Statul român a anulat acordul care le-a adus fraților Micula sute de milioane de euro. Aceştia nu mai pot emite noi pretenții. Document oficial

România și Suedia au convenit să denunțe acordul bilateral privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor încheiat în 2002. Dincolo de denumirea aparent inofensivă, acordul a permis fraților Micula, oameni de afaceri români cu cetățenie suedeză și patroni ai grupului European Food, să pretindă și să primească despăgubiri enorme de la statul român. Potrivit termenilor acordului inițial, acesta și-ar fi păstrat valabilitatea pentru beneficiari timp de încă 20 de ani de la denunțare, dar guvernele de la București și Stockholm au decis acum să se renunțe și la aplicarea acestei prevederi.

Suedia a acceptat denunțarea acordului

Monitorul Oficial a publicat, marți, ordinului ministrului de  Externe, prin care este denunțat acordul cu Suedia, precum și corespondența dintre ministerele de Externe român și suedez, din perioada decembrie 2019-februarie 2020 prin care părțile au convenit să denunțe acordul care avea o valabilitate până în 2022.

Părțile menționează în mod expres că își încetează efectele juridice și articolul 10.3 din acordul din 2002, articol care ar fi permis fraților Micula să ceară și pe viitor despăgubiri de la statul român pentru încă 20 de ani de acum încolo.

”În ceea ce privește investițiile efectuate anterior datei la care notificarea de denunțare a prezentului acord devine efectivă, prevederile art. 1-9 vor rămâne în vigoare pentru încă o perioadă de 20 de ani de la acea dată”, stipula articolul 10.3. Practic, acesta le-ar fi permis fraților Micula să beneficieze de facilități contrare normelor Uniunii Europene timp de încă 20 de ani, iar în cazul în care statul român ar fi refuzat să le acorde, oamenii de afaceri aveau temei pentru alte acțiuni în instanță

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Acordul din 2002 a făcut parte dintr-o serie mai lungă de înțelegeri bilaterale între România și state europene prin care se dorea stimularea investițiilor străine, prin acordarea unor condițiie avantajoase investitorilor. Situația s-a schimbat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană când prevederile acestor acorduri intrau în contradicție cu normele europene legate de acordarea ajutoarelor de stat.

România, prinsă între frații Micula și Comisia Europeană

În lipsa acestor facilități, Ioan și Viorel Micula au acționat statul român în judecată, conform procedurii stabilite în acordul din 2002. Într-unul din procesele intentate, Curtea de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială, cu sediul la Washington, a dispus ca frații Micula să primească despăgubiri de la statul român de 84.400.000 de euro, plus dobândă.

Într-o fază inițială, statul a plătit aceste sume, dar Comisia Europeană a decis, în 30 martie 2015, că plata despăgubirilor reprezintă un ajutor de stat care contravine regulilor pieței interne a Uniunii Europene. Astfel, România trebuia să recupereze banii dați către oamenii de afaceri suedezi. În consecință, statul român a anulat în bloc, în 2016, toate acordurile bilaterale de protejare a investițiilor încheiate cu țări din UE

Nici frații Micula nu au stat cu mâinile în sân și  au contestat decizia Comisiei Europene la Tribunalul Uniunii Europene. Această instanță a anulat decizia CE în iunie anul trecut. Numai că de-a lungul timpului, dobânzile și penalitățile aferente celor 84,4 milioane de euro s-au adunat, astfel că suma totală ajunsese la 395.000.000 de euro.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Problema a devenit acută în decembrie 2019 când, pe baza deciziei judecătorești, frații Micula au pus sechestru pe 27% din acțiunile Nuclearelectrica, deținute de statul român, precum și pe conturile ROMATSA, instituția care dirijează traficul în spațiul aerian al României.

Confruntat cu riscul de blocare a curselor aeriene dinspre și către România, Guvernul a decis să plătească sumele pentru care frații Micula dețineau titlu executoriu, adică 278 de milioane de euro. Decizia a fost luată de către Guvern în 13 decembrie 2019 și a contribuit substanțial la majorarea deficitului bugetar.

”În mod evident, după ce Ministerul Finanţelor va efectua plata, ne îndreptăm în toate zonele în care avem litigii şi aici trebuie să vă spun că există decizia unei instanţe din SUA care stabileşte un cuantum, iar, atunci când se ia o decizie într-o instanţă americană care să ducă la o executare, cel care are de recuperat bani de la statul român poate să se îndrepte împotriva oricărei activităţi ţinând de statul român în orice ţară din lumea asta şi asta îţi dezvăluie şi toate activele deţinute de statul român în orice ţară”, spunea atunci premierul Ludovic Orban, la începutul unei ședințe de Guvern.

Însă acesta nu a fost singurul proces inițiat de oamenii de afaceri. Printr-o altă acțiune, ei au mai cerut de la statul român nu mai puțin de 2,4 miliarde de euro, tot la instanța de la Washington, însă au pierdut procesul pe 7 martie.

”Când nu furi, se poate! Dragnea, Ciolacu și PSD au pierdut primul din cele doua procese cu frații Micula. De ce nu ne spune PSD cum a reușit performanța să piardă acest proces? Sigur știe Ciolacu (…) Ieri PNL a demonstrat că se poate și AM CÂȘTIGAT al doilea proces intentat României de frații Micula. Daca nu ai interese personale se poate să câștigi și pentru Romania. Am salvat 2,4 miliarde de euro în timp ce gașca Dragnea-Ciolacu-PSD au pierdut 900 milioane de lei”, scria atunci Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, pe Facebook.

Puteau cere despăgubiri până în 2042

Cum acordul româno-suedez din 2002 prevedea ca facilitățile pentru investițiile realizate să fie menținute încă 20 de la expirarea acordului, asta ar fi oferit temeiul juridic fraților Micula să ceară despăgubiri de la statul român până în 2042. Practic, denunțarea acordului și stipularea expresă că se renunță la posibilitatea ca investițiile realizate în interiorul perioadei de valabilitate să fie protejate pentru încă 20 de ani face statul român să fie pus la adăpost de viitoare pretenții ale fraților Micula.

De remarcat este faptul că, deși ordinul de ministru privind denunțarea acordului  a fost semnat de Bogdan Aurescu pe data de 8 aprilie, abia pe 5 mai a fost publicat în Monitorul Oficial.

Frații Micula, suspecți de evaziune fiscală

Pe de altă parte, frații Micula sunt suspectați de evaziune fiscală, dar dosarul care vizează firmele lor trenează. Pe 11 decembrie, G4Media scria că procurorii au deschis, încă din 2018,  un dosar penal in rem pentru evaziune, delapidare și spălare de bani la compania European Drinks, prejudiciul fiind estimat la 44.000.000 euro.

Astfel, Ioan și Viorel Micula sunt suspectați că au constituit un grup infracțional prin  care și-au decapitalizat propriile companii pentru a evita plata impozitelor în perioada 2001-2017. Astfel ar fi fostă făcute tranzacții fără justificare economică între firmele din cadrul grupului controlat de cei doi .