Scandalul imnului Ținutului Secuiesc. Cum a apărut și ce alte minorități din România au imnuri proprii

Intonarea imnului Ținutului Secuiesc de către secuii din naționala de hochei a României, alcătuită în majoritate din etnici maghiari, a provocat un scandal politic inclusiv în sânul coaliției de guvernământ. Pe de altă parte, cântecul secuilor nu este singurul asumat ca imn neoficial de către minorități naționale de pe teritoriul țării noastre.

Simbol al comunității maghiare din 2019

Imnul secuilor a fost compus în anul 1921 de către Kálmán Mihalik (care era secui doar după mamă), pe versurile scrise de Csanády György. Versurile lui Csanády se intitulau „Cântec de pribegie”, însă popularitatea melodiei a făcut ca în timp să devină imnul neoficial al secuilor. Imnul are doar două strofe, care în traducere sună astfel:

„Cine știe încotro, încotro ne duce destinul
Pe drumuri aspre, în întunericul nopții
Mai condu-ți înca odată poporul spre victorie
Prințule Csaba, pe cărări de stele!

Un pumn de secui se macină precum stânca,
În marea luptelor dintre popoare
Valurile ei s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori
Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru!”

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

În februarie 2019, Congresul UDMR a adoptat o rezoluție privind folosirea unor simboluri ale comunității maghiare din România, printre acestea fiind și imnul secuiesc.

„Simbolul maghiarilor este simbolul naţiunii maghiare, este tricolorul roşu-alb-verde. Noi considerăm simbolul naţiunii maghiare simbolul nostru. Simbolul naţional şi reprezentarea acestui simbol sunt considerate simbol propriu. Simbol naţional este considerat, mai departe, steagul secuiesc cu simbolul soarelui şi al semilunii. Descrierea simbolului steagului secuiesc, cu parametrii de rigoare. Aceste elemente, în orice dimensiune, în orice poziţie, în orice fel de reprezentare sunt considerate simbol naţional propriu. Imnul nostru naţional este poezia lui Kölcsey Ferenc, muzica Elko Ferenc. Un alt simbol naţional este imnul secuiesc, text Gyorgy Csanady”, se arăta în rezumatul rezoluției, citite atunci de către Cseke Attila, actualul ministru al Dezvoltării.

Imnul săsesc, pe versurile unui german din Prusia

Însă în Trasilvania există o minoritate care are un imn propriu de mai multă vreme decât secuii. Este vorba de sași, al căror imn datează din 1845, an în care Johann Lukas Hedwig, un etnic german din Hălchiu (județul Brașov) a compus „Siebenbürgenlied” sau „Cântecul Transilvaniei”. Versurile au fost scris un an mai târziu de către Maximilian Leopold Moltke care nici măcar nu era originar din Transilvania, Moltke fiind prusac.

Cântecul a devenit popular inclusiv printre românii și ungurii ardeleni, după ce versurile sale au fost traduse. O posibilă explicație este faptul că imnul sașilor reprezintă mai degrabă o glorificare a Ardealului în general decât a etnicilor germani:

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

„Transilvanie, plai de graiuri
Diferite-n fel și ton,
Dar în rugăciuni unite
Urcă limbile-mpărțite
Spre dumnezeiescul tron (…)

Transilvanie, patrie dulce,
Țară a părinților,
Frumusețe, slavă ție,
Fiii tăi în armonie
Să-i unească doar un dor.”

Imnurile lipovenesc, rutean și țigănesc

De asemenea și rușii lipoveni au un imn propriu, care are mai mult un caracter religios, ținând cont de specificul acestei comunități.

Mai nou, din 2004, și rutenii din România au un imn propriu, compus de către Bogdan Dragoș Pauliuc, deși comunitățile rutene din Ucraina și Slovacia au un alt imn pe care îl folosesc.

O altă minoritate importantă din România are și ea un imn propriu. Este vorba de romi, al căror imn a fost compus de Žarko Jovanović, un rom sârb care a supraviețuit Holocaustului împotriva țiganilor din al doilea război mondial. Acesta a compus „Gelem, Gelem”, un cântec ce a fost declarat imnul romilor la primul Conges Mondial al Romilor care a avut loc în 1971.

Toate aceste imnuri adoptate de minorități nu au generat până acum dispute politice în România. Ca de obicei, singurele dispute legate de simbolistica minorităților au apărut în legătură cu ungurii ardeleni, controversele fiind exacerbate de naționaliști de ambe etnii.