Studenții, supravegheați pentru „radicalizare și discurs instigator la ură”. În schimb, comunismul rămâne ideologie acceptată în universități

Universitățile din România vor fi obligate să implementeze Codul de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, elaborat de către Ministerul Educației. Faptele menționate vor putea fi reclamate comisiilor de etică din fiecarea unitate de învățământ superior, iar în aceste cazuri acestea vor putea sesiza chiar organele de urmărire penală.

Radicalizarea și discursul instigator la ură, sesizate comisiilor de etică

„Scopul prezentului cod este de a preveni replicarea în România a evoluţiilor negative înregistrate în alte ţări în urma faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură și de a combate atitudinile şi comportamentele care conduc la astfel de fapte”, se spune în proiectul de cod supus dezbaterii publice de către minister.

Astfel, membrii comunității universitare care asistă sau suferă din cauza acestor fapte sunt „încurajați să le raporteze” și să solicite sprijin Comisiei de etică din cadrul instituției de învățământ superior. De asemenea, universităților li se solicită să ia măsuri pentru idenitificarea lor „înainte ca acestea să devină o problemă” pentru instituția de învățământ superior.

Codul detaliază cu exactitatea abaterile asociate mișcărilor de extremă dreapta, precum antisemitismul, rasismul, promovarea ideilor fasciste sau legionare, însă nu menționează comunismul printre ideile a căror promovare ar trebui sancționată în mediul universitar. Astfel, codul prevede că sunt interzise:

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

a) promovarea simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob;
b) promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război;
c) promovarea unor idei sau doctrine cu caracter antisemit, extremist, fascist, iredentist, rasist, șovinist sau xenofob, cu excepția prezentării acestora ca obiect/material de studiu;
d) activitățile membrilor comunității universitare care presupun radicalizarea și promovarea discursului instigator la ură;
e) denigrarea membrilor comunității universitare de către alți membri, precum și orice alte atacuri personale, atitudini sau comportamente contrare Codului de etică;
f) faptele de discriminare, respectiv orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

Rezultat al unei strategii adoptate acum trei ani

Pentru fiecare din aceste fapte, orice persoană poate sesiza Comisia de etică a universității respective care va fi obligată să analizeze și să soluționeze solicitarea, iar atunci când aceasta excede sferei de competență, să sesizeze organele abilitate ale statului. Practic, comisiile de etică vor funcționa ca etape intermediare înainte de implicarea procuraturii atunci când sunt indicii că faptele sesizate sunt de natură penală.

„Instituțiile de învățământ superior încurajează desfășurarea activităților care se desfășoară sub imperiul diversității opiniilor de natură științifică, sprijinind analiza și comportamentul critic al membrilor comunității universitare”, se mai spune în proiectul de cod.

Inițiativa Ministerului Educației derivă din Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023, şi a Planului de acţiune subsecvent, care au fost adoptate în mai 2021.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

„Prin această strategie, România are un plan concret, declară toleranţă zero faţă de ameninţări, faţă de acte antisemite, faţă de acte cu caracter xenofob. În privinţa României, deşi nu au fost comise până acum acte de violenţă de natură teroristă, există un anumit risc de a se produce în viitor, având în vedere modul şi ritmul de propagare a discursului instigator la ură”, declara la acea vreme deputatul Alexandru Muraru, pe atunci consilier onorific al premierului Florin Cîțu.

În baza acestei strategii, universitățile au elaborat deja coduri proprii de conduită pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, coduri care au la bază definiția antisemitismului așa cum a fost stabilită de către Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA)