Șefii vămilor din București, între averi colosale și trai auster. Personaje controversate, în funcție de zeci de ani

În ciuda numeroaselor scandaluri și anchete penale în ultimii zece, sau chiar două zeci de ani, șefii birourilor vamale din București au dat dovadă de o reziliență impresionantă, ocupând aceleași funcții și în ziua de astăzi.

Șefii cu venituri modeste declarate

La finalul lunii mai, cu doar câteva zile înainte de rotativa la guvernare și la doar o zi după demisia surpriză a șefului ANAF, premierul de la acea dată, Nicolae Ciucă, anunța două demiteri importante la Fisc. Una dintre acestea îl viza pe Bogdan Lari Mihei, președintele Autorității Naționale Vamale, care s-a întors pe funcția deținută anterior, cea de șef al biroului vamal Otopeni.

Demiterea lui Mihei a fost văzut ca un act de echilibrare a raporturilor de forță între PNL și PSD în cadrul ANAF, după demisia lui Heiuș din fruntea Fiscului. Bogdan Lari Mihei era văzut ca un apropiat al PSD, în special față de gruparea Dragnea, fiind numit vicepreședinte al ANAF, coordonator al activității Direcției Generale a Vămilor, în aprilie 2018, în plină perioadă de apogeu a liderului din Teleorman. În 2019, după condamnarea acestuia din urmă, Mihei avea să fie schimbat din funcție de premierul Viorica Dăncilă, însă avea să fie repus în această funcție în decembrie 2021 de către premierul Ciucă, imediat după formarea coaliției PNL-PSD.

Bogdan Lari Mihei a lucrat toată cariera în cadrul Direcției Generale a Vămilor (instituție aflată în subordinea ANAF până recent, când s-a separat sub numele de Autoritatea Națională Vamală). În anul 1998, imediat după terminarea Facultății de Construcții, s-a angajat referent de specialitate la serviciul investiții în DGV. După trei ani în această funcție, timp în care își ia licența în drept la Universitatea Bioterra, ajunge în 2001 inspector vamal Corpul de control al directorului general al DGV.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Doar doi ani a stat în această funcție, pentru că în anul 2003 este numit șeful biroului vamal din Băneasa. De aici, după alți doi ani, ajunge șef birou vamal al Otopeni Călători, poziție pe care o ocupă până în anul 2017. Din această funcție este promovat temporar în funcțiile de director general al Vămilor, vicepreședinte ANAF sau, din nou, președinte Autoritatea Vamală Română, de unde revine în funcția de șef al biroului vamal șa Otopeni Călători.

Bogdan Lari Mihei este unul dintre șefii din vămi care trăiește modest, și pare să contrazică ideea populară cum că aceste funcții oferă nenumărate oportunități pentru beneficii ilicite. Cel puțin asta rezultă din declarațiile sale de avere. Cea mai veche declarație de avere de pe site-ul ANI, depusă în anul 2010, nu apare menționat decât un apartament de 84 mp din Capitală, achiziționat în anul 2001, împreună cu soția. În acel an, acesta câștiga peste 65.000 de lei, mai mult decât dublu cât reușea să câștige soția acestuia la cabinetul individual de avocatură.

De altfel, tot ceea ce se schimbă în declarațiile de avere a soțior Mihei sunt veniturile acestora și locul de muncă al soției. Aceștia nu declară niciun alt bun în afară de apartamentul din Capitală. Astfel, soția șefului din vama Otopeni lucrează pentru o scurtă perioadă de timp în avocatură, reorientându-se către o carieră la stat. Astfel, după doi ani petrecuți în avocatură aceasta se angajează chiar în cadrul ANAF, unde, în anul 2016 din poziția de șef de serviciu, câștiga 82.000 lei, doar puțin sub venitul soțului de 84.000 lei. În anul 2017 se angajează însă la Curtea de Conturi, acolo unde este angajată consilieră la cabinetul fostului șef ANAF, Bogdan Stan, un apropiat al lui Liviu Dragnea, ajuns și el consilier la Curtea de Conturi.

Declarațiile de avere ale Mălinei Mihei arată că a lucrat un singur an, 2017, în această funcție. Totuși, din declarațiile de avere ale soțului arată că aceasta a rămas angajată în cadrul Curții de Conturi, pe bază de contract. Chiar și ca angajat contractual, veniturile acesteia au depășit anul trecut 100.000 lei. Tot în anul trecut, pe lângă salariul încasat la ANAF și Autoritatea Vamală (după separarea celor două), acesta a mai câștigat alți 39.866 lei, indemnizație de membru în CA-ul Romsilva, și alți 74.401, indemnizație de membru în CA-ul Companiei Naționale Aeroporturi București.

