Life

Titi Aur explică care sunt greșelile șoferilor români! Ce nu e permis la volan

Titi Aur, probabil cel mai cunoscut pilot din România, explică care sunt motivele pentru care șoselele sunt, adeseori, scena unui adevărat carnagiu și ce greșesc șoferii români, la volan.
09.09.2023 | 18:38
Titi Aur explica care sunt greselile soferilor romani Ce nu e permis la volan
Titi Aur, cel mai cunoscut pilot de raluri din țară. Sursă foto: Montaj FANATK
ADVERTISEMENT

Cel mai cunoscut pilot de raliuri din România, Titi Aur, consideră că pasiunea lui pentru mașini și condus este un lucru pe care l-a moștenit din altă viață.

Titi Aur, primul român care și-a deschis școală de conducere preventivă și pilotaj

A debutat în anul 1986, în Raliul Brașovului, pe o mașină Dacia 1300. A devenit, apoi, multiplu campion național, câștigând și 49 de raliuri. Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru FANATIK, Titi Aur susține că pasiunea pentru mașini îi vine dintr-o altă viață.

ADVERTISEMENT

La 11 ani parca deja camionul unchiului său și mergea cu spatele pe bicicletă. Când era mic, transforma în volan orice capac îi cădea în mâna. Titi Aur ne spune cum a reușit să fugă din țară în ’87 și cum s-a întors ca să mai fugă o dată.

Aflăm că e săecialist când vine vorba de salată de beuf și că și-a învățat fata, pe Ramona, să iubească mașinile și raliurile. Titi Aur ne învață ce nu trebuie să facem atunci când ne urcăm la volan și care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac șoferii din România. De altfel, de aceea a și deschis o școală de conducere preventivă și pilotaj.

ADVERTISEMENT

Titi Aur: “Dacă nu ți-e teamă înseamnă că ești nebun”

Titi Aur s-a născut pe dată de 25 decembrie 1963 la Bârlad. Este căsătorit cu iubita din adolescență, cu Gabi, și are o fată care i-a moștenit talentul, Ramona. Titi Aur a participat la 49 de raliuri și a câștigat 8 titluri de campion național, din 1995 până în 2006. A fost primul român care a făcut un program complet în World Rally Championship.

“Sunt primul român care a făcut program complet de campion mondial la World Rally Championship. Românii participau sporadic la anumite etape, unde avea Dacia interes așa vândă în perioada comunistă. Am fost primul care a făcut parcurs de grupa N. Când am convins un sponsor să plătească am renunțat la campionatul național din 2003 ca să merg la World Rally Championship.

ADVERTISEMENT

Au fost etape pornind din Suedia și ajungând în Nouă Zeelandă. Problema era că trebuia să faci minim 3 ani treaba asta. Abia în al 3-lea ajungeai la valoarea ta din campionat. Sunt dezamăgit pentru că am ajuns doar să particip, nu să am și rezultate decente în campionatul mondial”, spune, în exclusivitate pentru FANATIK, Titi Aur.

“Transformam în volan orice capac îmi cădea în mână”

Titi Aur mărturisește că pasiunea pentru mașini a apărut ca o moștenire din altă viață. Niciun membru al familie sale nu a avut această pasiune, dar el, de mic, dorea să conducă orice s-ar fi putut. La 11 ani știa deja să parcheze camionul unchiului sau.

ADVERTISEMENT

“Pasiunea pentru mașini cred, fără să glumesc, că a apărut din altă viață. De mic copil am iubit mașinile și m-am gândit cum să conduc orice. Bicicleta, trotineta, chiar și căruța dacă aș fi avut.

Să manevrez și să conduc vine din altă viață pentru nu am avut pe nimeni în familie pasionat de asta. Transformam în volan orice capac îmi cădea în mână. Prima dată m-am urcat la volan, în brațele unchiului meu care era șofer de camion.

El mi-a predata primele lecții de șoferie. Aveam 11 ani și stăteam până descărca lăzile și ambalajele ca să mă lase apoi să deplasez camionul câțiva metri, să-l parchez în curte”, declară Titi Aur, în exclusivitate pentru FANATIK.

“50 de ani de pușcărie nu înseamnă nimic atunci când omori pe cineva”

Cel mai cunoscut pilot de raliuri din România ne explică ce înseamnă, de fapt, să conduci o mașină. Cum se poate transforma, dacă nu ești atent, dintr-un mijloc de transport într-o armă. Titi Aur consideră că, atunci când te urci în mașină, scopul este să ajungi undeva in siguranță, nu să te grăbești.

“Oamenii trebuie să știe că a conduce o mașină nu este o joacă. Mașina are două valențe. Este un obiect personal cu care te deplasezi la serviciu sau la distracție, dar poate deveni și o armă atunci când accidentezi sau omori pe cineva. Mașina poate deveni o armă când greșesc eu sau când greșește altul și eu nu sunt capabil să evit un accident.

