Super-bombă în miniatură, pe mâna Chinei. CL-20, cel mai puternic exploziv non-nuclear, amenință Taiwanul

Super-bombă în miniatură: altfel spus, pe scurt, CL-20. Beijingul este pe punctul de a deține una dintre cele mai puternice arme din lume. Oamenii de știință chinezi ar fi reușit să stabilizeze CL-20, cel mai puternic exploziv non-nuclear din lume. Acesta ar putea fi acum produs pe scară largă, într-un moment în care agresiunile Chinei din jurul Taiwanului sunt în creștere.

CL-20, o super-bombă pentru Taiwan?

CL-20 este descris ca fiind cel mai distructiv exploziv non-nuclear existent, mult mai periculos decât TNT (trinitrotoluen) și RDX (hexogen). Dezvoltat în Statele Unite, CL-20 nu a fost încă încorporat în arsenalul convențional al Pentagonului, deoarece este prea dificil de manipulat și, mai ales, sensibil la cel mai mic șoc. Dar oamenii de știință chinezi ar fi primii care l-au stabilizat și încep să îl producă în cantități mari pentru a fi utilizat în arme formidabile de distrugere în masă.

Astfel de explozibili puternici pot fi utilizați pentru a reduce dimensiunea focoaselor pentru rachetele balistice intercontinentale cu o rază de acțiune mult mai mare. În timpul unui exercițiu al armatei chineze din acest an, echivalentul unui portavion american din Flota a 7-a din Pacific a fost scufundat cu 24 de rachete hipersonice echipate cu focoase cu CL-20, scrie Europe 1.

Vestea că Beijingul stăpânește această super-bombă vine pe fondul unei reapariții a tensiunilor în jurul Taiwanului. China și-a intensificat acțiunile în jurul insulei în ultimele luni, așa cum a făcut joia trecută, când 37 de avioane de luptă chineze au pătruns în zona de apărare aeriană a Taiwanului. Tensiunile Chinei cu Statele Unite sunt, de asemenea, ridicate, cele două țări acuzându-se reciproc în mod regulat de provocare și de creșterea numărului de manevre militare „periculoase”.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

China Lake Compound No. 20, descoperit de americani

Eforturile Pentagonului de a dezvolta noi propulsoare de rachete și explozibili s-au diminuat după prăbușirea Uniunii Sovietice, dar China a făcut în schimb pași mari în aceste direcții. În 1987, cercetătorii Marinei americane au descoperit un nou exploziv cu capacități formidabile. Denumit China Lake Compound No. 20, după numele bazei din sudul Californiei unde a fost dezvoltat, pe scurt CL-20, explozibilul avea o putere de penetrare și o rază de acțiune cu până la 40% mai mari decât principalele explozibile ale armatei americane, care fuseseră produse pentru prima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Odată cu prăbușirea URSS însă, sentimentul de urgență al Pentagonului a dispărut. La fel și sarcina costisitoare de a perfecționa CL-20 și de a proiecta arme care să îl folosească. Cu toate acestea, China i-a văzut potențialul. Țara a investit masiv în dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a forța navele de război americane și aeronavele care nu beneficiază de tehnologia ”stealth” să opereze la distanță în cazul în care forțele chineze ar proceda la o invazie în Taiwan.

Unele dintre aceste arme ar fi alimentate de o versiune a CL-20, pe care China a prezentat-o pentru prima dată în 2011 și pe care o produce acum pe scară largă. „Acesta este un caz în care am putea suferi o reacție de tip bumerang din partea propriei noastre tehnologii”, a declarat pentru Forbes Bob Kavetsky, director al Energetics Technology Center, un grup de cercetare non-profit care lucrează pentru Pentagon.

SUA, periculos de mult în urma Chinei

Kavetsky și alți experți avertizează de ani de zile că SUA, mult timp lider mondial, se află periculos de mult în urma Chinei. Anul trecut, Pentagonul a prezentat un plan care prevede cheltuirea a 16 miliarde de dolari pe o perioadă de 15 ani pentru a-și moderniza și extinde rețeaua îmbătrânită de fabrici de muniții, însă Kavetsky subliniază că planul nu include dezvoltarea capacităților avansate de producție necesare pentru a produce în masă noi explozibili, precum CL-20.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Pentru a înrăutăți situația, SUA se bazează pe China ca unică sursă de aprovizionare pentru câteva ingrediente chimice utilizate în explozibili și propulsoare, iar pentru alte câteva zeci de ingrediente, pe alte țări care prezintă motive de îngrijorare. Susținătorii modernizării speră că legiuitorii și Pentagonul vor fi stimulați să acționeze de efortul pentru realimentarea munițiilor furnizate Ucrainei și de preocupările tot mai mari legate de pregătirile Chinei de a cuceri Taiwanul „prin forță”, după cum evoca această posibilitate însuși președintele chinez Xi Jnping.

Dacă Washingtonul intervine într-o luptă pe teritoriul chinez, forțele americane vor trebui să se confrunte cu un număr mai mare de rachete chinezești, dintre care unele vor avea o rază de acțiune și o putere mai mare. Acest lucru se datorează doar parțial CL-20 – China a dezvoltat, de asemenea, o tehnologie pentru a arde amestecuri de substanțe precum propergol (utilizat în motoare de rachetă cu scop militar și civil) mai eficient și a construit rachete mai mari decât cele pe care forțele americane le pot aduce în luptă pe calea aerului sau pe mare.

