Stânga mondială, divizată de războiul dintre Israel și Hamas. Fracturi în consensul politic pentru sprijinirea evreilor

Războiul dintre Hamas și Israel a bulversat politica de stânga mult dincolo de Orientul Mijlociu. În perspectiva alegerilor în diverse țări, consecințele ar putea fi majore.

Fracturi în consensul politic pro-israelian

Când teroriștii Hamas au ucis 1 400 de civili într-o serie de raiduri îngrozitoare la 7 octombrie, politicienii din Occident și-au exprimat șocul și au promis că vor sprijini Israelul. Însă, pe măsură ce conflictul din Fâșia Gaza a evoluat, forțele israeliene ucigând mii de palestinieni, acest consens politic s-a fracturat. Iar în Occident, politicienii din stânga spectrului politic sunt cei care se află în dificultate.

În SUA, Joe Biden se află sub presiunea alegătorilor musulmani care consideră că sprijinul său ferm pentru Israel este o trădare. În Marea Britanie, Keir Starmer – care este pe cale să devină următorul prim-ministru laburist – se confruntă cu cel mai dificil test de până acum, pe fondul unor dispute acerbe în cadrul partidului său.

În Spania, Pedro Sánchez încearcă să se agațe de putere prin formarea unei coaliții de stânga. Iar în Olanda, războiul a dat peste cap campania alianței de stânga, înainte de alegerile de la sfârșitul acestei luni.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Până în prezent, au existat două puncte de tensiune cruciale care au divizat stânga: argumentele în favoarea unei încetări a focului pentru a permite intrarea ajutoarelor în Gaza și ieșirea civililor și cât de departe ar trebui să meargă liderii în a critica Israelul.

Diviziuni în prag de alegeri

În timp ce liderii partidelor de stânga încearcă să meargă pe o linie subțire, mulți dintre cei din rândurile lor critică mult mai dur operațiunile militare ale premierului israelian Benjamin Netanyahu în Gaza și sunt mult mai categorici în ceea ce privește solicitarea de încetare a focului.

„Stânga la nivel global rămâne ferm împotriva războiului”, a declarat Elham Fakhro, la Chatham House. „Ceea ce vedem astăzi amintește de mobilizarea împotriva războiului din Irak din 2003 și de diviziunile dintre sentimentele populiste și politicile factorilor de decizie de stânga, care au sfârșit prin a-i costa alegerile pentru anii următori. Liderii de stânga trebuie să înțeleagă asemănările de aici, forța sentimentului anti-război pe teren și să acționeze în consecință”.

Tabloul variază de la o țară la alta. Dar războiul dintre Israel și Hamas a bulversat politica mult dincolo de Orientul Mijlociu. În contextul în care se apropie alegeri cheie în multe țări occidentale, prețul acestor diviziuni pentru partidele de stânga ar putea fi mare.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Pierderea de „voturi musulmane” în Marea Britanie

Cu un avans constant de 18 puncte în sondaje, Partidul Laburist din Marea Britanie părea aproape sigur că va câștiga următoarele alegeri generale, așteptate în 2024. Dar criza din Orientul Mijlociu a creat una dintre cele mai mari provocări pentru șansele liderului laburist Keir Starmer, până în prezent.

Partidul său este divizat în privința solicitării sau nu a unui armistițiu în Gaza. O treime dintre parlamentarii laburiști și unii dintre cei mai înalți politicieni ai partidului – inclusiv liderul scoțian Anas Sarwar, primarul Londrei Sadiq Khan și primarul din Greater Manchester Andy Burnham – cer acum în mod public un astfel de acord.

Starmer – care a muncit din greu pentru a scăpa partidul de reputația sa antisemită – a rezistat până acum. El a ținut luni un discurs în care a spus că o încetare a focului acum nu ar face decât să „încurajeze” Hamas să comită un alt atac  împotriva Israelului. Dar mulți dintre parlamentarii săi nu au fost convinși.

În privat, mulți dintre politicienii și oficialii care doresc ca Starmer să adopte o poziție mai pro-palestiniană sunt îngrijorați de impactul electoral al politicii sale actuale. Un ministru din Partidului Laburist a declarat pentru Politico că partidul „pierde masiv voturi musulmane – suficient pentru a pierde mandate dacă mâine ar fi alegeri”.

Americanii îl lasă pe Biden pentru palestinieni

În ultima lună, stânga americană a suferit o ruptură zdrobitoare în legătură cu războiul dintre Israel și Hamas. Deși, din punct de vedere istoric, o mare parte a alegătorilor americani au fost pro-Israel, acest sprijin public a scăzut în ultimii ani.

Potrivit unui sondaj Gallup publicat înainte de începerea războiului, sprijinul americanilor a înclinat pentru prima dată în favoarea palestinienilor în detrimentul israelienilor. Alegătorii mai tineri, care se identifică în principal ca fiind democrați, conduc această tendință. De la începutul războiului, protestele și alte conflicte din campusurile universitare au devenit parte a unei dezbateri naționale în SUA.

