News

Bucureşti, locul unde Ucrainei i-a fost blocată aderarea la NATO! Personajele-cheie care s-au opus şi previziunea actualului şef al CIA

Ucraina a fost invadată de Rusia, însă situaţia ar fi putut să stea altfel dacă ţara lui Volodimir Zelensky era membră NATO. Cum le-a fost blocată ucrainenilor aderarea, la Summit-ul de la Bucureşti, în 2008.
25.02.2022 | 15:51
Bucuresti locul unde Ucrainei ia fost blocata aderarea la NATO Personajelecheie care sau opus si previziunea actualului sef al CIA
Cine a blocat aderarea Ucrainei la NATO, în 2008
ADVERTISEMENT

De la declararea independenţei, în 1991, Ucraina a încercat în repetate rânduri să devină stat membru NATO, însă mereu s-a lovit de uşi închise. Cel mai elocvent exemplu s-a întâmplat în 2008, la Summit-ul de la Bucureşti, unde ucrainenii au sperat, alături de Georgia, că vor primi invitaţia de aderare la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Ucraina a sperat că va deveni membru NATO, în 2008, dar visul i-a fost spulberat la Bucureşti

În 2008, când Summit-ul NATO a avut loc la Bucureşti, mai multe ţări ale Tratatului de la Varşovia sau foste membre URSS erau deja în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. În urma expansiunii din 1999, Ungaria, Polonia şi Cehia intrau în NATO, urmate, în 2004, de România, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania şi Bulgaria.

ADVERTISEMENT

George Bush, preşedintele SUA, îşi dorea extinderea NATO către Est, cât mai aproape de Rusia, iar integrarea Ucrainei era un punct important pe agenda acestuia. “Trebuie să precizăm că NATO salută eforturile Ucrainei și Georgiei de a adera la Alianță și le oferă o cale clară spre atingerea acestui obiectiv”, spunea liderul de la Casa Albă.

Apropierea NATO de graniţele Rusiei era văzută ca o ameninţare de către Vladimir Putin, care se afla în ultimele zile ale celui de-al doilea mandat ca preşedinte. “Privim sosirea unui bloc militar la granițele noastre, inclusiv cu obligațiile reprezentate de Articolul 5, drept o amenințare directă la securitatea țării noastre”, declara Putin.

ADVERTISEMENT

Pe 3 aprilie 2008, în prima zi a discuţiilor de la Summit-ul NATO, Albania şi Croaţia primeau invitaţia de aderare, în timp ce Ucraina şi Georgia erau refuzate. Situaţia celor două ţări urma să fie examinată în decembrie 2008, iar decizia a fost pe placul lui Vladimir Putin, care până la urmă a participat la Summit, după ce prezenţa lui fusese sub semnul întrebării.

“Aliaţii au evocat declaraţia din ziua precedentă în care au salutat aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei de integrare în NATO. Au stabilit că Ucraina va deveni membru al NATO. MAP este următorul pas pentru Ucraina în drumul său de obţinere a statutului de membru. Aliaţii au precizat în mod clar că susţin cererea Ucrainei de includere în MAP. În acest sens, din acest moment ei vor începe o perioadă de angajare intensificată cu Ucraina, la nivel înalt, destinat abordării chestiunilor aflate încă în discuţie cu privire la solicitarea de MAP. Aliaţii au solicitat miniştrilor de externe ai NATO să facă o primă evaluare a progreselor înregistrate cu ocazia reuniunii acestora din decembrie 2008. Miniştrii de externe din statele aliate au autoritatea de a decide asupra acordării de MAP Ucrainei” – punctul 2 al Declaraţiei comune NATO-Ucraina din 4 aprilie 2008

Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au blocat planul Ucrainei de aderare la NATO

Chiar dacă George Bush susţinea Ucraina şi Georgia, în planul de aderare la NATO, Germania şi Franţa, prin Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, au blocat iniţiativa. Cei doi nu doreau o destabilizare în Europa de Est, ceea ce ar fi dus la fricţiuni cu Rusia.

ADVERTISEMENT

“Am ajuns la concluzia că încă este prea devreme că acordăm statutul MAP (n.r. Planul de Acţiune pentru Aderarea NATO) celor două ţări. Porţile rămân deschise. Vedem o perspectivă de aderare. Dorim să ajutăm cele două ţări să se apropie de Planul de Acţiune pentru Aderare. Este clar că nu Rusia decide cine devine membru”, se apăra Angela Merkel, atunci când a fost întrebată de situaţia celor două ţări.

“Franţa are o opinie diferită de cea a Statelor Unite ale Americii în această chestiune. Nu vom da undă verde aderării Ucrainei şi a Georgiei. Acesta va fi mesajul preşedintelui Sarkozy la Bucureşti”, era mesajul transmis de Francois Fillon, înaintea Summit-ului NATO din 2008.

ADVERTISEMENT

Previziunea şefului CIA, fost ambasador al SUA în Rusia, s-a adeverit

La scurt timp după ce George Bush şi-a afirmat public sprijinul pentru Ucraina şi Georgia, William Burns, ambasador al SUA în Rusia în perioada 2005-2008, trimitea o notă, desecretizată între timp, către Condoleezza Rice.

ADVERTISEMENT

“Extinderea NATO, în sprecial către Ucraina, rămâne o problemă emoţională şi importantă pentru Rusia, dar considerentele de politică strategică stau, de asemenea, la baza opoziţiei puternice faţă de aderarea Ucrainei şi Georgiei. În Ucraina, aceste temeri includ şi posibilitatea scindării ţării în două, care să ducă la violenţă sau chiar, susţin unii, la război civil, ceea ce ar forţa Rusia să decidă dacă va interveni”, se arată în nota trimisă de William Burns, pe 1 februarie 2008.

  • 43% dintre ucraineni considerau NATO ca o ameninţare asupra ţării lor, conform unui sondaj de opinie efectuat de Gallup, în octombrie 2008
  • 15% dintre ucraineni conisderau că NATO poate aduce protecţiei ţării, conform aceluiaşi sondaj

De asemenea, William Burns, care între timp a fost numit directorul CIA, în martie 2021, făcea o previziune care s-a adeverit, în primul rând, în 2014. “Aderarea Ucrainei la NATO va oferi un teren fertil unor eventuale atacuri ruseşti în Crimeea şi Estul Ucrainei”.

Paşii Ucrainei spre NATO, după Summit-ul din 2008

În februarie 2010, Viktor Ianukovici a devenit preşedintele Ucrainei, iar mesajul acestuia a fost ferm încă din momentul preluării funcţiei. Ideea aderării la NATO era respinsă: “Ucrainenii nu susţin aderarea la NATO. Nu vrem să intrăm în nicio alinţă”.

După trei luni, în mai 2010, Viktor Ianukovici susţinea că relaţiile Ucrainei cu NATO sunt doar un partenariat. “Ucraina nu poate trăi fără acest parteneriat, suntem o ţară mare”, declara preşedintele ucrainean. Câteva zile mai târziu, Parlamentul vota pentru abandonarea ambiţiilor de aderare la NATO.

Venirea la putere a lui Petro Poroșenko, în iunie 2014, a schimbat puţin optica, chiar dacă acesta a susţinut că aderarea la NATO nu se află pe agenda lui, în timpul campaniei electorale. Într-un discurs avut în Parlament, în noiembrie 2014, după ce Rusia anexase Crimeea, preşedintele de la Kiev anunţa reîntoarcerea pe cursul integrării în NATO.

Trei ani mai târziu, în iunie 2017, Parlamentul ucrainean stabilea că aderarea la NATO va fi un obiectiv major în politica externă a ţării. După toate aceste eforturi, în martie 2018, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord anunţa că Ucraina a primit statul de ţară candidată.

Opinia ucrainenilor despre aderarea la NATO

În toată această perioadă, susţinerea populară a aderării Ucrainei la NATO a suferit modificări importante. La un an de la Summit-ul din 2008, confom FOM-Ukraine, 57% dintre ucraineni erau împotriva aderării. Escaladarea conflictului cu Rusia a schimbat total opinia, cu 64% pentru şi 17% împotrivă, în ianuarie 2022, cu o lună înaintea invaziei.

  • 24% – 70% – era raportul pentru/împotrivă aderare la NATO a Ucrainei (Rating, ianuarie 2011)
  • 17% – 70% – era raportul pentru/împotrivă aderare la NATO a Ucrainei (Rating, iulie 2012)
  • 20% – 60% – era raportul pentru/împotrivă aderare la NATO a Ucrainei (Rating, octombrie 2013)
  • 44% – 47% – era raportul pentru/împotrivă aderare la NATO a Ucrainei (GfK, martie 2014)
  • 53% – 34% – era raportul pentru/împotrivă aderare la NATO a Ucrainei (Institutul Gorshenin, octombrie 2014)
  • 75% – 11% – era raportul pentru/împotrivă aderare la NATO a Ucrainei (Democratic Initiatives Foundation, decembrie 2015)
  • 53% – 29% – era raportul pentru/împotrivă aderare la NATO a Ucrainei (Rating, iunie 2019)
  • 64% – 17% – era raportul pentru/împotrivă aderare la NATO a Ucrainei (Ukrainian Institute of the Future, ianuarie 2022)