Sporurile bugetarilor ar putea să dispară. Modificări propuse la Legea salarizării

Un grup de câteva zeci de senatori și deputați liberali au depus la Parlament un proiect care prevede eliminarea sporurilor bugetarilor. Însă pentru ca veniturile acestora să nu scadă, se propune ca sporurile să fie incluse în salariul de bază primit de angajații statului.

Sporurile, incluse în salariul de bază

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al sporurilor pentru condiţii de muncă prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, acordat pentru luna anterioară se introduce în salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare prevăzute de prezenta lege se majorează în mod corespunzător”, este prevederea esențială a proiectului de lege.

La prima vedere, este doar o procedură birocratică întrucât statul nu va avea cheltuieli mai mari de personal și nici angajații săi nu vor primi mai puțini bani. Însă inițiatorii speră să scoată altfel la iveală veniturile mari obținute de unii bugetari care, deși au salariul de bază relativ mic, obțin venituri foarte mari din sporuri, acordate deseori pe baze discutabile.

Prin includerea sporurilor în salariul bază, instituțiile publice vor trebui să prezinte cu mai mare acuratețe situația veniturilor angajaților lor. De asemenea, modificările repetate la Legea salarizării 153/2017 au dus la crearea unor disparități în salarizare, care sunt mai greu de înțeles pentru publicul larg.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Veniturile reale ale bugetarilor

„Modificările legislative succesive, operate de regulă prin intermediul ordonanțelor de urgență, aparent nesemnificative, prin care au fost introduse unele sporuri salariale pentru condiții de muncă au introdus distorsiuni majore între valoarea salariului de bază, a soldei de funcție/ salariului de funcție și indemnizațiile de încadrare și cuantumul sporurilor pentru condiții de muncă (…)

Astfel, sporurile reglementate în aceste condiții variază de la 10-15% și ajung la 100% și chiar și peste această valoare, pentru anumite funcții de execuție și pentru anumite familii ocupaționale, generând o imagine distorsionată asupra veniturilor brute totale ale angajaților din sectorul public”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

Prin această modificare, vor deveni evidente categoriile de bugetari care câștigă cel mai bine, chiar și în situațiile în care sindicaliștii reclamă că au rămas cu salarii mici, sub nivelul celor din alte instituții. Includerea sporurilor în salariile de bază este valabilă pentru viitorul apropiat, Guvernul anunțând deja că o nouă lege a salarizării va intra în vigoare din 2025. Deocamdată, Executivul nu au precizat dacă viitoarea lege va elimina cu totul sporurile sau nu.

Control sporit asupra finanțelor statului

Același grup de parlamentari PNL a inițiat și un proiect de modificare a Legii 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Proiectul este menit să implice mai mult Parlamentul în controlul politicilor economice ale Guvernului pentru a preîntâmpina situații precum cea din acest an care s-a trezit cu o gaură în buget din cauza încasărilor supraestimate prin legea bugetului.

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

„Construcția bugetară deficitară realizată la finalul anului 2022, pentru anul bugetar 2023, a demonstrat necesitatea identificării și realizării unor îmbunătățiri ale cadrului normativ, în special cu privire la creșterea rolului Parlamentului în procesul bugetar, dar și la o creștere a transparenței activității Guvernului și Ministerului de Finanțe cu privire la evoluția indicatorilor bugetari și fiscali, precum și cu privire la evoluția execuției bugetare”, justifică parlamentarii PNL.

Aceștia vor ca primul-ministru să vină periodic în Parlament să prezinte situația economică a țării. Astfel, înainte de elaborarea proiectului de lege pentru anul următor, șeful Guvernului va trebui să prezinte plenului Parlamentului concluziile raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară publicat, argumentele care au stat la baza rectifîcării/rectificărilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, eventualele abateri de la cadrul fiscal-bugetar aprobat, cauzele care au determinat aceste abateri, eficacitatea măsurilor de creştere a conformării fiscale voluntare şi de majorare a veniturilor fiscale, precum şi analiza privind situaţia macroeconomică şi bugetară pentru primele 9 luni ale anului.

De asemenea, până la finalul lunii martie a fiecărui an, primul-ministru va prezenta în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului un raport cu privire la situaţia economică şi bugetară din anul precedent. În plus, în sarcina Ministerului de Finanțe i se pune prezentarea evaluării execuţiei bugetare pentru fiecare ordonator de credite care a înregistrat o abatere de peste 5% de la ţintele bugetare aprobate prin legile bugetare.