Vești proaste despre urmările Covid-19 pe termen lung. Simptomele care persistă chiar și după doi ani de la infecție

Sistemul imunitar rămâne modificat de infecția cu SARS-CoV-2 timp de cel puțin un an, iar persoanele care au contractat chiar și forme ușoare de Covid-19 prezintă un risc sporit, doi ani mai târziu, de a avea probleme pulmonare, oboseală, diabet și alte probleme de sănătate tipice sindromului post Covid, arată două dintre cele mai recente studii referitoare la consecințele Covid-19 pe termen lung.

Noi vești proaste despre consecințele Covid-19 pe termen lung

Odată cu pandemia de Covid-19, pentru majoritatea oamenilor anticorpii, celulele B și celulele T au devenit cele mai cunoscute părți ale răspunsului organismului la un virus precum SARS-CoV-2. Dar acestea nu acționează singure.

Într-un articol publicat la 18 august în revista Cell, oamenii de știință raportează că celulele imunitare înnăscute, o parte esențială a sistemului imunitar activată pentru a lupta împotriva Covid-19, rămân modificate timp de cel puțin un an după infecție.

Constatarea sugerează că aceste celule pot juca un rol în unele dintre simptomele persistente asociate cu sindromul post Covid (long Covid n.r.), deși sunt necesare mai multe studii pentru a confirma această legătură.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Sistemul imunitar înnăscut este prima linie de apărare a organismului, alcătuit din celule generale de combatere a agenților patogeni, care sunt concepute pentru a recunoaște și a lupta împotriva tuturor tipurilor de agenți patogeni, inclusiv bacterii, virusuri, ciuperci și paraziți într-un mod nespecific.

Steven Josefowicz, profesor asociat de patologie și medicină de laborator la Weill Cornell Medicine, și colegii săi au descoperit, totuși, că până și celulele imunitare înnăscute păstrează o anumită memorie a luptei împotriva SARS-CoV-2 după o infecție severă. Această amintire, și răspunsul pe care îl generează, poate dura cel puțin un an după infecție.

Ar putea fi o explicație pentru sindromul post Covid

Noua cercetare are implicații importante pentru înțelegerea modului în care sistemul imunitar, chiar și părțile mai puțin specializate, care nu vizează bacterii sau virusuri specifice, este modificat de infecții. Înțelegerea acestor modificări ar putea, de asemenea, să facă lumină asupra motivelor pentru care unii oameni continuă să aibă simptome pe termen lung după ce au contractat SARS-CoV-2, spune Josefowicz, citat de TIME.

El și echipa sa s-au concentrat asupra celulelor părinți ale celulelor imunitare înnăscute – celule stem din măduva osoasă care refac în permanență rezerva acestor celule imunitare. Analizând aceste celule stem, “ceea ce este clar este că sistemul imunitar este fundamental schimbat după o infecție severă precum Covid-19”, a spus el.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Schimbarea durează cel puțin un an după o infecție severă cu Covid-19, timp în care Josefowicz a studiat celule de la câteva zeci de pacienți. Deoarece aceste celule stem sunt responsabile de producerea mai multor copii ale celulelor imunitare înnăscute, modificările genelor pe care le exprimă sunt transmise noilor generații de celule pe care le produc.

Când a studiat celulele în condiții de laborator, Josefowicz a descoperit că acestea sunt capabile să producă niveluri mai ridicate de factori inflamatori și sunt mai predispuse să migreze – ceea ce, într-un corp uman, înseamnă că își pot răspândi efectele inflamatorii în alte țesuturi.

În modelele animale, aceste celule hiperreactive gravitează în mod preferențial spre plămâni, creier și inimă, unele dintre organele cele mai puternic afectate de sindromul post Covid.

Încă nu este clar dacă această memorie a Covid-19 contribuie la sindromul post Covid, dar cercetarea ar putea inspira studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care virusuri precum SARS-CoV-2 afectează sistemul imunitar, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Consecințele Covid-19 persistă chiar și după doi ani

Persoanele care au contractat chiar și cazuri ușoare de Covid-19 prezintă un risc sporit, doi ani mai târziu, de a avea probleme pulmonare, oboseală, diabet și alte probleme de sănătate tipice sindromului post Covid, potrivit unui nou studiu.

Analiza, publicată luni în revista Nature Medicine, este prima care documentează măsura în care o serie de efecte secundare pe care pacienții le pot dezvolta – ca parte a sindromului post Covd – persistă dincolo de primele luni sau un an după ce au supraviețuit unei infecții cu SARS-CoV-2.

