Țările NATO care întorc spatele tehnologiei europene și cumpără sisteme antirachetă din Israel. De ce Finlanda va trage cu Praștia lui David

Ministerul israelian al Apărării a anunțat semnarea unui acord pentru vânzarea sistemului de apărare antirachetă Praștia lui David (David’s Sling) către Finlanda. Finlanda este ultima pe lista țărilor UE și NATO care întoarce spatele industriei europene de armament pentru a comanda din altă parte. Acordul, în valoare de 317 milioane de euro, a fost calificat drept „istoric” de către minister într-un comunicat de presă.

„Un acord istoric”

Directorul general al ministerului israelian, Eyal Zamir, a semnat un „acord istoric” la sediul ministerului, în cadrul unui eveniment la care au participat ambasadorul finlandez în Israel, Nina Nordström, și atașatul finlandez pentru apărare în Israel, colonelul Oula Asteljoki. La semnare au participat directorul general al Rafael Advanced Defense Systems, Yoav Har-Even, directorul de cercetare și dezvoltare al Ministerului Apărării, Daniel Gold, directorul Organizației israeliene de apărare antirachetă, Moshe Patel, precum și alți oficiali.

„Praștia lui David este unul dintre cele mai avansate sisteme din lume pentru interceptarea rachetelor balistice, a rachetelor de croazieră, a avioanelor și a dronelor”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat, după eveniment. „Sistemul David’s Sling a demonstrat capacități de război foarte performante într-o varietate de scenarii dificile”, relatează The Times of Israel.

Operațional în Israel din 2017

Acest sistem, produs de Rafael Advanced Defense Systems, este capabil să intercepteze rachete cu o rază de acțiune cuprinsă între 40 și 300 de kilometri. Sistemul este operațional în Israel din 2017 și reprezintă nivelul intermediar al capacităților multistratificate de apărare antirachetă ale Israelului, care includ, de asemenea, sistemul Iron Dome cu rază scurtă de acțiune și sistemele Arrow de nivel superior, care sunt concepute pentru a intercepta rachete balistice cu rază lungă de acțiune.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Folosit recent în războiul cu Hamas

Deși sistemul este operațional de aproximativ șase ani, a realizat prima interceptare reală abia în luna mai a acestui an, când a doborât o rachetă trasă din Fâșia Gaza spre Tel Aviv. O altă rachetă trasă din Gaza spre Ierusalim a fost, de asemenea, doborâtă de David’s Sling, tot în luna mai. De atunci, sistemul de apărare a fost folosit o singură dată în războiul actual al Israelului împotriva grupării teroriste palestiniene Hamas, când a doborât o rachetă cu rază lungă de acțiune lansată din Gaza în nordul Israelului.

Potrivit Tzahal, toate sistemele de apărare combinate – Praștia lui David, Iron Dome, Patriot și Arrow – au interceptat în total aproximativ 2.000 de proiectile trase spre Israel, între 7 octombrie și 9 noiembrie. „Sistemul va extinde considerabil raza de acțiune operațională a capacităților de apărare antiaeriană terestră ale Finlandei”, a declarat în aprilie ministrul finlandez al Apărării, Antti Kaikkonen. „Această achiziție va permite forțelor de apărare finlandeze să intercepteze ținte la mare altitudine”, a precizat el.

Ucraina, refuzată de Netanyahu

Deși acordul cu Finlanda marchează prima vânzare externă a sistemului de apărare Praștia lui David, Ucraina a solicitat în mod repetat accesul la această armă, după ce a fost atacată de Rusia lui Vladimir Putin, deși Israelul a refuzat să îl vândă.

În luna februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a luat cuvântul la Conferința de Securitate de la München, solicitând Israelului să ofere asistență militară. El a declarat: „Nu avem altă alternativă decât să învingem Goliat-ul rusesc. A fi David astăzi înseamnă să lupți, iar noi luptăm. A fi David astăzi înseamnă a avea o praștie pentru a învinge în final”. „Nu avem încă o praștie a lui David din partea Israelului, dar cred că această situație este una temporară”, a mai spus liderul de la Kiev.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Helsinki n-a stat pe gânduri

Finlanda și-a anunțat intenția de a cumpăra sistemul de apărare Praștia lui David în luna aprilie a acestui an, la o zi după ce țara s-a alăturat alianței militare NATO. Prin această achiziție, Finlanda își confirmă angajamentul față de NATO, consolidându-și frontiera de 1.300 de kilometri cu Rusia. Pe lângă faptul că trimite un mesaj către Kremlin, această comandă pentru sistemul Praștia lui David arată și discrepanțele în strategia de înarmare a continentului European. Astfel, Helsinki a întors spatele industriei europene și a plasat comanda în Israel, care, din 7 octombrie, este angajat într-un război împotriva mișcării islamiste palestiniene Hamas în Fâșia Gaza.

„Cazul finlandez nu face decât să confirme preferința Europei de a cumpăra ‘de pe raft’, ceva ce există deja și care a fost deja testat”, spune Alain De Neve, cercetător la Institutul Superior Regal pentru Apărare din Franța, scrie RTBF. „Este un sistem care există deja, care a fost deja testat, deoarece tehnologiile de interceptare îmbarcate au fost deja folosite de americani și israelieni în apărarea teritoriului israelian. Finlanda analizează această realitate și spune: funcționează, este eficient, deci  îl vom cumpăra”.

