintre care 170 sunt rezervate militarilor americani care operează scutul. România trebuie să asigure paza instalațiilor, iar avioanele civile nu pot zbura pe deasupra bazei decât în cazuri de forță majoră.

Cum funcţionează scutul de la Deveselu

Sistemul Aegis Ashore are ca punct central un radar central care semnalează rachetele care se apropie. Radarul este conectat la o serie de echipamente de comunicații, precum și la sistemele de lansare ale interceptoarelor SM-3. Rachetele interceptoare nu au încărcătură explozivă. Ele sunt lansate cu o viteză de până la 9.500 kilometri  pe oră, având o rază de acțiune de 500 de kilometri. La o viteză atât de mare, energia cinetică a rachetei este suficientă pentru a distruge racheta lansată de un stat agresor, fără să mai fie nevoie de încărcătură explozivă.

La origine atât radarul folosit, cât și rachetele interceptoare au fost create pentru utilizarea lor de pe nave, însă sistemul s-a dovedit eficient și pe uscat. Potrivit Pentagonului, eficiența dovedită în cadrul testelor a fost de 82%. Testele au vizat interceptarea rachetelor cu rază medie de acțiune, inclusiv al celor capabil să transporte focoase nucleare.

Deocamdată, nu a fost testată eficiența sistemului în cazul rachetelor hipersonice, precum cele Avangard din dotarea armatei ruse. Rachetele hipersonice sunt propulsate până la înălțimi de 160 de kilometri, iar acolo se detașează de racheta propulsoare și plutesc apoi mii de kilometri prin stratosferă până la atingerea țintei. Senzorii radarelor actuale le detectează mai greu, iar posibilitatea distrugerii lor în aer este mai redusă din cauza manevrabilității lor. Abia de la începutul acestui an, Pentagonul a primit finanțare pentru crearea unui scut capabil să distrugă rachetele hipersonice, potrivit Arms Control Association.

Digisport.ro

Împușcată mortal în plină stradă, la 21 de ani, alături de iubit! Autoritățile au făcut o descoperire care schimbă totul

De ce doreşte Vladimir Putin să scape de scutul de la Deveselu

De la bun început, Rusia a avut o atitudine ostilă față de instalarea scutului antirachetă de la Deveselu, chiar dacă scopul acestuia este defensiv, iar intenția declarată era de a împiedica un eventual atac din partea Iranului. Scopul defensiv al Aegis Ashore este demonstrat de lipsa încărcăturii explozive a rachetelor, însă când vine vorba de armele nucleare, distincția dintre caracterul ofensiv și cel defensiv tinde să se șteargă.

În scenariul catastrofal al unui război nuclear, marile puteri ale lumii sunt preocupate de posibilitatea de a riposta în cazul unui atac nuclear. Această ripostă este condiționată de capacitatea de a distruge din aer rachetele cu încărcătură nucleară ale adversarului. Astfel, un scut antirachetă eficient limitează sau chiar elimină efectele unui prim atac, iar agresorul se trezește în postura de a fi el însuși vulnerabil la o ripostă nucleară devastatoare.

Nemulțumirile Rusiei sunt legate de faptul că amplasarea unui scut antirachetă atât de aproape de granițele sale ar face irelevant statutul său de putere nucleară și, indirect, că o va face vulnerabilă la un atac cu bomba atomică din partea unui adversar care poate evita o astfel de situație.