Străinii vor putea cumpăra din nou terenuri agricole. Micii fermieri, scoși din joc și de PSD, și de PNL

Coaliția de guvernământ intenționează să modifice legea adoptată anul trecut de către PSD prin care marii latifundiari erau avantajați față de micii agricultori la achiziția de terenuri agricole, însă noul proiect îi lasă pe micii țărani la fel năpăstuiți, favorizați fiind acum cetățenii străini.

La vremea respectivă, PNL acuza majoritatea PSD din Parlament că vrea, sub pretextul îngreunării vânzării terenurilor extravilane pentru străini, să dea o lege prin care micii proprietari să fie nevoiți să-și vândă terenurile pe prețuri mici către marii arendași sau să nu poată achiziționa noi suprafețe.

Însă noua variantă a legii, inițiată inclusiv de ministrul Agriculturii Adrian Oros, îi lasă la fel de defavorizați pe micii agricultori, dar elimină restricțiile pentru achiziția pământului de către cetățenii străini, astfel că fermele mici vor prinse la mijloc într-un război între latifundiarii români și străinii interesați să cumpere terenuri în România.

Ce prevedea legea inițiată de PSD

Legea 175/2020 mărea la șapte numărul categoriilor de peremptori, adică persoane care au prioritate la achiziția terenurilor agricole de la proprietarii care trebuiau să anunțe public că vor să le vândă. Preemptorii de rang I erau coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv. Prioritate de rangul II aveau proprietarii investițiilor în culturile de pomi, viță de vie sau în sistemele de irigații de pe terenul respectiv și/ sau arendașii.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Urmau, în ordine, proprietarii sau arendașii terenurilor învecinate cu lotul de pământ scos la vânzare, tinerii fermieri, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișeștiˮ și unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, persoanele fizice cu reședința în unitatea administrativ-teritorială în care este situat terenul și, în final, statul român prin Agenția Domeniilor Statului.

Legea inițiată de PSD prevedea că deținătorii de ferme mici, de subzistență, erau preemptori abia de rangul VI. Teoretic, ei s-ar fi încadrat și la preempțiunea de rangul III, cea referitoare la terenurile învecinate, însă aici sunt dezavantajați în raport cu proprietarii sau chiar arendașii de suprafețe mai mari.

„În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către proprietarii de terenuri agricole vecine, prioritatea la cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan se stabilește astfel: a) proprietarul de teren agricol vecin care are hotarul comun cu latura cea mai mare a terenului ce face obiectul ofertei de vânzare…”, prevedea proiectul adoptat de către Parlament în iunie 2020. Cum hotarul comun cu lungimea cea mai mare este criteriul prioritar, automat sunt avantajați vecinii care dețin mai mult teren.

După adoptarea legii, PNL a reclamat faptul că îi favoriza pe marii fermieri din sudul țării, mulți dintre ei legați strâns de PSD. De altfel, unul dintre inițiatori era Alexandru Stănescu, fratele fostului vicepremier Paul Stănescu, actualul secretar general al PSD. Cei doi frați nu dețin, potrivit declarației de avere, foarte mult teren agricol, însă sunt proprietarii unui conglomerat agricol în județul Olt prin care au arendat suprafețe mari de la țăranii din zonă. În aceeași situație se regăsea și deputatul Dan Ciocan.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Liberalii au făcut uitate inechitățile față de țărani

PNL și USR au atacat legea la Curtea Constituțională pe 9 iunie 2020. În textul sesizării, se reclama faptul că legea restrânge dreptul la proprietate, întrucât sunt impuse condiții excesive pentru tranzaționarea terenurilor agricole. „Poziţia PNL este că această lege este (…) cu dedicaţie specială pentru baronii PSD, marii latifundiari din zona de Sud a României”, argumenta atunci liderul deputaților PNL, Florin Roman. adăugând că marii proprietari vor putea să cumpere alte terenuri la prețuri de nimic. Însă CCR a declarat legea constituțională pe 14 iulie 2020.

