News

„Tinder Swindler” de România. Cum a scăpat de acuzația de viol un IT-ist din Cluj ce-și şantaja victimele cu înregistrări intime

Un tânăr IT-ist din Cluj-Napoca a reușit să scape cu o pedeapsă cu suspendare după ce a șantajat mai multe fete cu publicarea unor înregistrări intime în schimbul unor favoruri sexuale.
14.02.2022 | 18:23
Tinder Swindler de Romania Cum a scapat de acuzatia de viol un ITist din Cluj cesi santaja victimele cu inregistrari intime
Instanțele din România, blânde cu un prădător sexual. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Un tânăr IT-ist din Cluj-Napoca a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare după ce a șantajat două studente, pe care le-a cunoscut pe Tinder, și pe care le-a filmat în timpul actelor sexuale. Mai mult, bărbatul a fost obligat să presteze și 60 de zile de muncă în folosul comunității la parohia ortodoxă română, biserica „Sf. Dumitru” Florești sau la Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Într-o decizie recentă a Curții de Apel Cluj-Napoca, judecătorii au menținut condamnarea dispusă în primă instanță, după ce bărbatul a făcut apel și a cerut să nu mai fie obligat să execute munca în folosul comunității. Mai mult însă, judecătorii Curții de Apel au susținut, în motivarea deciziei de menținere a pedepsei, că organele judiciare au comis o serie de erori în lanț și că bărbatul ar fi trebuit să fie acuzat de tentativă de viol și respectiv viol în formă consumată.

ADVERTISEMENT

Șantajată de un bărbat cunoscut pe Tinder

În luna octombrie a anului 2018, o tânără studentă din Cluj-Napoca le-a reclamat polițiștilor de la Biroul de Investigații Criminale că a fost contactată de un bărbat, pe care îl cunoscuse în urmă cu câteva luni pe rețeaua de socializare Tinder, și care o amenința că în cazul în care nu va mai întreține relații sexuale cu acesta de patru ori, va posta în mediul online imagini compromițătoare din timpul unui act sexual petrecut între aceștia.

Fata a povestit că l-a cunoscut pe acesta pe Tinder și că, după ce au vorbit mai multe zile, au stabilit să se întâlnească. Astfel, într-o seară, bărbatul a luat-o cu mașina de la căminul facultății și au mers împreună pe Dealul Feleacului, pentru a admira panorama orașului. La finalul serii, fata a acceptat propunerea bărbatului de a merge la locuința acestuia, unde au întreținut relații sexuale, momente înregistrate video de către el cu telefonul mobil.

ADVERTISEMENT

Tânăra le-a povestit apoi anchetatorilor cum, după două luni, bărbatul a contactat-o pe Facebook unde a înjurat-o și i-a adresat mesaje obscene. După alte două luni, acesta a revenit cu amenințări, cerându-i să mai întrețină acte sexuale de 4 ori, aferente celor 4 înregistrări video pe care le deține, în caz contrar amenințând-o că va distribui înregistrările video în mediul online.

„Ți-am scris pe instagram; dacă mai dai o dată block ai toate filmulețele puse pe internet”; ”și le dau add la toți prietenii tai de pe fb și personal le trimit”; ”sau când te angajezi când caută pe google după numele tău să apari tu; sau să ți le vadă copii tai”; ”sunt 4 filmulete; ne vedem de 4 ori și de fiecare dată șterg unu; hai că nu e ca și cum faci oral la ultimu om”; ”hai să ne vedem o dată în seara asta; dar doar oral” – sunt o parte din mesajele primite de tânără și pe care le-a prezentat anchetatorilor. În rechizitoriu, procurorii au subliniat faptul că după ce tânăra a refuzat să cedeze amenințărilor acestuia, bărbatul a continuat să-i trimită mesaje cu înjurături și amenințări.

ADVERTISEMENT

O nouă victimă

La finalul anului 2018, o altă tânără s-a prezentat în fața polițiștilor și le-a declarat că a fost amenințată de un bărbat care i-a spus că, în cazul în care nu va întreține relații sexuale cu el, va distribui în spațiul online imagini în care ea apare nud. Polițiștii și-au dat seama că este vorba de același bărbat, în acest caz el descoperind imaginile nud cu tânăra pe un telefon găsit în Cluj-Napoca.

Aceasta le-a povestit anchetatorilor că a fost contactată pe Whatsapp, de către un bărbat care i-a transmis fotografii în care ea apare nud, acesta propunându-i o înțelegere, în sensul că va șterge imaginile în cazul în care vor întreține acte sexuale orale, în caz contrar, acestea vor fi distribuite pe rețelele de socializare. Șantajul și amenințările au continuat apoi pe Facebook, până când, cuprinsă de frică, tânăra a cedat amenințărilor.

ADVERTISEMENT

„În cele din urmă, fiind cuprinsă de frică, persoana vătămată a cedat insistențelor inculpatului, sens în care s-au întâlnit într-o seară, în jurul orelor 22:00-23:00 în stația de taximetrie din fața Casei de Cultură a Studenților din mun. Cluj-Napoca, unde în mașina acestuia (un autoturism marca Mercedes de culoare gri) au întreținut actele sexuale orale”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

După acest episod bărbatul însă a reluat actele de șantaj la adresa tinerei trimițându-i în continuare mesaje de amenințare: „păi tu crezi că dacă vreau să le public ți le pun în comentariu la poza și le văd toți; mare branză; sau le pun pe fb cu numele”; ”de la angajator la oricine le gasește; și e destul să le aibă încă o persoană că după aia le au toți”; ”uite eu iți promit că nu fac nimic cu ele, dar vreau să fii deschisă la chestia de oral când ne vedem. avem înțelegerea asta?”.

Judecătorii acuză faptul că nu a fost acuzat de viol

Cazul a ajuns apoi în instanță unde tânărul IT-ist a fost acuzat de șantaj, Tribunalul Cluj dictând o pedeapsă de doi de închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității. Instanța de fond a susținut că în acest caz nu s-a impus o pedeapsă cu executare date fiind circumstanțele persoanele ale inculpatului. „Este o persoană bine integrată în societate, aspect demonstrat de înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, lucrează în domeniul IT și își câștigă existența prin mijloace oneste, o persoană educată care deține 2 diplome de licență și una de master, în plus, ar mai fi de menționat și lipsa antecedentelor penale, acesta nefiind angrenat în arealul infracțional întrucât nu a săvârșit nicio altă faptă de natură penală”, se arată în motivarea instanței.

Mai mult, judecătorul din primă instanță a ținut cont și de „eșecul sentimental al acestuia”, bărbatul susținând că se afla în depresie după ce s-a despărțit de persoana iubită după o relație de șapte ani. „A dat dovadă de frustrare, iar pe fondul unor elemente iraționale a comis faptele deduse judecății în prezenta cauză, toate acestea fiind dovedite și prin înscrisurile oferite de psihologul care l-a consiliat pe inculpat”, se arată în motivarea instanței. Astfel, magistratul de la instanța de fond a considerat că o pedeapsă cu suspendare este suficientă, în contextul în care inculpatul „nu are potențial criminogen, toate faptele comise de acesta apar ca veritabile greșeli umane, scăpări în viața sa, pe care urmărește să nu le mai repete vreodată”.

Procurorii au considerat că pedeapsa cu suspendare este însă una prea blândă pentru gravitatea faptelor. „Inculpatul nu a fost constrâns în săvârșirea faptelor, scopul unic al acestuia fiind obținerea anumitor plăceri sexuale. De asemenea se apreciază că ar fi putut fi reținute în cauză un șir de alte infracțiuni, care din diferite motive nu au fost reținute. Faptul că inculpatul dorește să acceadă în mediul academic ar reprezenta o conjunctură care i-ar da ocazia să săvârșească fapte de aceeași natură mult mai ușor”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj-Napoca au menținut pedeapsa cu suspendare, susținând că nu se impune executarea ei în regim de detenție, însă au refuzat să renunțe la pedeapsa de muncă în folosul comunității. Mai mult, magistrații au susținut că faptele acestuia ar fi trebuit să fie încadrate la tentativă de viol și viol consumat.

„Curtea apreciază că tratamentul sancționator aplicat inculpatului, este disproporționat de blând în raport de gravitatea extrem de ridicată a faptelor. Totul a pornit de la greșelile în lanț realizate de organele judiciare, care nu au observat corecta încadrare juridică a faptelor, și anume de tentativă la viol și respectiv viol în formă consumată.

Odată reținând elementele coercitive de natură psihică realizate de către inculpat la adresa persoanelor vătămate în scopul de a le înfrânge libertatea sexuală, urmate, în unul dintre cazuri, de consumarea unui act sexual oral, organele judiciară identificaseră de fapt toate elementele de tipicitate ale infracțiunilor de viol, în formă tentată și respectiv în formă consumată. Cu toate acestea, au dat o calificare juridică greșită ambelor fapte, cu consecința aplicării unui tratament penal mult prea blând.

Sigur că în această fază, în lipsa apelului Ministerului Public, sau a persoanelor vătămate, nu se poate da faptelor o atare încadrare juridică pentru că ar atrage aplicarea unui tratament sancționator mult mai sever cu executarea efectivă a pedepsei în detenție”, se arată în motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj-Napoca.

Constrângere șantaj și viol

Experții în Drept consultați de FANATIK sunt de părere că procurorii au procedat corect la încadrearea faptelor în această speță. În opinia acestora, deși distincția între constrângere și viol este una extrem de complicată în materie juridică, faptul că victima a avut posibilitatea de a se adresa autorităților și de a nu ceda astfel șantajului fapta nu paote fi încadrată la viol sau tentativă de viol, așa cum au susținut judecătorii.

„Este o constrângere morală pentru folosul actului sexual, însă dacă victima este de acord să întrețină relații sexuale cu el tocmai pentru a nu i se publica acele fotografii compromițăroare nu mai este viol, pentru că nu este constrângere. Vorbim de o formă de șantaj pentru a avea beneficiul actului sexual. Într-adevăr, victima este constrânsă moral să întrețină relații sexuale, dar ea acceptă de bună-voie acest lucru, ceea ce înseamnă că nu poate fi vorba de viol. Ea se putea adresa autorităților, să treacă peste rușinea acelor fotografii. Adică a avut la îndemână această posibilitate, de a fi ocrotită de lege. Dacă ea de bună-voie se duce și întreține relații sexuale tocmai pentru a nu i se publica niște fotografii, atunci nu mai este viol. Pentru cazurile de viol în primul rând trebuie să existe constrângerea fizică și poate apoi și cea morală sau psihică, care se aplică mai mult în cazul minorelor”, a declarat pentru FANATIK avocata Stoean Carmen.

Specialiștii în Drept susțin că distincția între lipsa de consimțământ și constrângere este una destul de greu de făcut, însă diferența esențială constă în posibilitatea existenței unei alternative, și anume apelul la autorități în acest caz. Jurisprudența în aceste cazuri este că, la viol, se încadrează doar faptele unde victimele nu au alternative, nu pot spune nu, iar ideea de constrângere psihică trebuie să fie asociată temporal cu cea de constrângere fizică.

„În măsura în care actul de viol este comis în aceeași împrejurare cu amenințarea, adică dacă elementul esețial este constrângerea dar realizată practic în același practic atunci se poate vorbi de infracțiuni complementare. Dar jurisprudența pe astfel de cazuri este să se rețină infracțiunea de șantaj. Aceasta este practica în multe cazuri, în special a lucrătorilor sexuali. La viol elementul de constrângere trebuie realizat în momentul în care se consumă actul sexual. Dacă motivația actului sexual este teama de consecințele ulterioare atunci vorbim de șantaj.

