News

Spitalele regionale din Cluj și Iași, mai scumpe cu o treime. Costurile au crescut din cauza lenei autorităților

Costul final al celor două spitale regionale din Cluj și Iași va fi mai mare cu o treime, principalul motiv fiind întârzierile în demararea lucrărilor.
12.10.2023 | 15:55
Spitalele regionale din Cluj si Iasi mai scumpe cu o treime Costurile au crescut din cauza lenei autoritatilor
Spitalele regionale din Cluj și Iași, mai scumpe decât s-a estimat inițial/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Până la finele acestui an ar trebui să înceapă lucrările pentru spitalele regionale din Cluj și Iași, dar încă dinaintea săpării gropilor pentru temelie costurile vor fi majorate cu o treime, principalul motiv fiind faptul că inflația ultimilor ani a făcut caduce estimările inițiale. Cu alte cuvinte, inactivitatea statului român costă bani, iar suma este de peste 1,7 miliarde de lei care vor fi plătiți în plus.

Costurile cresc cu peste 1,7 miliarde lei

Indicatorii tehnico-economici ai celor două spitale au fost aprobați de Guvern în anul 2019, valoarea investiției fiind estimat la 2,568 miliarde lei pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj și la 2,382 miliarde lei pentru Spitalul Regional de Urgență Iași. Contractele de proiectare au fost încheiate abia în decembrie 2021 pentru spitalul din Iași, respectiv aprilie 2022 pentru cel din Cluj.

ADVERTISEMENT

Autorizațiile de construire au fost eliberate în lunile februarie, respectiv aprilie ale acestui an, adică după încă un an, iar o nouă etapă a avut loc în lunile august-septembrie, când Ministerul Sănătății a aprobat revizuirea documentației tehnico-economice, iar la capătul procedurilor a devenit evident că banii prevăzuți în urmă cu patru ani nu vor fi suficienți, creșterea costurilor datorându-se următoarelor două cauze:

1) majorării, în perioada 2019 – 2023, a prețului materiilor prime, materialelor de construcții, echipamentelor, dotărilor, utilajelor, energiei, combustibilului, etc., în contextul crizei mondiale în domeniu, efectelor colaterale ale crizei provocate de pandemia COVID-19 și al conflictului aflat în imediata apropriere a granițelor României;
2) apariției unor diferențe între soluția tehnică aprobată la faza SF (studiul de fezabilitate – n.red.) și soluția tehnică definitivată la faza PT+DDE (proiectul tehnic și detaliile de execuție – n.red.), care au rezultat în urma optimizării și actualizării soluției tehnice în conformitate cu prevederile legislative în domeniu intrate în vigoare ulterior elaborării studiului de fezabilitate aprobat.

ADVERTISEMENT

Acum Ministerul Sănătății a elaborat două proiecte de hotărâre prin care Guvernul urmează să aprobe modificarea indicatorilor tehnico-economici pentru spitalele regionale din Cluj și Iași, astfel că spitalul Cluj va avea un cost final de 3,403 miliarde, în creștere cu 834.000.000 lei, ceea ce reprezintă un plus de 32,49%. Pentru cel din Iași, se estimează o valoare totală de 3,276 miliarde lei, cu 893.000.000 peste costurile inițiale, echivalentul unei majorări de 37,49%.

Spitalele regionale aveau uși prea înguste

Lucrările suplimentare cerute de către Ministerul Sănătății prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) reprezintă o creștere relativ redusă a noilor costuri estimate: 8,27% la Cluj și 7,71% la Iași. Pe lângă dotări suplimentare cu aparatură și sisteme moderne în cele două spitale regionale, proiectanții și-au dat între timp seama că proiectele inițiale aveau uși prea mici astfel că lățimea acestora va fi mărită de la 110 la 120 cm la Cluj și de la 105 la 120 cm la Iași.

ADVERTISEMENT

Însă partea covârșitoare a majorării (24,22% la Cluj și 29,78% la Iași) este reprezentată de actualizarea prețurilor în funcție de scumpirea materialelor de construcție, a energiei și a echipamentelor. Asta înseamnă că inflația a măcinat valoarea banilor alocați inițial în timpul pierdut cu procedurile birocratice. Practic, statul român a pierdut bani întrucât nu a făcut nimic sau a făcut cu o lentoare excesivă.

Nu este prima dată când inflația temperează intențiile statului în ce privește infrastructura spitalicească. În ianuarie, Ministerul Sănătății a fost nevoit să reducă de la 49 la 26 numărul de obiective de investiții care ar fi urmat să primească finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Lista obiectivelor a fost de la bun început prea mare întrucât suma disponibilă prin PNRR era de 1,089 miliarde euro, la care se adaugă 635.000.000 euro pentru echipamente și aparatură medicală, iar realizarea celor 49 de obiective presupunea o alocare de 3,760 miliarde euro.

ADVERTISEMENT

Pe lângă obiectivele prea numeroase față de banii disponibili, nivelul ridicat al inflației din anul 2022 a redus  și mai mult suma reală disponibilă. „Ținând cont de evoluția prețurilor materialelor de construcție în contextul actual, este de așteptat ca bugetele estimate pentru investiții să fie subevaluate”, se spunea în proiectul de hotărâre prin care lista a fost aproape înjumătățită.

ADVERTISEMENT