Țânțarii, o amenințare tot mai mare. Bolile care revin în forță din cauza acestor insecte

Cu mai puțin de un deceniu în urmă, oamenii erau cei care păreau să fi obținut un avantaj clar în lupta – veche de peste un secol – împotriva țânțarului. Dar, în ultimii ani, acest progres nu numai că a stagnat, ci s-a inversat. Insecticidele folosite începând cu anii 1970, pentru a pulveriza în case și pe plase de pat pentru a proteja copiii care dorm, au devenit mult mai puțin eficiente; țânțarii au evoluat pentru a le supraviețui. După ce au scăzut la un minim istoric în 2015, cazurile de malarie și decesele sunt în creștere.

Țânțarii, o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică

Schimbările climatice au adus țânțarii purtători ai virușilor care provoacă dengue și chikungunya, febre atroce și uneori mortale, în locuri unde nu au mai fost găsiți până acum. Cândva o boală pur tropicală, dengue este acum transmisă în Florida și în Franța. Vara trecută, în Statele Unite au fost înregistrate primele cazuri de malarie transmise local în ultimii 20 de ani, cu nouă cazuri raportate, în Texas, Florida și Maryland, potrivit datelor The New York Times.

De-a lungul a sute de kilometri de țărm ale lacului Victoria din Kenya, o echipă de tineri oameni de știință și o armată de voluntari duc un război total împotriva unei creaturi care amenință sănătatea mai multor oameni decât oricare alta de pe pământ: țânțarul.

Ei testează noi insecticide și noi metode ingenioase de a le administra. Se uită noaptea pe la ferestre, urmărind țânțarii care iau în vizor oamenii care dorm. Colectează sânge – de la bebeluși, de la șoferii de moto-taxi, de la păstorii de capre și de la caprele lor – pentru a urmări paraziții pe care îi poartă țânțarii.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Dar Eric Ochomo, entomologul care conduce acest efort în prima linie a sănătății publice globale a recunoscut o realitate sumbră: “Se pare că țânțarii câștigă. Situația a devenit dificil de gestionat în noi moduri în locuri care au avut în mod istoric acești țânțari și, în același timp, alte locuri se vor confrunta cu noi amenințări din cauza factorilor climatici și de mediu”.

Oamenii de știință din întreaga lume fac presiuni pentru a găsi noi soluții, inclusiv tehnologii noi pe care Dr. Ochomo le testează. Aceștia au dezvoltat câteva abordări promițătoare, inclusiv o nouă generație de instrumente care modifică țânțarii din punct de vedere biologic, și genetic, pentru a bloca boala.

Dar astfel de eforturi au fost împiedicate de costuri și de obstacolele de reglementare. Procesul pentru a face ca oricare dintre aceste instrumente să ajungă în locurile în care copiii se îmbolnăvesc cu fiecare nou sezon de ploi implică ani de teste și revizuiri de reglementare care sunt dureros de lente și foarte subfinanțate.

“Este pur și simplu ridicol cât timp pierdem înainte de a ajunge pe teren și de a începe să salvăm vieți”, a declarat Bart Knols, un biolog olandez care se ocupă de proiecte de eliminare a bolilor transmise de țânțari în Africa, Asia și Caraibe.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Mai multe victime decât orice altă boală

Malaria a ucis mai mulți oameni decât orice altă boală de-a lungul istoriei omenirii. Până în acest secol, bătălia împotriva parazitului nu a avut rezultate notabile. Apoi, între 2000 și 2015, cazurile de malarie au scăzut cu o treime la nivel mondial, iar mortalitatea a scăzut cu aproape jumătate, datorită utilizării pe scară largă a insecticidului în interiorul locuințelor, a plaselor de pat acoperite cu insecticide și a unor tratamente mai bune.

Testele clinice s-au dovedit a fi promițătoare pentru vaccinurile împotriva malariei care ar putea proteja copiii care reprezintă cea mai mare parte a deceselor cauzate de malarie. Acest succes a atras noi investiții și discuții despre eradicarea totală a bolii.

Dar decesele cauzate de malarie, care au scăzut la un minim istoric de aproximativ 575.000 în 2019, au crescut semnificativ în următorii doi ani și s-au situat la 620.000 în 2021, ultimul an pentru care există date globale.

În America Latină au existat mai multe cazuri de dengue în prima jumătate a acestui an decât în tot anul 2022 (peste trei milioane). Bangladesh se află în mijlocul celei mai mari epidemii de dengue din istoria sa, cu 120.000 de cazuri până la sfârșitul lunii august. Cazurile și decesele cauzate de chikungunya și alte infecții transmise de țânțari au început să crească, de asemenea, în multe regiuni ale lumii.

Unul dintre principalele motive este faptul că țânțarii sunt foarte adaptabili. Pe măsură ce din ce în ce mai mulți oameni sunt protejați acasă cu plase sau spray-uri, țânțarii au început să muște mai mult în aer liber și în timpul zilei, în loc de în interior și pe timp de noapte, modelul istoric al speciilor vector pentru malarie din Africa.

Deoarece constituția genetică a țânțarilor evoluează rapid ca răspuns la condițiile de mediu în schimbare, aceștia au dezvoltat, de asemenea, rezistență la clasa de insecticide utilizate pe scară largă – în timp ce parazitul malariei în sine este din ce în ce mai rezistent la medicamentele, cândva foarte eficiente, utilizate pentru a-l trata.

Și un nou țânțar care preferă zonele urbane a venit din Asia în Africa, unde răspândirea malariei a fost întotdeauna limitată în mare parte la mediul rural. Această schimbare a făcut ca numărul persoanelor vulnerabile la infecțiile transmise de țânțari să crească cu peste 100 de milioane de persoane, au estimat recent cercetătorii de la Universitatea din Oxford.

Țânțarii evoluează constant

Potrivit experților, riscurile care se înmulțesc înseamnă că este nevoie urgentă de o metodă de protecție împotriva tuturor țânțarilor – o metodă care să ajute la apărarea împotriva malariei, dar și împotriva dengue, febrei galbene și a oricărui agent patogen care ar putea fi răspândit de țânțari.

Dar este nevoie de un deceniu sau mai mult pentru a proiecta, dezvolta, testa și produce o nouă tehnologie. Mult prea lent în contrast cu durata de viață de doar șase săptămâni a țânțarilor, care evoluează constant pentru a eluda modalitățile prin care încercăm să-i ucidem.

Până în prezent, cea mai mare parte a banilor pentru aceste eforturi a provenit de la națiunile cu venituri ridicate și de la filantropi privați, dar nivelurile de finanțare s-au stabilizat. Mai mulți cercetători au declarat că este din ce în ce mai dificil să motiveze tipul de investiții de care au nevoie pentru testele pe scară largă ale noilor metode. “Mai devreme sau mai târziu, organismele de finanțare vor redirecționa acești bani către alte lucruri”, a declarat Dr. Knols.

Cercetările doctorului Ochomo au descoperit că țânțarul Anopheles funestus, despre care se credea cândva că îi mușcă mai ales pe cei care dorm în paturile lor noaptea, acum atacă afară în timpul zilei.

În urmă cu 20 de ani, la începutul distribuirii în masă a plaselor de pat, ratele cazurilor de malarie au scăzut imediat și a existat un optimism că plasele ar putea fi suficiente, a declarat Audrey Lenhart, șefa departamentului de entomologie din cadrul Centrelor americane pentru controlul și prevenirea bolilor. În schimb, a spus ea, acestea au contribuit la crearea unei noi probleme.

“Dacă puneți plase de pat peste tot, atunci țânțarii care îi mușcă pe oameni în interior vor dispărea”, a explicat Dr. Lenhart. “Cei care vor supraviețui sunt cei care îi mușcă pe cei care stau afară, care mușcă animalele, cei care nu sunt în case. Așa că acelea sunt insectele care se reproduc și mențin populația de țânțari.”

Insecticidele care nu funcționează

Majoritatea insecticidelor utilizate în prezent sunt piretroizi, care au fost dezvoltați în anii 1970 și derivați din compușii chimici dintr-un vechi repelent de țânțari obținut prin zdrobirea florilor de aster. Acestea au fost folosite pentru orice, inclusiv pentru plase de pat și pentru a fi pulverizate pe pereți. Având în vedere că țânțarii din întreaga lume sunt acum foarte rezistenți la ele, se caută urgent ceva nou.

În 2005, Fundația Bill & Melinda Gates a investit 50 de milioane de dolari într-un proiect numit Consorțiul pentru controlul inovator al vectorilor, pentru a căuta compuși insecticide eficiente. Consorțiul a cerut marilor companii agrochimice să caute în bibliotecile lor chimice molecule care ar putea afecta țânțarii în moduri noi și care să fie suficient de sigure și durabile. “Am început cu patru milioane și jumătate de compuși și am ajuns la patru”, a declarat Nick Hamon, care s-a retras recent din funcția de director executiv al consorțiului.

Pentru a funcționa ca un nou insecticid, compușii trebuie să fie siguri pentru oameni, să se prezinte sub formă solidă și să nu fie solubili în apă. Și trebuie să ucidă țânțarii într-un mod substanțial diferit de cel în care o fac piretroizii, deoarece țânțarii dezvoltă rezistență nu doar la o substanță chimică individuală, ci și la modul în care aceasta îi ucide.

Companiile trebuie să finalizeze acum procesul de siguranță și de testare a celor patru compuși care îndeplinesc toate aceste condiții. Este intens costisitor și lent, a declarat Susanne Stutz, chimist șef la compania chimică germană BASF. “Este întotdeauna o cursă cu țânțarul, cine este mai rapid. De obicei, țânțarul câștigă pentru că dezvoltă rezistența mult mai repede decât apar noi produse”, a spus ea.

Organizația Mondială a Sănătății are nevoie de două studii clinice randomizate de mari dimensiuni, efectuate în două medii geografice și epidemiologice diferite, care să arate un impact pozitiv semnificativ asupra sănătății publice în ambele, înainte de a recomanda utilizarea unei noi intervenții împotriva țânțarilor.

Ignorăm o lecție a istoriei

OMS spune că această politică este concepută pentru a se asigura că țările cu mijloace limitate iau cele mai bune decizii cu privire la modul în care să își cheltuiască banii și pentru a se asigura că produsele sunt susținute de dovezi riguroase.

Cu toate acestea, problemele din ce în ce mai numeroase cauzate de țânțari în lume necesită din ce în ce mai mult soluții adaptate la situații specifice. Ceea ce funcționează pentru a proteja copiii din Sahelul african nu va funcționa pentru a proteja tăietorii de lemne din pădurile din Cambodgia.

Scepticii din lumea entomologiei și sugerează că această cursă pentru noi produse ignoră o lecție a istoriei Ei spun că doar aceleași strategii pe care națiunile cu venituri ridicate le-au folosit cu mai bine de un secol în urmă vor oferi din nou oamenilor un avantaj față de țânțari.

În Europa și în America la începutul anilor 1900 și în Brazilia în anii 1930, managementul mediului la scară largă și schimbările în materie de locuințe au fost cele care au făcut diferența, a declarat Silas Majambere, un ecologist din Burundi care a lucrat în Africa, Europa și Asia.

Aceasta înseamnă drenarea locurilor de reproducere, pulverizarea de larvicide (care sunt toxine biologice și nu provoacă rezistență) pe apa care nu poate fi drenată și mutarea locuințelor din zonele mlăștinoase. Pentru a se proteja împotriva țânțarilor din mediul urban, oamenii au nevoie de ferestre cu plasă și de pereți și acoperișuri solide cu streșini închise.