Soarele se îndreaptă către un nou vârf de activitate. Ce înseamnă asta pentru omenire și ce riscuri globale există

Soarele se trezește din nou la viață, după o perioadă de câțiva ani de amorțeală astrală, iar următorii ani ne vor aduce o activitate solară din ce în ce mai crescută. Există anumite fenomene și consecințe care apar în această perioadă de activitate.

Ne aflăm, în prezent, în al 25-lea ciclu solar de când se fac astfel de măsurători, din 1755. Soarele a mai trecut prin cel puțin patru sute de milioane de astfel de cicluri de la începutul vieții și o va mai face cel puțin tot de atâtea ori până la finalul vieții.

Ziua de 22 mai 2021 a trecut pentru majoritatea la fel ca orice altă zi de sâmbătă. La fel va trece și ziua de 26 mai, deoarece fenomenele solare din timpul activității crescute a stelei nu ne afectează în mod direct și, din fericire, am fost mai degrabă feriți și de efecte indirecte.

Primul pas către noul maximum de activitate solară

Acum câteva zile, a avut loc o primă erupție solară semnificativă din cel de-al 25-lea ciclu al Soarelui. Responsabilă pentru aceasta este pata solară AR2824, care a erupt de mai multe ori, la foc automat. Cu toate că evenimentul a trecut și va trece mai degrabă neobservat pentru populație (o posibilă excepție făcând-o locuitorii de la latitudini mari, care ar fi putut avea ocazia să se bucure de o Auroră Boreală), este remarcabil pentru că a dus la formarea celei mai puternice furtuni geomagnetice din ultimii 17 ani. Iar acesta este abia primul pas către un maximum de activitate solară.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Multiple coronal mass ejections from a flurry of C and M-class events could arrive at our planet starting tomorrow. A moderate G2 geomagnetic storm watch is in effect.

Read more at https://t.co/4tRTyqVKNJ pic.twitter.com/Dg3AETx0h9

— SpaceWeatherLive (@_SpaceWeather_) May 24, 2021

Estimările oamenilor de știință arată că vârful activității solare din acest ciclu va avea loc în 2025. Faptul că debutul de acum câteva zile este unul în forță, ne putem aștepta ca alte erupții solare din următorii ani să fie și mai puternice. Iar asta ar putea ridica probleme omenirii.

Cum ne pot afecta fenomenele meteo spațiale

Soarele nu aduce riscuri majore populației prin efecte directe în timpul activității crescute (cu toate că încă se fac studii pentru a descoperi corelații între maximul activității solare și incidența anumitor boli), însă poate afecta infrastructura crucială pe care ne bazăm.

Furtunile solare pot afecta rețelele de electricitate, pot împiedica și comunicațiile radio și au chiar capacitatea de a defecta sateliții de pe orbita Pământului. Chiar și sistemele GPS pot fi afectate de aceste fenomene solare.

Cu alte cuvinte, unele dintre cele mai cruciale sisteme de infrastructură pentru viața de zi cu zi, cele de furnizare a energiei electrice și de localizare prin satelit pot fi puse în pericol de o furtună solară prea puternică.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Cum pot fi oamenii afectați de furtunile solare

Sunt foarte puțini oameni afectați în mod direct de către aceste fenomene, însă aceștia nu trebuie ignorați. Lucrătorii de la mare înălțime, echipajul de bordul aeronavelor, poate suferi de pe urma activității solare crescute.

În rândul piloților și copiloților a fost remarcată o incidență mai mare a riscului de cataractă pe fondul lucrului în timpul acestor furtuni solare. De asemenea, femeile însărcinate care lucrează în avioane au un risc crescut de pierdere a sarcinilor, dacă au fost expuse la fenomene meteo solare.

Un alt aspect neluat în seamă de publicul larg este legătura dintre viitoarea misiune umană pe Lună și actualul ciclu solar. Programul Artemis va trebui să ducă oamenii pe satelitul natural al Pământului până în 2024, pentru a preveni expunerea astronauților la riscuri cauzate de furtuni solare.

Loving this video from NASA’s SDO, the sun has woken from its slumber and at the weekend sunspot AR2824 sent out 2 large flares and 10 smaller ones, as they reach Earth on Wednesday there may be aurora. #astronomy #watchingthesun pic.twitter.com/AJHASLjzSu

— Carolyn Kennett (@CarolynKennett) May 24, 2021

Fără protecția oferită de atmosfera Pământului, un astronaut surprins în afara unei nave spațiale poate fi ucis de radiații. Cei de la bordul navei nu scapă nici ei prea ușor, riscând să dezvolte anumite tipuri de cancer în cazul în care sunt surprinși de o furtună solară.

