În primul an al războiului ruso-ucrainean, Statele Unite au fost principalul susținător pentru Ucraina. Între timp, Uniunea Europeană și țările membre alocă din ce în ce mai mulți bani pentru efortul de război al Kievului. Germania, care inițial a fost foarte reticentă față de furnizarea de armament pentru Ucraina, a devenit între timp a doua țară în ce privește ponderea ajutorului militar. Cât despre România, contribuția țării noastre este aproape inexistentă, cel puțin după statisticile oficiale.
Volodimir Zelenski a făcut joi a doua sa vizită oficială la Washington de la începerea războiului într-o încercare de a obține și mai mult armament de la președintele Joe Biden. Vizita este explicabilă în condițiile în care ultimele statistici legate de asistența pe care o primește Ucraina, publicate în această lună de către Institutul Kiel pentru Economie Mondială, arată că ritmul în care americanii trimit bani și resurse către Kiev a încetinit considerabil.
Valoarea ajutorului total furnizat de SUA este de 69,5 miliarde euro, în timp ce ajutorul comun al Uniunii Europene, precum și cel dat separat de statele membre este de 131,9 miliarde de euro. Principalul motiv este anunțarea de către UE a unui pachet de sprijin multianual (2023-2027), „Facilitatea Ucraina”, de 50 de miliarde de euro. De asemenea, Germania a anunțat separat un program de sprijin militar în 2024-2027 de 10,5 miliarde de euro. Și alte țări UE, dar și non-UE au anunțat programe multianuale: Norvegia, Danemarca, Marea Britanie, Elveția, Suedia, Portugalia și Lituania.
„Este remarcabil cât de repede Europa s-a mișcat către un program multianual substanțial de susținere a Ucrainei. Pentru prima dată, Statele Unite a rămas cu mult în urmă, pentru că nu au fost promisiuni semnificative în ultimele luni. Dublarea ajutorului UE este o schimbare notabilă față de primul an al războiului, când SUA erau de departe pe primul loc”, a afirmat Christian Trebesch, coordonatorul echipei care realizează Ukraine Support Tracker, la Institutul Kiel.
În primăvara acestui an, Institutul Kiel publica datele pentru primul an de război (februarie 2022 – februarie 2023), în care SUA figura cu un cuantum al ajutorului militar de aproximativ 40 de miliarde de euro, cuantum care a rămas aproape la fel și în statistica publicată în luna septembrie, cu date valabile până la 31 iulie. Asta înseamnă că aproape jumătate de an, SUA nu și-a luat niciun angajament militar suplimentar față de Kiev.
Abia joi, în cadrul vizitei lui Zelenski, președintele Joe Biden a anunțat o nouă tranșă, în valoarea de 325.000.000 de dolari, care reprezintă rachete de apărare antiaeriană, muniţie pentru lansatoare de rachetă HIMARS, armament antitanc şi muniţie de artilerie. Însă pachetul trebuie aprobat de Congres, un grup de republicani anunțând deja că nu vor vota pentru aprobare.
Prin contrast cu entuziasmul în scădere al americanilor, Germania a depășit toate reținerile inițiale, iar armata ucraineană depinde din ce în ce mai mult de livrările de la Berlin. În primul an de război, Germania livrase echipament militar și armament de numai 3,6 miliarde de euro, pentru ca acum valoarea acestuia să crească exponențial, la nu mai puțin de 17,1 miliarde. Marea Britanie, care a reacționat repede la primele cererile de ajutor ale Ucrainei, a rămas la 6,6 miliarde, cât reprezenta valoarea asistenței militare la începutul anului 2023.
Dacă lăsăm deoparte valoarea nominală a ajutorului, clasamentul este cu totul altul dacă termenul de referință este PIB-ul. Astfel, Lituania este pe primul loc cu 1,9% din PIB pe toate cele trei componente de asistență: militară, financiară, umanitară. Guvernul de la Vilnius este urmat de Estonia – 1,8%, Norvegia – 1,7%, Danemarca – 1,7% și Letonia – 1,6%. În cazul țărilor membre UE, procentajul include și participarea la ajutorul furnizat de Uniune.
România rămâne aproape inexistentă în statisticile oficiale, cu o valoare a asistenței pentru Ucraina de numai 126.000.000 euro, echivalent a 0,049% din PIB. Din această sumă, doar 4 milioane de euro reprezintă ajutor militar. Ce-i drept, România participă cu o cotă de 0,5% din PIB la ajutorul acordat în comun de Uniunea European. Însă există dubii mari în privința acestor sume întrucât Institutul Kiel se bazează doar pe date comunicate oficial de către guverne. Pe de altă parte, experții institutului au elaborat și un index al transparenței guvernelor în ce privește datele privind ajutorul către Ucraina. Pe o scară de la 1 la 5, România a obținut un scor de 1,7, ceea ce înseamnă că dintre toate țările donatoare doar guvernul din Grecia ascunde într-o mai mare măsură acest tip de informații față de cetățenii săi, cu un scor de 1,1.