Diferența esențială este că la viol nu poți să spui nu, în schimb la șantaj ai o libertate limitată. Adică ai putea să spui și da și nu, dar decizi că ar fi mai bine pentru tine să acționezi într-un anumit fel. Dacă există o libertate limitată atunci este șantaj. Deci, a existat posibilitatea de a se adresa autorităților, și asta înseamnă că motivația acceptului ei este ideea de constrângere generată de șantaj. Deci ea a avut o problemă că a fost șantajată nu că a fost constrânsă în acel moment pentru a face ceva. Dacă șantajul era pe loc și nu avea posibilitatea să se adreseze poliției atunci da, încadrarea era pentru un concurs de infracțiuni, șantaj și viol. Ea nu avea nicio alternativă”, a declarat pentru FANATIK avocatul Sergiu Bogdan, lector universitar la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Critici pentru pedeapsa blândă dictată

Organizațiile ce militează pentru drepturile femeilor susțin că judecătorii de la Curtea de Apel au avut dreptate când au vorbit de un caz de viol în această speță și, mai mult, susțin că circumstanțele atenuante invocate de instanță pentru o pedeapsă cu suspendare nu fac altceva decât să deresposabilizeze agresorii.

„Violul, așa cum este el descris în codul penal art. 218 este un raport sexual săvârșit prin constrângere. În cazul descris nu putem vorbi de consimțământ, actul sexual s-a consumat sub amenințarea de a publica materiale cu caracter intim din viață privată a victimei. În cazul descries apare de fapt mai multe fapte penale: viol, tenativa de viol, hărțuire, amenitari, încălcarea dreptului la propria imagine și atingeri aduse vieții private.

De asemenea vorbim de două victime, ceea ce e cu atât mai grav fiind vorba de fapte care apar în mod repetat și se derulează pe parcursul mai multor luni. De asemenea ceea ce a fost numit individualizarea pedepsei și oferirea de circumtante atenuante a agresorului prin faptul că este educat și are venituri stabile deresponsabilizeaza agresorului și plasează întreagă greutate a celor întâmplate pe umerii victimelor. Mai mult, dificultatea femeilor victime de a se prezenta în instanță ar trebui adresata prin măsuri care să le protejeze, spre exemplu audieri separate și închise publicului, nu să le re-traumatize și să le invalideze trauma suferită”, a declarat pentru FANATIK Irina Ilisei de la Asociația Front.

Judecătorii au arătat în motivarea sentinței că una din fete „nici nu a dorit să apară în fața instanței, iar cealaltă, deși s-a prezentat, instanța a perceput-o ca fiind cuprinsă de jenă”. Irinei Ilisei susține că acest fapt arată că pentru victimele unor astfel de infracțiuni apelul la autorități este o decizie cu costuri suplimentare, ce nu face decât să facă public șantajul cu care sunt amenințate.

„Decizia organelor de justiție este total nedreaptă față de cele două victime și față de femei în general. Prin astfel de decizii victimele sunt descurajate să se adreseze autorităților atunci când sunt hărțuite, amenințate, filmate neconsesual în momente intime sau chiar violate. Victimele se confruntă cu un grad foarte înalt de stigmatizare din partea societății în condițiile în care, în Romania, 55% din cetățeni sunt de părere că sunt situații în care violul poate fi justificat (cf. Barometrul de gen 2018).

Este nevoie de eforturi emoționale foarte mari, dar și de eforturi timp și financiare, pentru cineva care trece prin trauma unui viol sau trauma amenințării cu un viol și astfel de fapte cel mai adesea rămân neraportate tocmai din teama supraviețuitoarelor unei agresiuni sexuale de a nu fi stigmatizate și de a trece prin un process de re-victimizare atunci când trauma lor este minimalizată”, a mai precizat Irina Ilisei.

Daniela Drăghici, vice-președinta organizației „Sexul vs. Barză”, este de părere că pentru a schimba această percepție publică din cauza căreia femeile ajung să cadă victime unor astfel de prădători este condamnarea publică fermă a acestor prădători sexuali. Un alt lucru important o reprezintă cultura juridică în rândul tinerilor, iar Daniela Drăghici a subliniat aici eforturile întreprinse de către judecătorul Cristi Danileț de a duce educația juridică în rândul tinerilor.

ADVERTISEMENT