Americanii evrei, dintre care majoritatea se identifică drept democrați, au devenit, de asemenea, mai sceptici față de politicile israeliene în ultimii ani. Și în acest caz, tendința este legată de un decalaj generațional. Un sondaj Pew de dinainte de război a constatat că evreii americani „mileniali” erau cei mai puțin predispuși să aprecieze pozitiv conducerea lui Benjamin Netanyahu.

Americanii musulmani, despre care sondajele  spun că au înclinat spre Biden în 2020, amenință acum că vor sta acasă în 2024 din cauza sprijinului său pentru Israe,l după atacurile Hamas din 7 octombrie. De atunci, administrația s-a pronunțat împotriva islamofobiei și și-a exprimat simpatia pentru civilii palestinieni.

Spania, împotriva Israelului

Războiul Israel-Hamas a izbucnit într-un moment extrem de sensibil pentru premierul socialist interimar al Spaniei, Pedro Sánchez. După niște alegeri neconcludente, acesta încearcă acum să formeze un nou guvern de coaliție format din miniștri din partidul său și din coaliția de stânga, Sumar. Acest nou executiv pare divizat în ceea ce privește abordarea corectă a războiului dintre Israel și Hamas.

Socialiștii lui Sánchez au condamnat ofensiva din 7 octombrie a Hamas ca fiind un „atac terorist” și au revendicat dreptul Israelului de a se apăra. Dar au denunțat, de asemenea, victimele civile rezultate în urma bombardamentelor israeliene asupra Gaza și au făcut presiuni pentru o încetare a focului din motive umanitare pentru a evita alte daune colaterale.

În timp ce Sumar condamnă, de asemenea, atacurile, acesta refuză să califice Hamas drept organizație teroristă. De fapt, purtătorul de cuvânt al grupului, Ernest Urtasun, susține că Israelul este  „responsabil” pentru violențe, deoarece acestea sunt rezultatul „ocupației ilegale” a teritoriilor palestiniene. Urtasun a numit, de asemenea, guvernul lui Netanyahu „extremist” și a criticat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru că a ignorat „atrocitățile și crimele de război pe care le comite Israelul”.

Deși Sumar a dorit ca recunoașterea „unilaterală și necondiționată” a Palestinei să fie inclusă în acordul de guvernare pe care l-a încheiat cu Sánchez în această lună, socialiștii premierului au respins această propunere. Noul guvern Sánchez se îndreaptă spre un început dificil, cel puțin în această privință.

Germania, alături de statul evreu

Stânga s-a luptat pe tema conflictului israeliano-arab în Germania încă de când studenții au început să poarte keffiyeh în semn de solidaritate cu palestinienii după Războiul de Șase Zile din 1967. Deși aceste tensiuni rămân, masacrarea civililor israelieni de către Hamas le-a atenuat în mare măsură – cel puțin pentru moment.

Deși unii politicieni de stânga au îndemnat Israelul să răspundă la atacuri într-un „mod proporțional” și au cerut o încetare a focului umanitară, puțini au pus la îndoială dreptul Israelului de a se apăra cu forța.

Toate partidele de stânga din Germania – un grup care cuprinde social-democrații și Verzii, aflați la guvernare, precum și partidul de extremă stânga Linke – au susținut o rezoluție parlamentară din 10 octombrie care și-a exprimat solidaritatea cu Israelul și a condamnat Hamas.

„Singurul loc pentru Germania în acest moment este alături de Israel”, a declarat cancelarul Olaf Scholz în fața deputaților după atacurile brutale, o opinie împărtășită de întregul spectru politic.

Proteste ale musulmanilor

Această solidaritate este înrădăcinată în sentimentul profund de responsabilitate pe care majoritatea germanilor îl simt față de Israel în urma Holocaustului. Acestea fiind spuse, sprijinul german nu este absolut, după cum a demonstrat decizia Berlinului de săptămâna trecută de a se abține în cazul unei rezoluții a ONU care cerea încetarea focului în Gaza, în loc să o respingă, așa cum ceruse Israelul.

În cea mai mare parte, sentimentul anti-israelian la care Germania a fost martoră de la 7 octombrie a apărut din partea comunităților de imigranți musulmani, care au ieșit în număr mare în marile orașe din întreaga țară pentru a protesta împotriva Israelului.

Deși autoritățile au interzis majoritatea demonstrațiilor pro-palestiniene, unele au avut loc oricum, participanții arborând în unele cazuri simboluri radicale precum steagurile ISIS și al-Qaida. Vicecancelarul Robert Habeck de la Verzi a avertizat că autorii vor fi urmăriți penal și chiar expulzați. „Antisemitismul nu trebuie tolerat sub nicio formă”, a declarat Habeck.

Lupte interne în Canada

În Canada, liberalii de centru-stânga ai premierului Justin Trudeau se confruntă cu diviziuni interne în legătură cu apelurile la încetarea focului.

Peste 20 de parlamentari liberali s-au alăturat deputaților din Partidul Nou Democrat, de stânga, precum și din Partidul Verde, semnând o scrisoare prin care cer încetarea ostilităților – o poziție respinsă în mod categoric de mulți alți liberali, inclusiv de deputatul evreu Anthony Housefather, care s-a exprimat deschis în legătură cu acest aspect.

