Românii respectă o serie de tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena, sărbătoare care are loc pe 21 mai. Anul acesta, praznicul celor doi Sfinți Împărați cade într-o zi de joi, iar legat de această zi sfintă există mai multe obiceiuri.
Pe 21 mai au loc o serie de munci agricole. Oamenii de la țară fac în această zi multe lucruri pentru ultima oară, căci se spune că este cea mai bună, de pildă, pentru cei care au viță de vie.
Păstorii hotărăsc în această zi cine le va fi baci, dar și unde se vor așeza stânele de oi pentru următorul an precum și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Totodată, în această zi este bine să faci o pauză de la tot ce înseamnă munci care implică arderi.
Se spune că cine arde o creangă de ziua Sfinților Constantin și Elena își arde norocul, deci sărbătoarea trebuie ținută cu munci ușoare, prin gospodărie, care să nu implice focul.
În unele locuri din Moldova, femeile tămâiază unele colțuri ale casei și stropesc încăperile cu aghiasmă pentru a ține departe duhurile necurate de căminul lor.
Pe 21 mai este bine să te rogi pentru sufletele celor adormiți, pentru pacea lor veșnică în lumea de dincolo, dar și să împarți pomeni celor amărâți, care au nevoie de alinare.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt printre cei mai apreciați la români, sărbătoarea fiind un mare prilej de petreceri mai ales la sate, unde au loc tot felul de festivaluri câmpenești.
De altfel, această sărbătoare marchează în mod normal începerea seriilor de petreceri câmpenești din sudul și centrul țării, însă, cum anul ăsta lucrurile nu mai sunt așa cum au fost cândva, ne vom lua rămas-bun de la dănțuială și îmbiere cu mici și bere.
Bisericile vor oficia, totuși, slujbe speciale dedicate celor doi mari sfinți, Împărații Constantin și Elena.