Acum zeci de parlamentari PNL, USR-PLUS și UDMR și-au pus semnăturile de susținere pe un proiect depus în dezbatere publică la Senat, însă proiectul nu pare să-și propună să remedieze problemele semnalate în anul precedent. În expunerea de motive a proiectului nu sunt invocate inechitățile, ci faptul că restricțiile impuse au blocat piața funciară sau au dus la disimularea tranzacțiilor de terenuri.

„De la intrarea recenta în vigoare a modificărilor aduse de Legea nr. 175/2020 semnalele venite dinspre piața terenurilor agricole, fie de la proprietarii sau cumpărătorii de terenuri, fie de la diferite feluri de profesioniști implicați în acest circuit, sunt în sensul apariției unui blocaj (…) Rezultatele ultimelor modificări sunt fie acelea ale unor refugieri a proprietarilor de terenuri în zona contractelor simulate, cu efecte grave asupra siguranței circuitului civil pe termen lung, fie ale unor blocaje nocive”, susțin inițiatorii, fără să mai scoată o vorbă despre inechitatea de tratament dintre micii și marii fermieri.

Șansele micilor fermieri de a cumpăra pământ scad și mai mult

Astfel, din lista de preemptori sunt eliminate persoane cu totul persoanele fizice care locuiesc în localitatea în care se află terenul sau în localitățile învecinate. Astfel, țăranul care vrea să mai cumpere câteva hectare de pământ în plus față de cel pe care îl lucrează deja nu va putea să o facă decât după ce toate categoriile de preemptori își vor declina interesul față de achiziția respectivei suprafețe.

Iar lista de preemptori rămâne una foarte lungă chiar dacă din ea a mai fost eliminată și Academia de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești» și unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare:

„a) preemptori de rang I: coproprietarii; soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;
b) preemptori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private;
c) preemptori de rang III: arendașii;
d) preemptori de rang IV: proprietarii terenurilor agricole care au cel puțin o latură comună, în tot sau în parte, cu terenul supus vânzării;
e) preemptori de rang V: tinerii fermieri;
g) preemptori de rang VI: statui roman, prin Agenția Domeniilor Statului.”

Este de remarcat că în legea veche proprietarii terenurilor vecine erau preemptori de gradul III, pe când acum se propune retrogradarea lor la rangul IV. În schimb, locul III este acum ocupat de către arendași care vor avea prioritate la achiziția pământurilor pe care le lucrează, prevedere ce favorizează și mai mult marii latifundiari, cu suprafețe întinse luate în arendă de la țăranii care, deseori, sunt prea bătrâni sau nu au mijloacele finaciare să-și muncească pământul.

Marii latifundiari vor avea din nou concurență străină

Pe de altă parte, nici latifundiarii autohtoninu au foarte multe motive de bucurie. În 2020, reușiseră să determine adoptarea unei legi care i-ar fi scos din joc pe micii fermieri, concomintent cu eliminarea posibilității de a fi concurați pe piața achizițiilor de terenuri extravilane de către persoane sau companii străine.

Eliminarea concurenței va fi de scurtă durată întrucât coaliția de guvernământ vrea să elimine practic toate restricțiile impuse cetățenilor străini la achiziția terenurilor agricole. În legea veche, potențialii cumpărători străini erau scoși practic din categoriile de preemptori, dacă nu dețineau sau nu lucrau terenuri în România de mai mult de cinci ani.

Chiar și în cazul în care niciun preemptor nu se folosea de dreptul său, pământul nu putea fi vândut decât unor persoane fizice care aveau domiciliul sau reședința pe teritoriu național de cel puțin 5 ani, timp în care să fi desfășurat activități agricole.  Pentru firme, se cere ca acestea să aidă sediul social sau secundar în  România de 5 ani, să fie fost implicate în activități agricole în acest interval, în care veniturile din agricultură să fi  reprezentat cel puțin 75%.

Dacă proiectul inițiat de către PNL și aliații săi va fi adoptat, toate aceste restricții pentru străini vor dispărea. Aceștia și latifundiarii români se vor bate pentru achiziția pământurilor țăranilor, fără ca micii fermieri să fie protejați în vreun fel. PSD i-a făcut preemptori de mâna a doua, iar PNL vrea să-i scoată cu totul din listă. De asemenea, aceștia nu vor putea concura în mod real cu ofertele de preț făcute de latifundarii mari, români sau străini.