Cu toate că în ultimii 150 de ani, au existat doar șase furtuni solare majore, cercetări recente arată că acestea se corelează cu vârfurile de activitate solară. În plus, ciclurile impare, așa cum este cel de acum, sunt mai puternice decât cele pare, după cum notează și newscientist.com.

Avansul tehnologic al ultimului deceniu, un posibil factor de risc în următorii ani

Poate că 17 ani nu par foarte mulți, mai ales când vorbim de corpuri cerești, cu vârste de câteva miliarde de ani. Totuși, pentru evoluția societății, aceste ultime două decenii au reprezentat un salt tehnologic imens, care devine o sabie cu două tăișuri.

Firește, evoluția tehnologică ne face tuturor viața mai ușoară, avem în buzunare telefoane mult mai puternice decât și-ar fi imaginat vreodată primii creatori de calculatoare că vor exista.

Ne bazăm nu doar pe energia electrică pentru din ce în ce mai multe produse, ci și pe sistemele GPS, existente acum nu doar în telefoane, ci și în brățări de fitness sau ceasuri inteligente.

Pentru a observa potențialul disruptiv al unor furtuni solare de amploare, putem privi către Incidentul Carrington, din 1-2 septembrie 1859, când a avut loc cea mai puternică furtună geomagnetică din istoria măsurătorilor. Pentru că ne referim la o perioadă de acum un secol și jumătate, afectați au fost lucrătorii de la telegraf, care au fost chiar curentați din cauza curentului electric indus în firele sistemului.

O furtună solară de o anvergură similară ar putea paraliza întreaga planetă, cu întreruperi ale energiei electrice la nivel național sau chiar internațional. Era să o pățim în 2012, când o furtună extrem de puternică s-a intersectat cu orbita Pământului. Din fericire, planeta noastră trecuse deja de nouă zile de acest punct de intersecție.

Ciclul solar și consecințele sale, încă neînțelese de omenire

Activitatea solară crescută din următorii ani poate prezenta riscuri mai serioase pentru societate decât în trecut, prin prisma dependenței noastre tot mai mari de tehnologie. Aceasta rămâne vulnerabilă în fața fenomenelor meteo spațiale, iar comunitatea științifică încă lucrează la metode de protecție a acestei infrastructuri sensibile. În paralel, se lucrează intens pentru a înțelege mai bine ciclul solar, o ecuație care are încă foarte multe necunoscute pentru cercetători.

Din păcate, capacitatea de înțelegere a ciclului de activitate de 11 ani este încă foarte limitată. Spre exemplu, suntem relativ lipsiți de apărare în fața unei furtuni solare de o severitate extremă, pentru că nu avem posibilitatea de a prezice apariția unui astfel de fenomen.

Mai mult, la momentul în care putem calcula cât de puternică este o astfel de furtună, aceasta se află la doar 60 – 90 de minute distanță de Pământ, timp insuficient pentru a lua măsuri serioase.

Fenomenele meteo spațiale nu sunt doar povești de acțiune

Poate cel puțin la fel de rău este faptul că ”vremea din spațiu” este un domeniu care încă nu este luat în serios, ba pe seama căruia chiar se mai glumește ocazional. ”Mi se pare remarcabil numărul oamenilor și chiar al companiilor care cred că fenomenele meteo spațiale sunt doar o poveste de la Hollywood”, declara recent Caitlin Durkovich, director senior al departamentului de reziliență și răspuns din cadrul Consiliului Național de Securitate din SUA.

Din fericire, mistificarea din jurul fenomenelor spațiale a mai scăzut, iar țări dezvoltate, ca Statele Unite și Marea Britanie, au început să investească mai mult în centre de monitorizare, care supraveghează eventualele pericole ce pot apărea la nivelul infrastructurii energetice, al sateliților sau al avioanelor.

Singuri și neajutorați în fața pericolului?

Următorii ani ne-ar putea pune în fața unor riscuri încă puțin cunoscute și înțelese. Avântul tehnologic ce a avut loc în noul secol continuă la cote deosebit de rapide, însă gândul la protecția infrastructurii cruciale și la prevenirea efectelor negative asupra acesteia e încă unul nu foarte bine împământat în rândul oamenilor.

Și chiar dacă ar fi, este posibil ca nici o conștientizare mai sporită să nu ne fie de prea mare folos. Nu avem capacitatea de a prezice erupțiile solare sau ejecțiile de masă coronală. În plus, avem mai puțin de două ore să reacționăm după ce reușim să înțelegem cât de puternică e o astfel de erupție, ce s-ar putea îndrepta spre Pământ. În fața unei erupții majore, precum cea de acum un veac și jumătate, suntem deosebit de vulnerabili.