Potrivit rezultatelor, pacienții care au suferit forme de Covid suficient de grave pentru a ajunge în spital sunt deosebit de vulnerabili la probleme de sănătate persistente și la deces la doi ani după ce au fost infectați pentru prima dată.

Dar persoanele cu cazuri ușoare sau moderate nu sunt scutite de consecințe în comparație cu cei care nu au avut niciodată Covid, prezentând un risc crescut de a dezvolta două duzini de afecțiuni medicale incluse în analiză.

“O mulțime de oameni se gândesc: ‘Am luat Covid, am trecut peste și sunt bine’. Dar asta nu este totul”, a declarat autorul principal al studiului, Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinician la Washington University School of Medicine din St. Louis, citat de The Washington Post.

După câțiva ani, “poate că ați uitat de infecția SARS-CoV-2… dar Covidul nu a uitat de dumneavoastră. Încă face ravagii în corp”, a declarat Al-Aly, șef de cercetare la Veterans Affairs (VA – instituția federală americană care se ocupă de problemele de sănătate ale veteranilor din armata SUA n.r.) St. Louis Health Care System.

Risc sporit de deces pentru cei care au fost spitalizați cu Covid

Sindromul post Covid rămâne un sindrom tulbure. Investigatorii care participă la un număr tot mai mare de cercetări îl definesc prin diferite simptome și diferite intervale de timp, iar unii clinicieni încă nu consideră întotdeauna plângerile pacienților ca fiind un fenomen serios.

Potrivit lui Al-Aly, doar alte două studii cunoscute au folosit orizonturi de timp de doi ani, dar acestea s-au concentrat pe un grup restrâns de simptome, cum ar fi efectele asupra sistemului nervos.

Noul studiu se bazează pe fișele medicale electronice din bazele de date ale VA ale celor aproape 139.000 de veterani diagnosticați cu Covid la începutul pandemiei, din martie 2020 până la sfârșitul aceluiași an. Aceștia au fost comparați cu un grup de aproape 6 milioane de veterani care nu au avut un diagnostic de Covid în aceeași perioadă.

Ambele grupuri au fost urmărite la fiecare șase luni până la împlinirea a doi ani, urmărindu-se dacă cei care fuseseră infectați prezentau rate mai mari de contractare ale celor aproximativ 80 de afecțiuni tipice sindromului post Covid. Studiul a analizat, de asemenea, spitalizările și decesele.

În cazul proporției relativ mici de supraviețuitori ai Covid care fuseseră spitalizați, aceștia prezentau un risc sporit, doi ani mai târziu, de deces, de spitalizare ulterioară și pentru două treimi din afecțiunile medicale incluse în analiză. Printre aceste afecțiuni: probleme cardiovasculare, probleme de coagulare a sângelui, diabet, probleme gastrointestinale și tulburări renale.

Cercetătorii vor continua studiul până la un deceniu de la prima infectare

Supraviețuitorii și cei neinfectați începuseră cu o stare de sănătate similară, a spus Al-Aly, astfel că rezultatele sugerează că virusul a produs de fapt riscul sporit de probleme medicale persistente.

Pentru majoritatea supraviețuitorilor Covid din studiu cu cazuri mai ușoare, riscurile pe termen lung au fost mai mici, dar nu au dispărut în totalitate. La șase luni după ce au fost depistați pozitiv, aceștia nu aveau mai multe șanse de a muri față de persoanele persoanele neinfectate cu Covid.

Iar riscul ridicat dispăruse practic până atunci pentru două treimi dintre afecțiunile măsurate în cadrul studiului, deși încă mai prezentau șanse mai mari după doi ani de a dezvolta probleme medicale care implicau unele sisteme de organe, inclusiv probleme cardiovasculare și gastrointestinale și de coagulare a sângelui, alături de diabet, oboseală și probleme pulmonare.

Al-Aly a precizat că el și coautorii lucrează la o analiză pe trei ani și intenționează să evalueze aceiași pacienți la cinci ani și la un deceniu după ce au dezvoltat pentru prima dată Covid.

Covid nu este singurul focar viral care a produs efecte pe termen lung. Persoanele care au supraviețuit pandemiei de gripă din 1918 au avut un risc ridicat de a dezvolta boala Parkinson ani mai târziu, în timp ce unele persoane care au avut poliomielită în prima jumătate a secolului XX au dezvoltat o constelație de simptome cunoscute sub numele de sindromul post-polio la zeci de ani după aceea.