Nu există un „sentiment de urgență” la Pentagon

„Nu putem construi suficiente nave și avioane pentru a transporta numărul de rachete necesare pentru a inversa dezechilibrul puterii de foc din primul lanț de insule”, a declarat generalul-maior (r) Bill Hix, care a fost director de strategie al armatei după ce a comandat forțele din Afganistan și Irak și a fost consultant la Energetics Technology Center. „Singura soluție este utilizarea de noi materiale energetice. Acest lucru ar permite SUA să producă rachete mai mici cu aceeași putere, astfel încât mai multe rachete să poată fi transportate de avioanele de război și de nave, precum și să creeze arme care ar putea trage mai departe și care ar avea mai multă forță”.

Luna trecută, Kavetsky i-a informat pe membrii Camerei Reprezentanților, inclusiv pe Rob Wittman, vicepreședintele Comisiei pentru servicii armate din Camera Reprezentanților, care a declarat pentru Forbes că rezolvarea problemei explozibililor va fi „un element major” în legea cheltuielilor pentru apărare din acest an.

Wittman a declarat că susține ideea de a moderniza rachetele existente cu CL-20 și de a crea un birou de nivel înalt pentru energie sub egida secretarului Apărării. Deși factorii de decizie de la Pentagon sunt conștienți de probleme, „nu cred că simt un sentiment de urgență” a spus Wittman. „Noi le vom insufla un sentiment al urgenței”.

Pentagonul, neintersat de noi muniții

Potrivit analizelor Institutului Hudson și ale Universității Georgetown, oamenii de știință chinezi sunt la originea a aproximativ trei sferturi din cercetările publicate în domeniul energiei și în domenii conexe în ultimii cinci ani, de aproape șapte ori mai mult decât cercetătorii americani. „Aceștia lucrează la materiale cu performanțe îmbunătățite în comparație cu CL-20”, a declarat Kavetsky.

În Statele Unite, dezvoltarea energeticii a stagnat, deoarece Pentagonul s-a concentrat pe dezvoltarea unor arme mai precise pentru a le crește letalitatea, mai degrabă decât pe puterea explozivă, potrivit unui raport din 2021 Energetics Technology Center, comandat de Pentagon ca răspuns la un mandat al Congresului. Cheltuielile SUA pentru cercetare și dezvoltare în domeniul munițiilor au scăzut cu 45% între 1989, anul în care a căzut Zidul Berlinului, și 11 septembrie 2001. De atunci, în contextul conflictelor de mai slabă intensitate din Irak și Afganistan împotriva unor adversari slab înarmați, bugetul pentru muniții a fost deseori redus pentru a finanța dezvoltarea unor platforme mari, cum ar fi navele și avioanele.

Cea mai mare parte a activității americane în domeniul energeticii a fost canalizată de un mandat al Congresului din 2001 de a face explozibilii mai puțin sensibili, astfel încât să nu explodeze accidental. Având în vedere pericolele și aplicațiile civile limitate, explozibilii militari au fost aproape în întregime dezvoltați și fabricați în instalații guvernamentale americane. Deși cercetătorii militari au dezvoltat câțiva noi explozibili și propergol, nici unul nu a fost produs în masă. Activitatea în domeniul energeticii este împărțită între diferitele unități de cercetare și dezvoltare ale armatei, fără ca vreun oficial de rang înalt să acționeze ca purtător de cuvânt și să pledeze pentru schimbare la nivel înalt.

Stocurile și războiul din Ucraina

În timp ce guvernul este conștient de aceste probleme de ani de zile – în 2012, Ministerul Apărării a înființat un grup de lucru numit Critical Energetics Working Group pentru a reduce numărul de puncte unice de eșec în lanțul de aprovizionare cu explozibili – observatorii spun că acestea au fost umbrite de alte priorități. Dar acum există îngrijorări la Washington cu privire la caracterul adecvat al stocurilor de armament ale SUA, în urma donării unor cantități mari de rachete, obuze de artilerie și alte muniții Ucrainei, precum și a unor cercetări care sugerează că armata americană ar putea rămâne fără muniții de precizie esențiale în decurs de o săptămână de la începerea unui conflict de mare intensitate în strâmtoarea Taiwan.

Aproape toți explozibilii americani sunt produși într-o singură fabrică deținută de armată în Holston, Tennessee, care datează din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și este condusă de contractorul britanic din domeniul apărării BAE Systems (cifră de afaceri de 25,5 miliarde de dolari în 2022). Procesele de producție sunt, în general, la fel de vechi, a declarat Kavetsky, cu explozibili pregătiți în cuve de 1.500 de litri care seamănă cu roboții din industria de patiserie. Multe materiale energetice avansate nu pot fi fabricate în acest mod, inclusiv CL-20, care este sintetizat în cantități mai mici în reactoare chimice.

„Trebuie să investim în acest domeniu”

În raportul său din 2021, ETC a recomandat ca Ministerul Apărării să creeze un birou comun pentru a supraveghea eforturile disparate ale diferitelor servicii în domeniul energetic și să-i acorde autoritatea de a integra noi materiale energetice în sistemele de armament. De asemenea, a cerut Departamentului Apărării să privatizeze producția și ca industria să dezvolte noi materiale energetice, prin alocarea a 50 de milioane de dolari pe an pentru contracte de prototipare timp de cinci ani.

Pentagonul analizează alte modalități de a reduce diferența de putere de foc față de China, cum ar fi cercetarea unor metode de ardere mai eficientă a combustibililor existenți, ceea ce ar crește raza de acțiune a rachetelor. De asemenea, se dezvoltă lasere și arme cu microunde capabile să doboare rachetele care se apropie, care promit să fie mai ieftine și inepuizabile atâta timp cât au o sursă de energie electrică. Este puțin probabil ca aceste tehnologii promițătoare să fie pe deplin dezvoltate în acest deceniu, dar SUA și-ar putea crește destul de rapid puterea de foc cu explozibili și propulsoare mai bune. „Un efort concertat în privința explozibililor este posibil”, a spus Kavetsky. „Dar trebuie să investim în acest domeniu”.