News

Șeful Sanepid Gorj a decedat după ce a rămas fără oxigen în ambulanță. ”Vedem cât amatorism este în aceste intervenţii”

07.03.2021 | 09:54
ADVERTISEMENT

Șeful Sanepid Gorj a avut parte de un sfârșit tragic după ce a rămas fără oxigen în ambulanță. Adrian Dobrin era bolnav de coronavirus și era dependent de aparatele cu ajutorul cărora putea respira. Din păcate, o defecțiune în ambulanță a dus la decesul acestuia.

Bărbatul, în vârsta de 48 de ani, preluase primul pacient infectat în România cu Covid-19 și îl însoțise la Institutul Matei Balș. Un an mai târziu a decedat din cauza unui sistem medical plin de probleme.

ADVERTISEMENT

Medicul Tudor Ciuhodaru, de Spitalul Clinic de Urgență ”Nicolae Oblu”, a transmis duminică, la Antena 3, „că trebuie să existe şi o posibilitate de rezervă, pentru că aparatele se mai şi defectează.”

Cum a murit șeful Sanepid Gorj?

Din cauza stării grave de sănătate, s-a decis transferarea lui la un spital din Capitală cu o Ambulanţă pentru ca era dependent de oxigen. Între Horezu și Vâlcea, stația de oxigen de la Ambulanţa s-a defectat și a fost dus la Serviciul de Urgenţă al Spitalului din Vâlcea.

ADVERTISEMENT

A fost resuscitat, dar medicii nu i-au mai putut salva viața. Pe perioada stării de urgentă, a ocupat funcția de director al Spitalului județean de Urgență Târgu-Jiu.

Ce spune medicul Tudor Ciuhodaru? „Trebuie ca aceste aparate să fie verificate. Trebuie să existe şi o posibilitate de rezervă”

„Este o problemă de sistem până la urmă și nu este singura dată când relatați astfel de cazuri cutremurătoare (…) Ar trebui să avem un sistem de intervenţie de urgenţă adaptat la creşterea populaţiei. Uitaţi-vă cât timp de aşteptare şi cât de tardivă este intervenţia uneori, iar din păcate vedem cât amatorism este în aceste intervenţii.

ADVERTISEMENT

Pe de altă parte, când vorbim despre dotare şi despre personalul de pe ceea ce înseamă ambulanţă, mă întreb şi eu, dumneavoastră plecaţi cu maşina la drum lung dacă nu aveţi siguranţă în maşină”, se întreabă dr. Tudor Ciuhodaru, Spitalul Clinic de Urgență ”Nicolae Oblu”.

„Trebuie să existe mereu un plan B”

„Trebuie ca aceste aparate să fie verificate. Trebuie să existe şi o posibilitate de rezervă, pentru că, da, aparatele se mai şi defectează. Nu ştim exact ce s-a stricat acolo, dar există şi alte posibilităţi de ventilaţie. Se poate face în condiţii de urgenţă altfel de ventilaţii, pe balon, pe mască, nu ştim exact care este situaţia de acolo. A treia problemă este ce tip de categorie de personal era acolo, dacă avea instructajul necesar, dacă ştia ce să facă în asfel de situaţii de urgenţă.

ADVERTISEMENT

Una peste alta vedem că sunt trei situaţii critice într-o astfel de problemă. Ceea ce înseamnă calibrarea a intervenţiei în sistemul de urgenţă raportat la creşterea populaţiei şi vedem că suntem tot mai în urmă în ceea ce priveşte disponibilitatea de mijloace de intervenţie în urgenţă, iar în astfel de situaţii trebuie să existe în permanenţă un plan B. De la posibilităţile de a avea un aparat care să compenseze, să fie de rezervă, în momentul în care există o astfel de situaţie critică. Pe de altă parte trebuie să ştie cei de acolo, depinde ce pregătire au, că mai sunt unii care au aşa, câteva sute de ore cel de curs de prim ajutor, să ştie ce trebuie să facă şi să poată interveni în timp util, în aşa fel încât viaţa nimănui să nu fie pusă în pericol”, a adăugat doctorul de la Spitalul Clinic de Urgență ”Nicolae Oblu”.

 

ADVERTISEMENT
Tags: