Summit NATO în România, pe tema războiului din Ucraina. Șefii de stat prezenți la București solicită Rusiei să-și retragă trupele

Şefii de stat care fac parte din Formatul Bucureşti 9 au transmis o declaraţie comună în care au condamnat ferm agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, președinții statelor care au participat vineri la Summitul NATO de la București au solicitat Rusiei să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean.

”Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul Bucureşti 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid.

Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă ameninţare din ultimele decenii la adresa securităţii euroatlantice.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa şi cauzează suferinţă umană şi distrugeri enorme”, se arată în declaraţia comună publicată pe site-ul Admnistrației Prezidențiale.

”Este un asalt brutal împotriva ordinii internaţionale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieţi omeneşti şi enorma suferinţă umană şi distrugere şi ne angajăm să aducem în faţa justiţiei pe toţi cei responsabili de atrocităţi şi crime de război.

Solicităm Rusiei să îşi modifice comportamentul agresiv, să îşi retragă forţele de pe teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocităţile şi crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internaţional.

NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia”, se mai arată în documentul care are 11 puncte.

La finalul Summitului NATO de la București, Klaus Iohannis și Andrzej Duda au vorbit despre principalele teme de dialog abordate în cadrul acestui eveniment. Președintele României a fost fost primul care a luat cuvântul. ”Doresc să-i mulțumesc în mod special președintelui Poloniei pentru că a fost prezent la București.

B9 este un format care a devenit cu atât mai necesar în contextul în care ne confruntăm cu un conflict deschis care generează pierderi de vieți omenești și provoacă instabilitate și insecuritate în regiune.

Încă de la începutul ostilităților, la 24 februarie, aliații au menținut o cooperare strânsă. B9 este un cadru esențial pentru coagularea și proiectarea unor poziții comune și articulate privind teme pentru securitatea flancului estic și cea euroatlantică.

Președintele SUA, Joe Biden, a reiterat angajamentul de neclinitit pentru securitatea tuturor aliaților, precum și pentru Articolul 5 al Tratatului de la Wasinghton. Dialogul de azi a evidențiat o dată în plus angajamentul nostru ferm de a contribui la îndeplinirea obiectivelor NATO.

Apărarea colectivă este și trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. Trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă să răspundă amenințărilor cu care se confruntă. Este necesar ca Alianța să apere fiecare centimetru al teritoriului țărilor aliate. Marea Neagră este cea mai expusă amenințărilor Rusiei.

Regiunea Mării Negre are o importantă strategică pentru securitatea euroatlantică, iar viitoarele măsuri de securitate trebuie să trateze cu prioritate nevoile zonei. Un accent deosebit a fost pus pe nevoia de a sprijini în continuare Ucraina și poporul ucrainean.

Am subliniat că România și Republica Moldova au depus un efort considerabil pentru a ajuta refugiatii ucraineni. Am exprimat susținerea României pentru aderarea Suediei și Finlandei la Alianță și sprijinirea politicii ușilor deschise.

Aderarea lor va contribui printr-o postură de apărare și securitate mai consistentă inclusiv pe flancul estic. La finalul Summitului nostru am adoptat o declarație comună care reflectă poziția noastră”, a declarat Klaus Iohannis.

La rândul său, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat: ”Aș dori să mulțumesc foarte călduros domnului președinte pentru ziua de azi. Împreună am putut pune în aplicare ceea ce am hotărât în urmă cu o lună. Am discutat, de asemenea, modul în care trebuie întărită sfera securității noastre.

Am discutat cum să întărim securitatea țărilor noastre, pentru că asta este datoria unpr președinți. Am zâmbit și am spus că Bucureștiul este cu noroc pentru noi. În 2016, când ne-am întâlnit aici, tot ce am discutat s-a aprobat apoi la Summitul de la Varșovia. Istoric, vorbind, sper că și acesta va fi un summit norocos pentru noi.”

Cu ocazia Summitului NATO de la București, preşedintele SUA, Joe Biden, le-a urat vineri şefilor statelor aliate de pe Flancul Estic al NATO un ”summit de succes”. Într-o postare pe Twitter liderul de la Casa Albă a transmis că ”aşteaptă cu nerăbdare” să îi revadă la Summitul NATO de la Madrid.

Joe Biden a mai transmis că ”SUA se angajează să apere Flancul Estic al NATO”. Totodată, președintele american a subliniat că țara lui își dorește ”să consolideze securitatea energetică a regiunii şi să lucreze împreună (n.r. – cu liderii europeni) pentru a sprijini Ucraina”.

În începutul evenimentului, Klaus Iohannis a ținut un discurs. Președintele a vorbit despre necesitatea întăririi securității Flancului Estic al NATO.

”Riscurile de securitate pe Flancul Estic sunt în creștere. Avem responsabilitatea sa asiguram securitatea cetatenilor”, a spus președintele României.

Liderul Poloniei, Andrzej Duda, s-a declarat foarte afectat de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Totodată, el a făcut îndemn la sprijinirea în continuare a Ucrainei, pentru a opri ”imperialismul lui Putin”.

”Suntem bucuroși ca ne-am intalnit in acest summit. Cel mai important este să sprijim Ucraina, ca să oprim imperialismul lui Putin”, a spus și președintele Poloniei.

Au sosit participanții la Summitul Formatului București 9 (B9). Și-au dat mâna cu președintele României și al Poloniei.

Nouă președinți din flancul estic iau parte la eveniment, ca să discute despre războiul de la graniță, Rusia-Ucraina.