Important este să ști să conduci defensiv. Singurul scop, când te deplasezi cu mașina, este să ajungi sănătos la destinație și tu și cei din mașină. Nu să ajungi repede, nu trebuie să fi cel mai șmecher din parcare. În mașină nu ai niciodată dușmani pe care să-i dai cu capul de pereți.

Ai colegi, prieteni, familie, oameni de care răspunzi din punct de vedere juridic, moral și psihic. A accidenta sau omorî un membru al familiei este mult mai grav decât orice pedeapsă ai primi. 50 de ani de pușcărie nu înseamnă nimic atunci când omori pe cineva” mărturisește celebrul șofer de raliuri.

“Nu consumăm medicamente interzise care ne afectează capacitatea de a conduce”

Titi Aur ne dă niște sfaturi foarte bune atunci când urcăm la volan. Ne spune să lăsăm telefonul, casetofonul, mâncarea sau certurile pentru mai încolo. Să încercăm să nu fim distrași de absolut nimic. La volan nu urcăm niciodată băuți, drogați sau aflați sub influența unor medicamente.

“Când te urci la volan nu trebuie să fi distras de nimic, orice distragere e periculoasă. Principalele sunt telefonul, casetofonul, o discuție aprinsă, un gând profund. Când ne urcăm la volan nu consumăm medicamente interzise, bune să ne trateze niște boli, dar care ne afectează capacitatea de a conduce.

Nu ne urcăm niciodată băuți la volan și, mai nou, nu ne drogăm. Cele două capacitați de care avem nevoie la condus vor fi perturbate. Atenția distributivă va fi mai slabă și ineficientă, iar capacitatea de reflex va fi total diminuată. În mașină e bine să nu mâncăm sau să bem apă pentru a putea fi atenți la drum”, ne sfătuiește Titi Aur.

“Degeaba sunt știri cu morți și răniți, nu ne afectează”

Titi Aur este de părere că șoferilor români le lipsește, în primul rând, educația. Și că prima greșeală pe care o facem este că ne gândim ‘mie nu mi se poate întâmpla nimic’, chiar dacă la televizor avem numai știri cu morți și răniți.

“La  noi în primul rând nu există educația. Prima mare greșeală este că, atunci, când se urcă la volan, ei cred că nu li se poate întâmpla nimic. Degeaba sunt știri cu morți și răniți, nu ne afectează. În al doilea rând șoferii români își asumă riscul să fie distrași.

Telefonul mobil sau alte lucruri li se par normale, banale. Al treilea lucru este că la noi nu se respectă regulile de circulație și de conducere defensivă, cum ar fi regula ‘fermoarului’. Când toată lumea așteaptă pe cele două benzi la semafor și tu te duci pe linia de tramvai și te bagi în față, atunci ai încălcat toate regulile”, ne spune cunscutul pilot de curse Titi Aur.

“Eu nu am fost niciodată accidentat”

Celebrul pilot de raliuri își amintește că, atunci când s-a apucat de curse, era student la Iași. Pe vremea aceea nu existau surse de informare sau școli de pilotaj. În 1987 Titi Aur fuge din țară în Italia, ajung apoi în Franța. Întrebat de ce a fugit din țară, răspunsul lui a fost simplu ‘vreau să mă dau la curse’.

“Eu am fugit din țară pentru că voiam să mă dau la raliuri și în România nu se putea, că iarna nu ne dădeau benzină. După ce am făcut școala de pilotaj de la Paris am înțeles anumite lucruri. Când am revenit în țară după Revoluție mi-am dat seama că am capacitatea de a transmite informații și altora, în primul rând campionilor noștri de raliuri. După aceea am început să mă specializez în conducerea defensivă și am deschis această școală.

Eu nu am fost niciodată accidentat, am avut ieșiri în decor, am lovit mașină, dar eu și copilotii mei nu am fost accidentați. Asta până în 2010 când am avut o ieșire în decor în zona Argeșului. Copilotul, prietenul meu de o viață, nu a fost atent și am luat un mal de pământ cu botul mașinii. El a plecat de acolo cu salvarea. Nu a fost accidentat grav, dar a fost singură dată când a pățit ceva o persoană din mașina mea”, declară, în exclusivitate pentru FANATIK, Titi Aur.

“Dacă nu ți-e teamă înseamnă că ești nebun”

Cu primii bani pe care i-a câștigat a urmat cursurile școlii de pilotaj Cergy-Pontoise. În 1990 a revenit în România, iar din luna martie a participat la Campionatul Național cu un Peugeot 205. La început i-a învățat pe ceilalți șoferi de raliu, Bogdan Marișca, Daniel Ungur, George Morar, tot ce știa el, ca la un fel de ‘școală’ neoficială.