Digisport.ro

Ce a spus Anamaria Prodan, după ce Laurențiu Reghecampf a fost pus sub urmărire penală și s-a numit ”victimă”

Un alt șef de birou vamal, de această dată din Ilfov, dă dovadă de aceeași austeritate. Este vorba de Virgil Ristache, aflat la conducerea vămii din Ilfov de mai bine de zece ani. Cea mai veche declarație de avere a acestuia, existentă pe site-ul ANI, este din anul 2012. Atunci, Virgil Ristache declara un teren agricol de 8900 mp, moștenit în anul 2001, și un altul intravilan, 600 mp moștenit și alți 800 mp cumpărați împreună cu soția. Singurele bunuri care apar menționate în aceste declarații sunt autoturismele, un Opel fabricat în 2001, pe care-l înlocuiește cu o Skoda, fabricată în 2011, pe care o achiziționează în 2016. În ultima sa declarație de avere, depusă în 2023, acesta preciza un salariu de puțin peste 100.000 lei.

Șeful de vamă cu împrumut de 600.000 de euro

Bogdan Adrian este șeful Biroului Vamal Băneasa încă din anul 2010. Acesta a lucrat ca inspector vamal încă din anul 1993, ajungând după mai bine de șapte ani director director la una din regionalele din Capitală. În anul 2003, după doar doi ani în această funcție, părăsește Autoritatea Vamală, unele publicații au scris în trecut că acesta a fost dat afară, și, potrivit CV-ului de pe Linkedin, a lucrat ca manager general la un hotel de patru stele din Bușteni.

După aproape trei ani în această funcție, în 2006, se întoarce pe funcția de inspector vamal, iar după alți aproape patru ani, ajunge director al biroului regional din Băneasa. Anul 2006, anul în care se reîntoarce din mediul privat la Autoritatea Vamală, este anul în care Bogdan Adrian ia un împrumut de la o persoană fizică de nu mai puțin de 620.000 de euro. Câțiva ani mai târziu, presa avea să-l citeze spunând că împrumutul a venit din partea unei rude a soției.

În declarația de avere din anul 2013, cea mai veche care există pe site-ul Autorității Vamale, împrumutul nu avea o dată scadentă. Acest lucru avea să fie specificat în documentul completat în anul 2022, unde apare precizat că data scadentă este anul 2050. Cu alte cuvinte, vorbim de un împrumut pe 44 pe ani, luat de la o persoană fizică.

În anul 2013, potrivit declarației de avere, șeful vămii Băneasa deținea un apartament de 84 mp în Capitală, cumpărat în 1995 împreună cu soția, două autoturisme, printre care un Porsche fabricat în 2011, ceasuri și bijuterii în valoare de 8.000 de euro. În conturi avea circa 60.000 euro și puțin peste 100.000 lei.

Cea mai mare parte a averii era plasată în titluri de stat și obligațiuni la BCR, vorbim de 360.000 de euro și peste 624.000 lei. Din dobânzile la aceste titluri de stat încasa peste 23.000 de euro și aproape 50.000 lei. Salariul său anual era de 78.000 lei.

Potrivit declarației de avere din 2022, soții Bogdan dețin acum și un teren de 5.000 mp într-un sat din județul Hunedoara, același apartament de 84 mp însă, autoturismele fabricate în 2011 și 2007 au fost schimbate cu un Porsche, de această dată fabricat în 2018, și cu un Volkswagen fabricat în 2015. Ceasurile și bijuteriile pe care le dețin acum valorează 35.000 euro, iar în conturi au aproape 100.000 euro, 60.000 lei și 55.000 de franci elvețieni.

La fel ca și în urmă cu zece ani, cea mai mare parte a averii a fost plasată în titluri de stat, obligațiuni și acțiuni. Vorbim de titluri de stat și obligațiuni de 450.000 euro și acțiuni la Bursa de Valori București de 665.000 lei. Dobânda la obligațiuni obținută a depășit 12.000 euro în anul 2022, iar din dividende a încasat aproape 25.000 lei. Marea majoritate a investițiilor în acțiuni sunt în marile companii de stat: Romgaz, Electrica, Fondul Proprietatea, Nuclearelectrica sau Transgaz.

Ca și în cazul lui Bogdan Mihei, și soția lui Bogdan Adrian, Camelia, este angajată la stat, mai exact chiar la Autoritatea Vamală, unde din aprilie 2022 lucrează ca inspector vamal superior. Anterior, aceasta a lucrat timp de aproape șapte ani, începând cu 2017, în cadrul ANAF, instituția în subordinea căreia se afla Autoritatea Vamală. Înainte să ajungă la ANAF, aceasta a lucrat ca economist la două firme private din București și alți patru ani la Banca Comercială Feroviară. În momentul în care a fost angajată la ANAF, presa a scris că a fost nevoie de intervenția directorului Direcției Regionale Vamale de la acea dată, Paul Petrof, după ce picase examenul de angajare.

Șeful de vamă cu firmă de bricolaj

Șeful Biroului Vamal București este Neagu Vasile, după ce în anul 2020 fusese numit la conducerea Biroului Vamal din Zona Liberă Giurgiu, iar în trecut s-a aflat la conducerea vămii Băneasa. Pe site-ul Autorității Vamale există o declarație de avere a acestuia din anul 2005, atunci când era inspector vamal asistent la B.V. Băneasa. Potrivit acestui document, Neagu Vasile nu deținea niciun bun, teren sau locuință, în declarație fiind menționat doar venitul anual de controlor vamal, în sumă de 48.000 lei.