De altfel, Finlanda nu este singura țară UE care caută armament dincolo de granițele blocului comunitar.  Și Polonia, pilon NATO în estul continentului, a făcut masive achiziții de armament greu din Coreea de Sud, provocând iritare la Washington. Războiul început de Rusia în Ucraina a dus la o remilitarizare a europenilor, cei mai îngrijorați fiind evident vecinii europeni ai Rusiei. Dar Europa Apărării este fragmentată de interesele guvernelor și ale producătorilor de pe continent, incapabili să ajungă la un numitor comun, astfel că rivalii din SUA s-au impus pe piață.

Rată de succes de 90%

Tehnologia complexă a sistemelor de apărare antirachetă este alcătuită din trei elemente. În primul rând, există o „stație radar”, explică Alain De Neve. „Aceasta poate fi atât fixă, cât și mobilă, depinde”. Sarcina sa este de a detecta obiectele amenințătoare de pe cer.

Al doilea element este centrul de comandă sau de control. Acesta analizează traiectoria rachetei amenințătoare și determină punctul de impact. Dacă racheta amenință să aterizeze într-o zonă populată, intră în joc cel de-al treilea element: este lansată racheta interceptoare care va distruge ținta. „Centrul de comandă va opera interceptorii de rachete pe baza informațiilor colectate de sistemul radar”, rezumă cercetătorul. Bineînțeles, sistemul nu este 100% eficient. Autoritățile israeliene estimează rata sa de succes la 90%.

Israelul nu are doar Domul de Fier pentru a se apăra. Acesta este deosebit de eficient în neutralizarea rachetelor cu rază scurtă de acțiune, de până la 70 km. În fața unor amenințări mai îndepărtate, precum Hezbollah în Liban, Iran sau Siria, armata a dezvoltat alte sisteme de apărare antirachetă: Praștia lui David, pentru a intercepta rachete de la 70 la 250 km, și sistemul Arrow, pentru rachete balistice cu rază lungă de acțiune.

Un mijloc de descurajare eficient în fața Rusiei?

Prin urmare, Finlanda a optat pentru o soluție intermediară. „Prin această achiziție, Finlanda dorește să arate Rusiei că dispune de mijloacele tehnologice necesare pentru a neutraliza o amenințare iminentă, adică o rachetă balistică care ajunge pe teritoriul său”, spune Alain De Neve.

Prezența unui sistem de apărare antirachetă la granița dintre Rusia și NATO va împiedica Rusia, angajată în războiul din Ucraina de peste un an și jumătate, să lanseze o bombă nucleară asupra unei țări NATO? Este acesta un mijloc de descurajare eficient? Pentru cercetător, la această întrebare se poate răspunde în două moduri diferite. El distinge „două școli”.

„Există o primă școală care spune: sistemele de apărare antirachetă sunt sisteme care perturbă echilibrul strategic al disuasiunii nucleare, care este asigurat de Statele Unite, Franța și Marea Britanie. Acest lucru ar putea crește dorința de a lovi teritoriul NATO, deoarece rușii ar dori să împiedice desfășurarea completă a acestor sisteme de apărare antirachetă. Deci, acesta ar fi un accelerator de criză”.

„Și apoi există o altă școală, care spune: deloc, apărarea antirachetă este o formă de reasigurare. Dacă descurajarea eșuează, avem întotdeauna, dacă trebuie, o apărare antirachetă care ar putea neutraliza un atac balistic advers”.

Un mesaj și pentru NATO

Un lucru este cert: Finlanda nu trimite doar un mesaj Rusiei. Se adresează, de asemenea, membrilor NATO, la care a aderat recent. „Trebuie să realizăm că, la nivelul NATO, sistemul pe care finlandezii tocmai l-au cumpărat va fi integrat într-un sistem de apărare aeriană integrat în Alianță. Deci, într-un fel, este contribuția Finlandei la apărarea antirachetă, nu doar a propriului teritoriu, ci și a aliaților săi”, continuă expertul.

Praștia lui David este rodul cooperării dintre agențiile de apărare antirachetă din Israel (Imdo) și Statele Unite (MDA) cu producătorul israelian Rafael și cel american Raytheon. Alegând Israelul și, indirect, Statele Unite, Finlanda alege, de asemenea, să nu cumpere echipamente europene. Helsinki ar fi putut, de fapt, să se îndrepte către un jucător din UE. Liderul pieței, MBDA Systems, proiectează la rândul lui sisteme de apărare aeriană.

Franța, pentru o politică europeană de achiziții

Cum se poate explica acest lucru? Europenii au prins trenul tehnologiei de armament mai târziu decât Statele Unite, răspunde cercetătorul. Iar atunci când au început, „competențele sunt foarte greu de dobândit”. Prin urmare, producătorii de pe continent se străduiesc să recupereze decalajul.

Ca urmare, în prezent există „o concurență foarte puternică între sistemele dezvoltate de SUA sau în parteneriat cu SUA și sistemele propuse de producătorii europeni”. Această concurență le împinge pe țările europene să cumpere de la americani.

Înainte de Finlanda, Germania a comandat recent un sistem antirachetă Arrow din Israel. În octombrie 2022, Berlinul a lansat, de asemenea, un proiect european de scut antirachetă numit „Sky Shield”. Acesta reunește în prezent 16 țări europene și vizează combinarea sistemelor fabricate în Germania, Statele Unite și Israel.  Dar acest proiect nu este deloc pe placul altei forțe militare a UE, Franța, care solicită o politică europeană de achiziții de armament.