Trudeau, un susținător puternic al dreptului Israelului de a se apăra, a rezistat presiunilor de a pleda pentru o încetare a focului. El și ministrul său de externe, Mélanie Joly, vorbesc în schimb despre un „armistițiu umanitar” pentru a permite ca ajutoarele urgente să ajungă la locuitorii disperați din Gaza.

Olanda încearcă un front unit

În Olanda, conflictul dintre Israel și Hamas a aruncat o umbră asupra alegerilor naționale din această lună și asupra unei noi alianțe între Partidul Muncii și Partidul Verde. Frans Timmermans, „greul UE”, care conduce lista comună a alianței de stânga, s-a confruntat cu critici din cauza sprijinului său vocal pentru Israel.

Un mesaj pe Twitter al fostului ministru al Muncii, care a denunțat atacurile Hamas din 7 octombrie, fără a menționa soarta palestinienilor, i-a iritat pe unii membri ai Partidului Verzilor, care au fost mai critici față de Israel în ultimii ani.

În timpul unei conferințe de luna trecută, partidele au încercat să strângă rândurile prin prezentarea unui front unit. Membrii au adoptat, de asemenea, o moțiune care se concentrează pe situația umanitară din Gaza, condamnând în același timp atrocitățile comise de Hamas.

În ciuda încercărilor de reconciliere între cele două partide, deputatul ecologist Kauthar Bouchallikht a anunțat, la scurt timp după conferință, că își retrage candidatura la alegeri, reclamând faptul că partidul său nu a luat în considerare contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Italia: falia dintre centru și stânga

Dezbinările dintre pozițiile de centru-stânga și extrema stângă în materie de politică externă sunt adânci în Italia. Extrema stângă a sprijinit întotdeauna mișcările de protest globale, inclusiv cauza palestiniană, iar Mișcarea 5 Stele conține componente antiamericane, care sunt adesea exprimate sub formă pacifistă.

Democrații de centru-stânga se străduiesc să adopte o poziție unitară. Înainte de a deveni liderul Partidului Democrat, Elly Schlein a susținut poziții favorabile palestinienilor. Dar partidul ei conține și figuri mai centriste, care susțin politicile americane. Ea însăși a suferit abuzuri antisemite, deoarece tatăl ei este evreu. Pentru a evita o ruptură, Schlein trebuie să mențină o linie nuanțată.

Întrebată la televiziune dacă este „cu Israelul sau cu Palestina”, Schlein a răspuns: „Cu Israel și Palestina”. Săptămâna trecută, ea a declarat în parlament că „Hamas trebuie izolat”, dar a avertizat că „victimele palestiniene nu trebuie ignorate, există o linie între justiție și vendetă care nu trebuie să fie niciodată depășită”.

Cei de la 5Stele și democrații au fost uniți în ceea ce privește susținerea unei rezoluții a ONU pentru un „armistițiu umanitar imediat, durabil și susținut”, asupra căreia guvernul s-a abținut.

Precedentul Ucraina

Dar Schlein nu a participat la un marș pentru pace săptămâna trecută, unde absența ei a fost subliniată de alți lideri de stânga. Biroul lui Schlein a declarat că aceasta a avut un angajament anterior și că PD a trimis o delegație.

Diviziunile din stânga italiană cu privire la Ucraina au dus la căderea guvernului Mario Draghi și au făcut ca stânga să piardă ultimele alegeri. Sosirea lui Schlein a reaprins speranțele unei stângi unite, dar aceste diviziuni privind Orientul Mijlociu amenință să facă mult mai dificilă pentru stânga contestarea guvernului de dreapta al Italiei.

Franța, butoi cu pulbere evreiască și musulmană

Franța are atât cea mai mare comunitate musulmană, cât și cea mai mare comunitate evreiască din Europa. Președintele Emmanuel Macron se teme că conflictul din Orientul Mijlociu ar putea declanșa violențe în Franța – și pe bună dreptate. El a avut grijă, de la atacurile Hamas, să mențină o poziție echilibrată între susținerea dreptului Israelului de a se apăra și datoria sa de a „respecta populațiile civile”.

Această poziție a fost destul de bine primită în sondajele de opinie, dar nu a obținut un sprijin unanim în rândul trupelor lui Macron. Mai mulți membri ai taberei prezidențiale s-au distanțat de Macron, ceea ce este neobișnuit în ceea ce privește afacerile internaționale, făcând apel la un sprijin „necondiționat” pentru Israel.

În schimb, liderul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon, fondator al partidului Franța Nesupusă, persistă în a nu dori să califice Hamas drept o organizație „teroristă”, provocând dezbateri violente și relansând un proces de antisemitism care i-a fost intentat în trecut.

Aliații săi socialiști, comuniști și ecologiști din parlament, deși nu vorbesc în totalitate pe o singură voce, s-au disociat de Mélenchon, unii dintre ei suspendându-și participarea la lucrările comune asupra bugetului. La mai bine de un an după ce partidele de stânga din Franța au format o alianță în așa-numita coaliție NUPES, diviziunile privind războiul din Orientul Mijlociu reprezintă acum cel mai serios test al grupului.