Secretariatul General al Guvernului, transformat într-un super-minister. Miza războiului din coaliție pentru controlul SGG

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a pus în dezbatere publică un proiect de Cod de procedură administrativă, prin care se impun limitări în ceea ce privește dreptul de ministerelor de a iniția proiecte de ordonanță de urgență.

PNL încearcă să-și mărească influența în Guvern

În Codul de procedură administrativă se stipulează că toate proiectele de ordonanță de urgență vor trebui să primească în prealabil un aviz de la Secretariatul General al Guvernului legat de oportunitatea ordonanței, relativ la urgența reglementărilor propuse. Măsura are și o miză politică în contextul în care Secretariatul General al Guvernului este condus de un liberal, iar primul-ministru este social-democrat, astfel că PNL va afla din vreme de intenția aliaților de la PSD privind promovarea unei anumite măsuri.

„(1) Proiectele de ordonanță de urgență sunt avizate de către Secretariatul General al Guvernului din punctul de vedere al oportunității promovării acestora, în sensul motivării situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și a prezentării consecințelor neadoptării proiectului de act normativ în regim de urgență.
 (2) La primirea avizului de oportunitate din partea Secretariatului General al Guvernului, inițiatorul demarează procedura de avizare, în termenele stabilite potrivit prevederilor prezentului capitol”, se spune în primele două alineate ale articolului 417 din proiectul de cod.

Articolul mai prevede că, în cazul în care avizul SGG este negativ, proiectul de ordonanță de urgență poate fi refăcut sub forma unui proiect de lege care să urmeze traseul legislativ standard, adică după aprobarea sa în ședință de guvern să fie trimis Parlamentului pentru adoptare.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

„Dacă autoritatea care a elaborat proiectul de ordonanță de urgență susține necesitatea promovării lui în această formă, chiar după obținerea unui aviz nefavorabil, acordat în conformitate cu prevederile alin. (1), proiectul, însoțit de o notă explicativă privind motivele neacceptării avizului nefavorabil, se înscrie pe agenda de lucru a ședinței Guvernului în care urmează să se adopte o hotărâre finală”, mai prevede articolul citat.

Codul de procedură administrativă a fost elaborat de către MDLPA, minister condus de către liberalul Adrian Veștea, iar SGG-ul de către un alt membru PNL, Mircea Abrudean. Prin această prevedere, Secretariatul capătă un statut de superioritate față de ministerele de linie care vor trebui să ceară acordul SGG pentru actele normative adoptate în regim de urgență. De asemenea, SGG va putea bloca, cel puțin temporar, ordonanțele întrucât procedura de obținere a avizelor poate fi declanșată abia după ce secretarul general își dă acordul, iar proiectul de cod nu prevede un termen clar în care acesta trebuie să emită avizul.

Măsura preconizată este de natură să influențeze raportul de putere în cadrul coaliției guvernamentale în favoarea PNL întrucât miniștrii PSD, cu sau fără aprobarea premierului Ciolacu, nu vor mai putea să promoveze OUG-uri de care să liberalii să afle abia când sunt puse pe agenda ședințelor Executivului. Astfel, liberalii capătă timp să reacționeze și să pună presiune pe aliații lor să renunțe, dacă este vorba de măsuri pe care nu le susțin.

Secretariatul General al Guvernului, transformat într-un super-minister

De asemenea, prevederea din Codul de procedură administrativă ar putea avea consecințe și pe termen lung în ce privește funcționarea Guvernului. Prin dreptul de a cenzura inițiative ale celorlalți miniștri, secretarul general capătă un rol intermediar între prim-ministru și ceilalți miniștri. Acest statut riscă să creeze probleme în cazurile în care, precum coaliția actuală de guvernământ, premierul are o culoare politică, iar șeful SGG o alta. În schimb, în guvernele monocolore sau în care cele două funcții sunt deținute de același partid, controlul premierului asupra miniștrilor săi va deveni și mai puternic.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Pe lângă articolul 417, chestiunea avizării ordonanțelor de urgență de către Secretariatul General al Guvernului este tratată pe larg în anexa 6 a proiectului de cod, care este o metodologie „cuprinzând bunele practici de elaborare şi fundamentare a proiectelor de ordonanţă de urgenţă a Guvernului ca instrument de reglementare.” Textul metodologiei este o justificare a introducerii acestei proceduri, pe baza prevederilor Constituției și a jurisprudenței Curții Constituționale.

Astfel, sunt invocate decizii ale CCR în care ordonanțe de guvern emise de-a lungul vremii nu au trecut testul de constituționalitate întrucât fiecare nu era motivată urgența adoptării actului normativ sau era vorba de ordonanțe care contracarau legi adoptate recent de către Parlament, ceea ce ar fi contravenit prevederii constituționale după care „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.

Însă avizul SGG nu este gândit doar ca o examinare prealabilă în scopul preîntâmpinării unui eșec la CCR pe considerente de formă și procedură a adoptării unei ordonanțe urgență. În metodologia din anexa 6 este prevăzută înființarea, în cadrul Secretariatului, a unui Consiliu consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, inclusiv din perspectiva conținutului acestora:

„Consiliul consultativ se asigură că instrumentul de prezentare şi motivare cuprinde o descriere logică a problemei care va fi abordată prin implementarea ordonanţei de urgenţă propuse şi a obiectivelor acesteia, cuprinde suficiente date şi informaţii pentru a justifica emiterea actului normativ, prezintă o descriere corespunzătoare a tipurilor de impact şi amploarea acestora, precum şi informaţii care indică desfăşurarea unui proces adecvat de consultare publică. Totodată, Consiliul consultativ poate solicita opinia altor autorităţi publice, a reprezentanţilor mediului academic sau a unor experţi independenţi.

În scopul îmbunătăţirii capacităţi de elaborare a actelor normative bazate pe dovezi, Consiliul consultativ acordă sprijin iniţiatorilor prin formularea de recomandări de natură tehnică incluzând, dar fără a se limita la:

  - identificarea secţiunilor insuficient fundamentate;
  - compararea opţiunilor şi selectarea celei care va fi implementată;
  - indicarea necesităţii utilizării de date statistice şi de analize numerice/cantitative, acolo unde este posibil, şi a potenţialelor surse de informaţii;
  - indicarea metodologiilor de cuantificare şi monetizare a impactului relevant (beneficii şi costuri) asupra domeniilor prioritare cheie;
  - indicarea metodelor de evaluare a costurilor de conformare, administrative;
  - indicarea necesităţii aplicării testului IMM;
  - indicarea necesităţii aplicării metodologiei de simplificare a costurilor generate de legislaţie asupra mediului de afaceri şi organizaţiilor societăţii civile „One in one out“ (OIOO);
  - indicarea metodelor de cuantificare a beneficiilor noneconomice pentru care nu există o valoare de piaţă;
  - precizarea măsurilor postimplementare, condiţiilor de implementare şi a modului în care acestea vor fi monitorizate şi evaluate;
  - evidenţierea consecinţelor lipsei de acţiune pentru a justifica necesitatea intervenţiei.”

Proiectul de cod de procedură administrativă se află acum în dezbatere publică și apoi urmează să intre pe agenda ședinței de Guvern, după ce va primi avizele necesare. Deocamdată, nu se știe care va fi soarta articolului prin care Secretariatul General al Guvernului devine un super-minister, însă tezele prealabile ale codului au fost aprobate deja de către Executiv la începutul lunii octombrie.