UE pregătește un Plan Marshall pentru reconstrucția Ucrainei. Sumele uriașe care ar putea fi alocate și sursele de finanțare

Cancelarul german Olaf Scholz și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au condus împreună lucrările reuniunii de marți de la Berlin în care lideri europeni, organizații financiare internaționale și experți din diverse domenii au fost chemați să pună bazele unui plan de refacere postbelică a Ucrainei, asemănător Planului Marshall prin care Statele Unite au finanțat refacerea Europei de Vest după cel de-al doilea război mondial.

Reconstrucția Ucrainei, începută la Berlin

Olaf Scholz a susținut că refacerea Ucrainei este sarcina unei generații de europeni care trebuie „să asigure și să susțină finanțarea refacerii, reconstrucției și modernizării Ucrainei pentru anii și deceniile care vor urma”, transmite Associated Press.

La rândul său, von der Leyen a vorbit despre nevoia „de a insera în mod ferm eforturile de reconstrucție ale Ucrainei ca parte a drumului său către Uniunea Europeană”. Însă șefa Executivului european a spus că nu doar UE ar trebui implicată în acest proces, ci și alte state cu economii puternice, precum Statele Unite, Japonia, Canada, Marea Britanie, Australia sau Noua Zeelandă. Von der Leyen a menționat recentul raport elaborat de Comisia Europeană, Banca Mondială și Ucraina în care se spune că refacerea ar putea costa nu mai puțin de 350 de miliarde de dolari

Prezent la conferință, premierul ucrainean Denis Șmihal a spus că speră ca o platformă de coordonare financiară să fie pusă la punct până la finele acestui an. Pe de altă parte, președintele Volodimir Zelenski, care a avut o intervenție video, a părut deocamdată mai preocupat de asistența de urgență acordată țării sale. Zelenski susține că Ucraina are nevoie de 17 miliarde de dolari pentru „refacere urgentă” a daunelor suferite de spitale, școli, rețeaua de transport și infrastructura energetică.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Însă deocamdată europenii par reticenți să arunce bani în refacerea unor infrastructuri care ar putea fi din nou distruse de bombardamentele rusești. În schimb, cancelarul Germaniei s-a pronunțat pentru continuarea livrărilor de armament, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană care să protejeze țintele civile. „Cea mai bună reconstrucție este reconstrucția care nu are loc pentru că orașele și centralele electrice ucrainene sunt protejate față de bombele, dronele și rachetele rusești”, a declarat Olaf Scholz.

Banii Rusiei, greu de confiscat

Deocamdată, nicio țară nu și-a luat angajamente privind sumele cu care va contribui la refacerea Ucrainei, însă Zelenski, secondat de premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, au indicat o posibilă sursă de finanțare, anume confiscarea bunurilor rusești deja înghețate de către statele occidentale, fiind vorba inclusiv de rezerve de aur și valută ale guvernului de la Moscova. Doar bunurile băncii centrale a Rusiei înghețate în străinătate sunt evaluate la 300 de miliarde de dolari.

„Este o grămadă uriașă de aur care poate fi luată și dedicată reconstrucției Ucrainei, anume bunurile rusești – bunuri ale Federației Ruse și oligarhilor ruși. Înghețarea lor nu înseamnă mare lucru, ele trebuie confiscate”, a spus Morawiecki. În schimb, von der Leyen a avertizat că acest lucru poate genera probleme juridice și ar putea să fie un proces mai dificil.

În raportul menționat de președintele CE, publicat la începutul lunii trecute cu scopul de a fi o bază de la care să înceapă planurile de reconstrucție, se spune că, până la 1 iunie, invazia rusă a provocat pagube directe de 97 de miliarde de dolari, la care se adaugă alte 252 de miliarde pierdute prin perturbările fluxurilor comerciale și de producție cauzate de război, precum și prin cheltuielile militare suplimentare. De asemenea, se estima că rata sărăciei va crește de la 2% la 21%.

Digisport.ro

A cheltuit 150.000 de euro pe operații estetice pentru a arăta ”ca o papușă”! Ce a ieșit

În 2021, Ucraina a avut un PIB de 200 de miliarde de dolari, însă pentru refacerea țării vor fi necesare 349 de miliarde. Din această sumă, circa 105 miliarde ar fi necesare doar pentru prioritățile de urgență, precum refacerea a mii de școli și a 500 de spitale, precum și pregătirile pentru iarnă, de la repararea locuințelor și refacerea rețelelor de furnizare a energiei până la achizițiile de gaze.

Un consilier economic al președintelui Zelenski, Oleg Ustenko a estimat că Ucraina va avea nevoie de asistență de 5 miliarde de dolari în fiecare lună a anului viitor pentru a face față cheltuielilor provocate de război, transmitea Reuters la începutul lunii trecute. Pe de altă parte, există și semne bune întrucât scăderea PIB-ului Ucrainei va fi în acest an de 30-35%, față de cele 45% estimate inițial. Însă evoluția economiei depinde în continuare de mersul războiului.

UE va trebui să suporte cea mai mare parte a cheltuielilor

Deocamdată nu s-a conturat o formă clară a planului de reconstrucție a Ucrainei, însă influentul think-tank German Marshall Fund, care funcționează pe lângă Universitatea Harvard. a elaborat deja o schiță a modului în care ar trebuie să funcționeze. „Planul Marshall” pentru Ucraina ar urma să se deruleze în patru etape, prima fiind cea a ajutorului de urgență și a refacerii minimale a infrastructurii concomitent cu desfășurarea războiului. Faza de reconstrucție va începe după încheierea ostilităților, cu accent pe zona infrastructurii de transport și energetice. Faza a treia ar fi cea a modernizării pe principiul „reconstruim, dar mai bine”, prin atragerea investițiilor străine directe precum și prin modelarea țării într-una mai digitalizată, mai ecologică și mai democratică. Ultimul stadiu va fi cel al aderării la UE, axată pe alinierea Ucrainei la normele Uniunii.

GMF estimează că doar infrastructura va avea nevoie de 100 de miliarde de dolari. Eșalonată pe câțiva ani, suma ar putea fi suportabilă pentru statele susținătoare însă ar trebui acordată în principal sub formă de granturi, adică bani neramsursabili întrucât este puțin probabil ca firmele sau statul ucrainean să fie capabile să suporte povara unor împrumuturi noi, chiar și fără dobândă sau la dobânzi modice.

Experții German Marshall Fund cred că este probabil ca statele G7 să aibă contribuții importante în primele faze ale reconstrucției Ucrainei, însă pe termen lung Uniunea Europeană va trebui să suporte cea mai mare parte a costurilor, mai ales că scopul final al reconstrucției este aderarea la UE. Țări ca Statele Unite sau Marea Britanie pot invoca faptul că au susținut masiv efortul de război al Ucrainei, astfel că obligația reconstrucției ar reveni UE.

Inevitabil, vor apărea discuții între statele europene privind contribuția fiecăruia și garanțiile necesare că banii nu vor deturnați de la destinația lor, mai ales că Ucraina avea dinainte de război probleme majore în ce privește corupția. Astfel, este recomandat ca acordarea finanțării să fie condiționată de implementarea unor măsuri legate de statul de drept. De asemenea, Ucraina ar trebui invitată să adere la țările care au participat la fondarea Parchetului European (EPPO), astfel încât procurorii acestuia să poată urmări în justiție cetățenii ucraineni care se fac vinovați de utilizarea ilegală a fondurilor europene.