În ultima declarație de avere, depusă în anul 2022, apar în plus două terenuri intravilane, cu o suprafață totală de 5.000 mp, aflate în localitatea Hotarele, județul Giurgiu. Ambele sunt deținute împreună cu soția. Neagu Vasile mai menționează un ATV și două autoutilitare Unimog (în declarația din 2016 apare și un Sky Jet). Veniturile acestuia, în calitate de șef birou vamal, au fost de 104.935 lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de 8.700 lei.

În document mai este menționat și venitul soției, 88.277 lei, angajată ca director adjunct la firma SC Crivis SRL, din comuna Hotarele, Giurgiu. Firma are circa 50 de angajați, iar în anul trecut a avut o cifră de afaceri de peste 40 de milioane lei. Profitul înregistrat în 2022 a fost de puțin sub 800.000 lei, ceea ce reprezintă aproape jumătate față de profitul obținut în 2021, când a depășit 1,5 milioane lei. În anul 2005 firma, care activează în domeniul comerțului cu materiale de construcții, avea o cifră de afaceri de 6,8 milioane lei.

Firma este deținută de Neagu Marin, tatăl lui Neagu Vasile, fostul primar al comunei Hotarele între 2008 și 2012, mandat obținut pe listele PSD. Firma Crivis SRL a avut aproape 150 de contracte publice în valoare totală de 484.000 lei, marea majoritate a acestora încheiate cu primăriile din apropiere.

De altfel, în anul 2013, atunci când firma era trecută pe numele Elenei Neagu, soția șefului din vamă și fiul primarului, Agenția Națională de Integritate a sesizat parchetul în cazul unui contract de peste 200.000 lei, încheiat de primăria condusă de Marin Neagu și firma Crivis SRL.

„NEAGU MARIN a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în materie administrative și penală, întrucât Primăria Comunei Hotarele, reprezentată de acesta în calitate sa de Primar, a încheiat contracte de vânzare – cumpărare, în valoare totală de 205.968,18 Lei, cu S.C. CRIVIS S.R.L., societare reprezentată de fiul său și la care soția acestuia este asociat și administrator unic.

De asemenea, au rezultat indicii privind posibila încălcare a dispozițiilor art. 2531 din Codul Penal al României, potrivit cărora „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, se arată în comunicatul ANI.

De altfel, datele de pe platforma Confidas arată că astăzi firma Crivis SRL, după cifra de afaceri, deține 30% din piața de bricolaj din județul Giurgiu. Potrivit datelor analizate pe această platformă, firma Crivis SRL are un grad de îndatorare sub media sectorială (10,67 %, față de 39,54%), o rată de profit, la fel, peste rata sectorială (4,44 %, față de -0,33%) și un randament al activelor mult superior mediei sectoriale (1.606 %, față de -78,65%).

Vasile Neagu, fotografiat la finalul anului trecut alături de un important lider PNL, este un vameș celebru încă de la începutul anilor 2000. Poreclit „Sică Mercedes”, presa a scris despre acesta că era unul dintre apropiații lui Dinu Gheorghe zis Dinu Vamă, cel care ar fi și facilitat numirea acestuia la Vama Băneasa. După demisia acestuia din fruntea Direcției Generale a Vămilor, au apărut o serie de dezvăluiri despre mafia vameșilor.

Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici din Romania (USFP) arăta într-un raport de la acea dată că în anul 2001, prejudiciul lunar din Vama Băneasa se ridica la 1 milion de euro. Echipa de la Băneasa “s-a format din oameni loiali, aduși din toate vămile bucureștene, pentru a crea un sistem închis, din care să nu transpire nimic în exterior”, se arată în raportul sindicaliștilor.

Numele lui Vasile Neagu apare peste câțiva ani într-o altă investigație jurnalistică, una care pleca de la un dosar al DNA privind corupția din vămi, dosar îngropat pentru că ajungea la oamenii din fruntea PDL-ului. În articol sunt citate declarațiile omului de afaceri iordanian, Mustafa Akram Naser, care le-a povestit procurorilor DNA cum funcționa șpaga în vămile din Capitală, și în special Vama de la Glina, de care se ocupa Vasile Neagu. „Cât ia, cât ia Sică Mercedes?” “trei sute pe bucată” “trei sute de euro sau dolari” “nu, în vamă nu se discută niciodată în euro”, „Sică Mercedes până acum, noi îi ziceam Sică Cheliosu, dumneavoastră îi ziceți Sică Mercedes” “păi avea un Mercedes de aia” “acum are un BMW, Sică BMW cinci” “40 de tiruri ori trei, patru sute de dolari se duce la el”, sunt doar o parte din declarațiile iordanianului, referitoare la fapte ce se petreceau între 2010 și 2011.