News

USR propune plafonarea salariilor nesimțite de la stat. Replică la supraimpozitarea susținută de Marcel Ciolacu

După ce Marcel Ciolacu a propus impozitarea mai mare a salariilor ce depășesc leafa președintelui, USR vine cu o altă soluție, anume plafonarea acestor salarii.
26.04.2023 | 15:57
USR propune plafonarea salariilor nesimtite de la stat Replica la supraimpozitarea sustinuta de Marcel Ciolacu
Claudiu Năsui (USR) și Marcel Ciolacu (PSD) au soluții diferite privind salariile nesimțite de la stat/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Încercarea coaliție de guvernământ de a face rost de bani pentru a acoperi gaura în buget provocată de încasările sub estimări, l-a determinat pe Marcel Ciolacu, liderul PSD, să propună supraimpozitarea celor care obține venituri mai mari decât salariul președintelui României  prin cumulul pensiei cu salariul de la stat. Însă USR propune o soluție mai simplă, anume plafonarea salariilor din sectorul public la nivelul celui al șefului statului.

Salarii enorme în instituții obscure ale statului

Propunerea este conținută într-un proiect de lege depus de către fostul ministru al Economiei, deputatul Claudiu Năsui, prin care câştigul salarial total lunar al angajaților  statului „se plafonează la nivelul salariului de bază în plată al preşedintelui României.

ADVERTISEMENT

Teoretic, grila de salarizare în sistemul public îl are în vârful ierarhiei pe șeful statului, însă există o categorii largi de persoane plătite din fonduri publice care nu se încadrează în limitele trasate de către Legea salarizării din 2017. De exemplu, în atenția opiniei publice au intrat recent salariile celor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, în condițiile în care ASF a eșuat în activitatea de control a pieței asigurărilor auto, după ce două companii au intrat în faliment. Toți membrii conducerii au salarii mai mari decât președintele, pe lângă bonusurile pe care le mai pot primi.

De asemenea, guvernatorul BNR are salariu net de 52.447 lei pe lună, la care se adaugă indemnizația de membru al Consiliului de Administrație, de 22.706 lei. Cum Klaus Iohannis are un salariu net de numai 14.602 lei pe lună, rezultă că președintele are o leafă de aproximativ cinci ori mai mică decât Mugur Isărescu.

ADVERTISEMENT

Însă salariile de lux nu sunt limitate doar la instituțiile financiare ale statului român. Năsui dă, în expunerea de motive a proiectului de lege, exemplul mai multor instituții în care salariile sunt enorme. „Aceeaşi este situaţia şi în institutele naţionale de cercetare dezvoltare, unde venitul directorului general pentru INCD IFIN-HH a atins inclusiv un maxim de 17.300 EUR/lună în 2019, în timp ce directorul general pentru INCD Urban Incerc, adus în pragul falimentului din cauza unui management defectuos, a avut un venit din funcţie de până la 13.000 EUR/lună, iar în INCD Geoecomar până la 10.600 EUR/lună”, argumentează deputatul USR.

Plafonare pentru lefurile magistraților

Este menționat și un caz de „dezmăț” financiar și în instituții subordonate administrațiilor locale, fiind vorba de Spitalul Municipal din Mangalia, unde managerul încasează nu mai puțin 8.600 de de euro pe lună. Pe lângă salariile de bază enorme, sunt acordate și sporuri din cele mai diverse: condiţii de stres, suprasolicitare neuropsihică, munca în ture, păstrarea confidenţialităţii, praf, antenă, izolare, doctorat, fonduri europene, fonduri PNRR etc.

ADVERTISEMENT

Plafonarea propusă de Claudiu Năsui vizează toate categoriile de salariați plătiți din fonduri publice. Pe lângă instituții precum BNR, ASF, ANRE sau ANCOM se spune în textul legii că prevederile se aplică unor categorii care s-au folosit din plin de omisiunile din Legea salarizării:

b) personalului din autorităţi şi instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale;
c) personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.

ADVERTISEMENT

Mai mult, interdicția depășirii salariului președintelui României se aplică și „personalului care ocupă funcţii asimilate funcţiilor de demnitate publică, magistraţilor, precum şi personalului care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special”, aceștia din urmă fiind angajații serviciilor secrete.

ADVERTISEMENT
Tags: