Scandal în coaliţie din cauza PNDL 3. Programul care a „scos ţara din noroaie” sau furt generalizat din banii publici?

PNDL a fost inițiat în 2013, pe vremea când Liviu Dragnea era ministru al Dezvoltării, cu menirea de a construi infrastructură rutieră, de apă-canal ș.a. în special în mediul rural. După primele două etape, PNL vrea să prelungească programul pentru încă cel puțin 6 ani.

Intenția guvernului Cîțu a provocat nemulțumire la USR-PLUS, reprezentanți ai acestui partid vorbind chiar de faptul că acest program a reprezentat furt din banii publici.  Criticii mai moderați ai PNDL nu contestă necesitatea programului, dar susțin că ar trebui să funcționeze pe cu totul alte principii decât până acum.

În cazul în care Guvernul va adopta ordonanța de urgență privind PNDL 3, redenumit Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, 50 de miliarde de lei vor fi alocați pentru asfaltarea drumurilor pietruite și rețelele de canalizare și apă potabilă.

Un program cu finanțare sporadică și discreționară

„Cu ajutorul acestor programe am scos ţara din noroaie”, afirma, în februarie 2019, premierul Viorica Dăncilă. La prima vedere, datele statistice tind să-i dea dreptate: între aprilie 2015 și decembrie 2020 au fost semnate contracte cu autorități locale (comune, în proporție de peste 70%) pentru 11.753 de proiecte, dintre care 4.511 în PNDL 1 și 7.242 în PNDL 2. Proiecte au avut o valoare totală de aproape 50 de miliarde de lei, cu decontări de 81% în PNDL 1 și 59% în PNDL 2.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Încă de la început, despre PNDL s-a spus că este o modalitate de aservire a primarilor de către partidele de guvernământ, la început PSD, apoi PNL. Acuzația a fost alimentată de faptul că nu a existat o sursă certă și previzibilă de finanțare a programului, Executivul alocând diverse sume prin hotărâri de Guvern succesive, deseori recurgând la Fondul de rezervă. Astfel, decontările s-au făcut în salturi, în funcție de banii pe care îi avea Guvernul sau de preferințele politice.

Alte probleme au fost identificate în rapoarte succesive ale Curții de Conturi. Unul dintre ei consemna de încă de la începutul programului că mecanimele de evitare a fraudării banilor publici erau insuficiente, precum și faptul că era permisă finanțarea unor proiecte despre care nu se putea spune că sunt esențiale pentru o comunitate. Un raport mai recent, pentru anul 2019, arăta că există probleme majore legate de implementarea efectivă a proiectelor.

„Un număr semnificativ de UAT-uri nu au solicitat sume spre decontare în anul 2019 (3.499, aproximativ 30% din numărul total de obiective finanțate prin PNDL) ceea ce indică vulnerabilități și dificultăți ale beneficiarilor în formularea solicitării de decontare a fondurilor de la bugetul de stat, respectiv dificultăți în încadrarea în termenele asumate pentru finalizarea obiectivelor de investiții. UAT-urile sunt responsabile cu derularea procedurilor de achiziții publice. Acestea, în multe situații, durează foarte mult, din cauza lipsei de oferte, a proceselor aflate în instanță sau a altor probleme întâmpinate în procesul achizițiilor publice”, se spunea în raportul Curții de Conturi.

Decontări ilegale cerute de către primării

Erau menționate și unele plăți ilegale făcute prin PNDL, în urma verificărilor prin sondaj făcute de inspectorii CC. Se pare însă că problemele legate de corectitudinea folosirii banilor sunt mult mai mari. În februarie 2020, fostul ministru al Dezvoltării Ion Ștefan a asmuțit DNA asupra primarilor descoperiți cu nereguli, fiind vizați inclusiv primari PNL.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„Sunt uimit, unele cereri de decontare sunt grosolane, au trimis facturi pentru lucrări sau produse care nu există (…) În total am oprit de la plată facturi de circa 500 de milioane de lei, inclusiv pentru proiecte de grădinițe și școli, aducțiuni cu apă, proiecte de infrastructură, din cauza neregulilor constatate de inspectori. Toate acestea au fost trimise pentru verificare procurorilor”, preciza Ștefan într-o declarație pentru G4Media. Ministrul menționa, printre altele, un drum care avea o grosime a stratului de pietriș și asfalt la jumătate din cea contractată.

Alte dubii au fost ridicate și un raport al ONG-ului Expert Forum din iunie 2021, intitulat „Cum reparăm PNDL”. Raportul arăta că există un grup relativ mic de firme care au câștigat contracte în raport cu numărul total de ofertanți, iar aceste firme au au fost implicate în dosare penale sau sunt conduse de oameni care au deținut funcții politice sau au legături în mediul politic. „Analizele anterioare EFOR au concluzionat că un număr semnificativ de achiziții au fost realizate cu un număr mic de ofertanți (1-3). Datele de față confirmă același trend: achizițiile cu una și două oferte predomină. Subliniem totuși că numărul mic de ofertanți nu este neapărat un semn de monopol (deși este un indicator serios de luat în calcul), întrucât poate și un indicator al faptului că unele firme nu vor să participe la proceduri de achiziție finanțate din PNDL având în vedere instabilitatea programului”, precizează cei de la Expert Forum.

Nemulțumire la USR-PLUS față de continuarea PNDL

Din aceste considerente, suspiciunile de furt pe scară largă prin PNDL au apărut încă de la început și persistă până acum. Chiar actualul ministru al Economiei, Claudiu Năsui a folosit cuvântul furt referindu-se chiar la proiectul de OUG elaborat în guvernul din care face parte. „E vorba, totuşi, de un program din care s-a furat, putem să zicem cuvântul acesta în momentul în care un bec costă 2.000 de euro, în momentul în care faci parcuri în mijlocul la nicăieri, în momentul în care faci terenuri de fotbal în pantă, borduri peste borduri, dublu, triplu etajate, toate astea sunt PNDL şi românii trebuie să ştie că ăştia sunt bani care au ieşit din buzunarul lor”, a afirmat Năsui.

O colegă a sa din USR-PLUS, Cristina Prună, vicepreședinte al Camerei Deputaților, a fost la fel de categorică. „Ce reprezintă de fapt acest PNDL? Sume astronomice din taxele și impozitele noastre care mai devreme sau mai târziu se vor duce tot în toalete de 80.000 de euro în școli sau becuri de 2.000 de euro. Vă mai amintiți de faimoasele investigații jurnalistice în fața cărora ne-am crucit cu toții? E scandalos să nu fi învățat nimic din risipa de bani publici care s-a întâmplat sub ochii noștri neputincioși. Acum, în ședințele PNL se vorbește de 50 miliarde de lei (10 miliarde de euro!) pentru noi proiecte de “dezvoltare locală”. Avem PNDL de peste zece ani. I-am văzut efectele. Nu a scos niciun județ din sărăcie. Dimpotrivă, județele fruntașe la PNDL, precum Teleormanul, au rămas cele mai sărace”, a scris Prună pe Facebook.

În replică la aceste acuzații, premierul Florin Cîțu susține că PNDL 3 se va derula în alte condiții decât până acum. „Din acest program au fost scoase săli de sport şi alte obiective care, din punctul meu de vedere, nu aduceau dezvoltare, au rămas lucrurile de bază pe care le dorim pentru toţi românii: canalizare, apă şi asfaltare, atât, nimic altceva. Este un program care aduce România la zi”, a spus Cîțu. Deocamdată, proiectul de ordonanță a fost discutat în primă lectură, existând posibilitatea să sufere și alte modificări.