Scandalul podului de la Luțca. CJ Neamț a ignorat expertiza tehnică făcută în 2018 ce recomanda lucrări ample de refacere

În expertiza tehnică a podului de la Luțca erau menționată problemele grave de siguranță ale construcției și erau recomandate două soluții de consolidare a acesteia, potrivit documentului publicat de Libertatea.

Podul de  la Luțca a fost prost construit în anii 70

Expertiza tehnică a fost făcută în februarie 2018 de către inginerul Cristian-Claudiu Comisu, la cererea Consiliului Județean Neamț, iar rezultatele arătau că era nevoie de lucrări serioase de  refacere a podului, mult mai complexe decât cele care au fost făcute ulterior și care au dus la prăbușirea sa.

„Se înregistrează o stare de fisurare generalizată la nivelul întregului tablier”, a constatat inginerul Comisu, tablierul fiind structura podului pe care se află calea de circulație și asfaltul.

Podul a fost prost făcut de la bun început. Proiectul a fost realizat în 1969 de către Institutul de Proiectări pentru Transporturi, podul fiind conceput cu o lungime de 217 metri  și trei deschideri. Construcția efectivă a avut loc în 1971-1973, iar la numai câțiva ani au apărut primele probleme: o deformație a tablierului care, treptat, avea să ajungă la 38 de centimetri pe deschiderea centrală precum și fisuri ale elementelor de rezistență ale suprastructurii.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Problemele au făcut ca încă din 1976, podul să intre într-un program de monitorizare specială, însă reparațiil capitale nu au fost făcute.

„Tablierul prezintă o săgeată pronunțată în deschiderea centrală, cu o valoare măsurată în iunie 2017, de 38 cm, care s-a stabilizat în ultimii circa 10 ani. Valoarea săgeții maxime măsurate în deschiderea centrală a tablierului depășește cu mult valoarea săgeții maxim admise și nu satisface condițiile impuse de exploatarea normală a podului”, se arată în expertiză. Degradarea podului era atât de amplă încât nu mai respecta un normativ din 2013 privind structurile de poduri și podețe.

„Se înregistrează o stare de fisurare generalizată la nivelul întregului tablier, cu valori în secțiunile caracteristice (secțiunea centrală și pe pile) peste valorile admise și nu satisface condițiile impuse de exploatarea normală a podului la Starea de deformație”, se spune în document.

Inginerul Cristian-Claudiu Comisu enumera problemele pe care le-a constatat în urmă cu patru ani: lipsa betonului de acoperire a armăturilor, armături neacoperite și ruginite, măcinarea betonului, defecte de suprafață la toate elementele, crăpături în tablier, infiltrație apei și deformarea tablierului. Aceste probleme afectau inclusiv pilonii de susținere ai podului

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

O problemă suplimentară era reprezentată de malurile râului Siret. Nu se făcuseră lucrări de apărare a malurilor dinspre Luțca, iar cele dinspre Sagna erau erodate. De asemenea, gurile de scurgere erau incorect amplasate și se înfundaseră. Vegetația a crescut pe trotuarele pietonale, parapetele de siguranță lipsea.

Propunerile făcute în expertiză au fost ignorate

După ce a constatat prezența unor „defecte și degradări foarte grave”, inginerul Comisu propunea câteva măsuri urgente de siguranță, care să preceadă lucrările ample de refacere: restricție de viteză de maximum 30 km/h, o distanță de 80 de metri între mașinile de pe pod și interzicerea traficului greu.

În ce privește lucrările de refacere, expertul propunea două soluții pentru podul de la Luțca: fie reparații capitale la tablierul existent și construirea câtorva piloni de susținere în plus, fie înlocuirea completă a suprastructurii podului, variană în care ar putea fi păstrați pilonii existenți. Comisu recomanda a doua variantă.

Surse citate de Libertatea susțin că CJ nu a folosit niciuna din variantele propuse, iar după o altă expertiză, s-a recurs la un proiect de reparație mult mai restrâns care, în final, a dus la prăbușirea podului.

Faptul că proiectul după care s-au făcut lucrările de reparații nu ținea seama de expertiza lui Comisu a fost confirmat chiar de către patronul firmei care a făcut lucrările, Darcons SRL.

„Noi n-am dezvelit hobanele să vedem ce se întâmplă cu armăturile din interiorul hobanelor. Am respectat în totalitate proiectul pus la dispoziție. Nu s-a umblat la structura de rezistență aproximativ 99% deloc, deci am făcut numai un fel de modernizare și reabilitare a podului, inclusiv tencuieli la grinzi, inclusiv la placa de pe pod s-a făcut nouă. S-au făcut modernizări, dar fără a se umbla la structura de rezistență”, a declarat, la Digi24, Romică Rotaru.