Studiu revoluționar coordonat de un român, în SUA. Celule umane implantate în șoareci pentru aflarea cauzelor tulburărilor psihice

Cu tehnologia celulelor stem și a organoizilor cerebrali proveniți din laborator, românul Sergiu Pașca și echipa sa de cercetători caută cauzele autismului și a altor afecțiuni neuropsihiatrice.

Cercetător român din SUA, la baza unei cercetări revoluţionare. Neuroni umani, transplantaţi la șoareci pentru studierea tulburărilor psihice

De mai mulți ani de zile, neurologul român Sergiu Paşca este lider în utilizarea organoizilor cerebrali în studiile tulburărilor neurologice umane.

Cea mai recentă activitate a sa, în care celulele umane devin părți de lucru ale creierului de șoarec, duc acest efort la noi culmi.

Conaționalul nostru este profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitate Stanford din SUA. Recent, Sergiu Pașca și echipa sa de cercetători au transplantat neuroni umani în creiere de șoareci.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Prin acest demers, oamenii de știință îşi propun să aducă o nouă lumină asupra unor tulburări neurologice şi psihiatrice, precum epilepsia şi schizofrenia.

Până a ajunge la acest stadiu, românul a stat la baza unor inovații științifice fantastice. În laboratorul său din Palo Alto, Paşca a creat ţesuturi sferice miniaturale, sau organoizi, care seamănă cu diverse regiuni ale creierului uman. El și colegii săi au legat organoizi ai creierului, măduvei spinării și țesutului muscular în ”asambloizi” care pot acționa la comandă, scrie QuantMagazine.

Acum, Pașca a demonstrat că organoizii umani introduși în creierul în curs de dezvoltare al unui șoarec tânăr se pot răspândi spontan și se pot integra în circuitele neuronale ale animalului. Acest rezultat arată calea către modelele de cercetare ale creierului uman.

”Transplantându-le într-un animal tânăr, am constatat că organoidele pot să devină destul de mari şi vascularizate şi, deci, să fie alimentate de reţeaua sangvină a şoarecelui, ajungând să ocupe până la aproximativ o treime din emisfera creierului animalului”, a detaliat cercetătorul româno-american.

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

Ce au constatat cercetătorii în corpul șoarecilor

În următoarea etapă a cercetării, oamenii de știință au testat implantarea organoidelor prin suflarea unui curent de aer spre mustăţile şoarecelui. Acest lucru a dus la o activitate electrică în neuronii de origine umană. E dovada că ei jucau bine rolul de receptori ai unui stimul extern.

Ulterior, cercetătorii au vrut să afle dacă acei neuroni puteau să transmită un semnal către corpul şoarecelui.

În consecință, oamenii de ştiinţă au implantat organoide modificate în prealabil în laborator pentru a reacţiona la o lumină albastră. Apoi, i-au antrenat pe şoareci să bea apă dintr-o canulă atunci când lumina albastră stimula organoidele prin intermediul unui cablu conectat la creierele lor. Această acțiune s-a dovedit eficientă în două săptămâni.

Cine este Sergiu Pașca

Cercetătorul român Sergiu Paşca s-a născut pe 30 ianuarie 1982, la Cluj-Napoca. Și-a petrecut copilăria în Aiud în perioada ultimilor ani ai comunismului din România.

Încă de mic, a manifestat un interes deosebit faţă de chimie. ”Am crescut în România, într-un mic oraș din Transilvania. În copilărie, am construit un laborator la subsolul casei familiei mele.

Am încercat să îmbunătățesc creșterea plantelor adăugând diferite substanțe chimice în sol și apoi măsurându-le efectul. Odată, am adăugat o moleculă pe bază de cupru. A făcut ca una dintre plantele mele să crească cu 20%. Asta m-a atras de cercetare”, povestește Sergiu pentru sursa citată.

Ajuns în SUA, românul a fost inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de Vizionari în Medicină şi Ştiinţe. Sergiu Pașca este câştigătorul din 2018 al Premiului Vilcek pentru Promisiune Medicală Creativă, atribuit de Fundaţia Vilcek.

Apoi, în 2021, medicul de origine română a fost desemnat cercetătorul anului 2021 de Societatea internaţională de cercetare în domeniul schizofreniei (SIRS).