“Nu știu dacă mi-a fost sau nu teamă să fug din România. Dar dacă nu ți-e teamă înseamnă că ești nebun. Eu cred că am avut destulă motivare și curaj ca să fac asta. Am trecut granița, ilegal, și ajuns la Trieste am întâlnit un băiat, campion la lupte, cu care sunt prieten și azi.

Cu el am decis să ne întoarcem să ne luăm familia și prietenii. Eu m-am întors după Gabi, atunci era iubita și acum este soția mea. I-am luat, am plecat în Franța și acolo am stat până după Revoluție”, mărturisește Titi Aur.

“Am fost inconștient în primii ani de viață ai Ramonei”

Știm cu toți cine este campionul de raliuri Titi Aur, dar puțini știu cum este soțul și tatăl Titi Aur. Celebrul campion ne dezvăluie care este rețeta cu care nu da greș niciodată și cât de puțin pregătit a fost în primii ani de viață ai fiicei sale.

“Soțul Titi Aur face de toate. De la piață la gătit. De sărbători, pentru că pe 25 este și ziua mea, sau de zilele celor din familie, fac specialitatea mea, salată de beouf. Doar eu, de la un capăt la altul. Tatăl Titi Aur a fost inconștient în primii ani de viață ai Ramonei. Mergeam cu ea nelegată în centură, făceam tot felul de nebunii cu ea alături. Într-o zi a coborât din mașină, prin spate, și a lovit-o unul. Era în clasat întâi, a avut fractură de femur. După aia am devenit din ce în ce mai responsabil și mai conștient.

Când Ramona a decis să-mi calce pe urme eu am trecut mai ușor peste asta, dar Gabi, soția mea, mult mai greu. Am avut perioade când ne urcam toți în mașinile de curse. Eu îl aveam copilot pe Bogdan Vrabie, actualul meu ginere. Din fericire, eu m-am oprit și nu mă mai duc la curse. Ramona, de când a apărut Eva, nepoata mea, s-a lăsat și ea de raliuri. Bogdan nu se mai dă pentru că, financiar, nu reușește să aibă buget, așa că ne-am liniștit”, dezvăluieTiti Aur, în exclusivitate pentru FANATIK.

“Primii bani i-am câștigat dintr-o activitate ilegală”

Titi Aur își aduce aminte cum a câștigat primii bani, făcând ceva ilegal la vremea respectivă, în comunism. Urmărit de miliție, a reușit de fiecare dată să treacă neobservat. De asemenea ne spune și pe ce a cheltuit primii bani câștigați.

“Am fost un copil relativ cuminte doar că mergeam pe bicicletă cu spatele sau pe o roată. În pădure făceam concurs de viteză, printre copaci, așa că am avut căzături peste tot. Nu am avut oase rupte, dar, în rest, tot felul de aventuri. Mă dădeam pe o patină, din vârful dealului, până jos. Mereu am avut simțul echilibrului.

Mai mare fiind, primii mei bani i-am câștigat dintr-o activitate ilegală. Pe mine m-au dat la 5 ani jumate la școală așa că la 17 ani jumate mi-am luat permisul. Am condus legal până la 18 ani, dar ilegal din punctul de vedere al vârstei, și făceam taximetrie la negru. Era greu pentru că mă urmarea miliția.

Era prin anii ’80 și câștigam bani ducând oameni prima dată de la Bârlad la Iași, studenți străini și nu numai. Era un fel de Uber de acum, dar ilegal total. Primii bani câștigați i-am dat pe niște articole pentru mașina tatei, cumpărată când am intrat în clasa a 10-a și primită când am terminat clasa a 12-a”, își amintește Titi Aur.

“Râdeam și plângeam, a fost ceva maxim”

Celebrul campion nu a avut mereu o viață ușoară. Aflăm care au fost cele mai grele momente din viața lui și cât de mari au fost emoțiile atunci când a reușit să treacă granița în Iugoslavia.

“Primul moment greu a fost atunci când a murit mama. Altul, puternic emoțional, a fost când am trecut frontiera în ’87, în noiembrie. Mă așteptam să fie ca la Auschwitz. Am trecut însă la sârbi fără să știu și, când am ajuns noaptea la marginea orașului, am văzut într-o curte două mașini sârbești.

Atunci mi-am dat seama că sunt în Iugoslavia. Am avut cele mai puternice emoții din viața mea. S-au intersectat în mintea mea două senzații: prima de bucurie că am scăpat din lagărul comunist și senzația grea că nu ma mai întorc în România cel puțin 5 ani. Râdeam și plângeam, a fost ceva maxim” declară, in exclusivitate pentru FANATIK.RO, Titi Aur.

ADVERTISEMENT