În ciuda ultimelor poziții venite din partea Guvernului, secuii nu par a renunța la ideea de a avea autonomie în România. Anunțul președintelui Consiliului Național Secuiesc care tensionează din nou situația.
La finalul anului trecut, Camera Deputaților a respins trei proiecte ale UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc şi autonomia culturală a comunităţii maghiare din România.
Acest nou proiect pentru autonomia Ținutului Secuiesc fusese depus în Parlament la mijlocul lunii decembrie. La acea vreme, liderul UDMR, Kelemen Hunor, se întreba de ce un om din Maramureș, Suceava, Botoșani sau Harghita trebuie ”să plătească Metrorexul și metroul în fiecare an cu sute de milioane, cu care poate că nu va ajunge niciodată să meargă”. Fost vicepremier în Guvernul României, Kelemen punea sub semnul întrebării redistribuirea impozitelor plătite de marile companii din România.
Mișcarea făcută de foștii parteneri de guvernare stârnea o reacție extrem de dură în spațiul public a premierului Marcel Ciolacu. Liderul PSD spunea că un astfel de demers nu are ce căuta într-un stat democratic și cerea măsuri ferme. Ele aveau să vină rapid, iar proiectele erau respinse.
La mai puțin de o lună distanță de atunci, secuii ”lovesc” din nou. Balazs Izsak, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), este cel care agită din nou spiritele.
Acesta spune că proiectul de lege cu privire la acordarea de autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc trebuie înaintat din nou în Parlament. Acest lucru ar trebui să se petreacă după alegerile parlamentare, transmite agenția maghiară MTI.
”Ţinând cont de ciclul alegerilor parlamentare, putem spune că înaintarea o dată la patru ani a proiectului de lege este firească şi necesară. Compoziţia legislativului se schimbă în timp, iar secuii nu îşi pot permite să priveze nici măcar un singur legiuitor român de posibilitatea de a cunoaşte proiectul de lege cu privire la acordarea de autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc”, a spus preşedintele CNS, conform News.ro.
Același Balazs Izsak spune că a șasea tentativă a secuilor de depunere a acestui proiect trebuie să aibă loc după alegeri. A indicat perioada 2024 – 2028. Președintele CNS spune că fiecare nouă depunere ar trebui să fie însoțită de un eveniment de mare anvergură, atât la nivelul României, cât şi la nivel internaţional.
Liderul secuilor mai face apel la manifestații în masă, forumuri publice, activităţi diplomatice intensive şi campanii de presă pe care să le iniţieze membrii comunităţii din secuime.
Secuii își pun mari speranțe în influența UDMR. ”Este o aşteptare firească faţă de cei care ne reprezintă în parlamentul român să sprijine succesul proiectului de lege prin discursuri publice şi cu toate mijloacele pe care le au la dispoziţie”, a mai declarat Balazs Izsak.