Concret, România are multe comune cu bugete impresionante, care ajung ușor în topul celor mai bogate localități din țara noastră. Aici oamenii duc o viață mai mult decât decentă, în condiții ca în Europa.
Potrivit botosaneanul.ro, comuna Chiajna ocupă primul loc într-un top al celor mai bogate comune din România, cu venituri de 88.15 milioane de lei în 2021, conform unor date oficiale prezentate de către Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale.
Chiajna ocupă, de altfel, acest loc fruntaș încă din 2017, când la buget veneau 71.2 milioane de lei, fiind o oază de prosperitate pentru zonă, cel puțin în ultimii cinci ani.
Locul secund al celor mai bogate comune din România e ocupat de comuna Florești, practic un cartier mărginaș al orașului Cluj-Napoca, un alt pol al prosperității în zonă.
De altfel, Floreștiul este supranumit ”dormitorul” Clujului, pentru că acolo trăiesc zeci de mii de oameni care, de fapt, lucrează în Cluj-Napoca, făcând naveta zilnic. Cu toate acestea, cu venituri de 79,15 milioane de lei în 2021, Florești ocupă locul doi în clasament.
A treia poziție din top e ocupată de comuna Miroslava din Iași, cu un venit de 68.90 milioane de lei, în creștere față de anul 2020 când înregistra venituri de 49.19 milioane de lei.
Următoarele comune din top sunt, (4) Sânmartin, Bihor – 59,21 milioane lei, (5) Dumbrăveni, Suceava – 56,66 milioane lei, (6) Brănești, Ilfov – 54,73 milioane lei, (7) Giroc, Timiș – 54,40 milioane lei, (8) Dumbrăvița, Timiș – 51,58 milioane lei, (9) Dragomirești, Ilfov – 49,35 milioane lei, (10) Ghiroda, Timiș – 48, 24 milioane lei.
Conform sursei citate, principalele surse de venituri pentru bugetele locale ale acestor comune sunt impozitele, taxele, atragerea de fonduri europene sau guvernamentale nerambursabile dar și cota din impozitul pe veniturile realizate de angajații care își desfășoară activitatea pe raza localității respective.
Pentru a concluziona cât de eficientă e o administrație publică în atragerea de venituri sunt luate în calcul gradul de încasare al impozitelor și taxelor locale, nivelul fondurilor nerambursabile atrase, precum și creșterea numărului de locuri de muncă de pe raza UAT (unitate administrativ teritorială).