Veta Biriș, după 56 de ani de dragoste cu soțul: “Se apropie sfârșitul și noi mai avem atâta bunătate și înțelegere de dat”

Celebra cântăreață de muzică populară Veta Biriș ne oferă detalii exclusive despre viața ei de familie și despre soțul ei alături de care trăiește de 56 de ani minunați. Artista

Veta Biriș, secretele iubirii care durează de 56 de ani

Veta Biriș, celebra cântăreață de muzică populară ne dezvăluie, într-un interviu exclusiv pentru FANATIK.RO, secretul căsniciei sale ce durează de 56 de ani. Ba chiar, precizează talentata artistă care a marcat lumea muzicii populare de la noi, iubirea pe care i-o poartă soțului este și acum la fel de vie ca atunci când erau tineri.

De asemenea, artista își aduce aminte de copilărie și cum și-a crescut singură cei cinci frați mai mici, dar și despre cât de mult își dorea să meargă la școală încât se urca pe catalige, când era noroi, numai să ajungă să învețe.

Veta Biriș recunoaște că niciodată nu a crezut când i-au spus alții că e talentată, ci a vrut mereu să arate că poate mai mult și că niciodată nu s-a gândit să devină cântăreață. Cântăreața își amintește că din primii bani câștigați și-a luat o franzelă cu margarină și salam  și mărturisește că s-a lovit de cenzura comunistă dar a refuzat să facă ce i s-a spus să nu facă.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Veta Biriș: ”Am avut copilărie grea”

Cum a fost copilăria dvs? Va mai aduceți aminte o întâmplare de atunci?

– În urmă cu 73 de ani e greu să-mi mai aduc aminte, dar știu că m-am născut într-un sat frumos, pe valea Târnavei Mici, într-o familie de țărani harnici. Părinții mei au avut 8 copii, din care am rămas doar 6, iar eu sunt cea mai mare. Am rămas 4 fete și 2 băieți, iar în urmă cu doi ani au murit frații și am rămas doar surorile.

Am avut o copilărie grea, dar una din nepoatele mele spune că și-ar fi dorit să aibă copilăria mea. Mergeam la școală pe noroi, ne puneam catalige numai să ajungem acolo și să învățăm.

Sigur că făceam toate trăsnăile. Îmi aduc aminte că ne-a zis tata într-o zi să nu ne atingem de un păr, era curios ce fel de rod are. Sigur că l-am bătut și le-am mâncat pe toate. Când a venit acasă, mare bătaie ne-am luat și noi.

“Mama tot timpul spunea: ‘tu ești cea mai mare, tu să ai grijă de copii, ochii și copiii’”

Care a fost relația cu frații dvs?

– Eu i-am crescut pe toți, mama tot timpul spunea: “tu ești cea mai mare, tu să ai grijă de copii, ochii și copiii”. Eu am prins și vremurile mai grele, cu colectivizarea, mergeam cu mama la sapă, la 6 km de sat. Aveam un leagăn de pânză, îl punea mama în câmp și unul din noi legăna bebelușul. Chiar dacă a fost greu cu atâta plăcere îmi amintesc de lucrurile astea. Eu și banii puțini îi prețuiesc azi, știu că sunt munciți, asta am învățat de la părinții mei.

Digisport.ro

Decizia luată de UEFA, după ce Real Madrid - Bayern s-a lăsat cu o controversă uriașă de arbitraj

Cum era Veta Biriș la școală? Va plăcea?

– Îmi plăcea la școală, dar nu prea aveam parte. Cu trecerea anilor am zis că, de aș mai avea posibilitatea, mă duceam la școala de muzică să învăț să cânt la vioară sau să învăț să fiu cântăreață de operă. Am primit atât de puțin atunci. Dar cred că a însemnat atât de mult încât nici azi nu uit. Tata lucra ca îngrijitor la animale într-un sat vecin și lua salariul. Eu eram la o școală profesională din Mediaș, iar mama îmi cumpără palton, că nu mai aveam. Sunt lucruri care mă emoționează și acum când mă gândesc la câte sacrificii au făcut părinții mei.

Veta Biriș spune adevărul: “Nu m-am gândit niciodată că voi deveni cântăreață”

De ce muzică? Când ați decis că asta vreți să faceți?

– Nu cred că eu am ales muzica, cred că ea m-a ales pe mine. Nici în cele mai frumoase vise ale mele nu m-am gândit că voi deveni cântăreață. Am fost la cor, iar vocea mea se auzea mai tare decât a celorlalți. Apoi am mers la concursuri, când am mai crescut. Primul meu mare concurs a fost Floarea din grădină, în 1978. Țin mine că m-a selectat un compozitor de la Tg Mureș. Mi-a zis: “Cânți așa frumos că nici nu știu să scriu pe note”.

Am luat numai note de 10 atunci. Tot satul s-a adunat să se uite la mine la singurul televizor din sat. Au fost atât de mândri de mine, sătenii și mama îmi ziceau Vetuța, așa îmi spun și azi.

Veta Biriș, începutul carierei: “Când ne număra să intrăm, mă speriam îngrozitor”

Mai țineți minte vreo întâmplare, emoțiile de la ‘Floarea din grădină’?

– Am avut emoții pentru că eu am fost prima generație care mergea la secția de muzică populară, am fost în același timp cu Corina Chiriac la muzică ușoară, iar emoțiile erau mari pentru că totul era în direct. Când ne număra mă speriam îngrozitor. Ei ne transmiteau emoțiile alea, nici nu mai știam să vorbim.

V-ați ‘lovit’ vreodată de cenzura comunistă?

– M-am lovit, sigur că da, dar nu am vrut să fac public lucrul acesta. În 1967 parcă, am fost prima cântăreață care a cântat un cântec patriotic. A fost vorba de Cântecul Iancului care m-a făcut cunoscută, datorită acestui cântec toată lumea a știut de mine.

Era un gen de muzică care nu se mai cânta, a fost interzis foarte multă vreme. Înainte de acel spectacol au venit cei de la cultură, m-au tras de ie și mi-au comunicat să nu cumva să cânt Cântecul Iancului. Mi-am adus aminte că-mi spunea mereu Păunescu, să nu cant melodii pro-ceaușiste, ci cântecele mele. Tocmai aceste melodii mi-au fost interzise, dar am fost puțin inconștientă și nu i-am ascultat.

“Îmi doream să am banul meu că să pot mânca franzelă cu margarină și salam”

Când ați câștigat primii bani? Mai țineți minte ce v-ați luat cu ei?

– Primii bani i-am câștigat după ce am venit de la concursurile mai mari, am fost solicitată să cânt într-o trupă de nunți. Atunci mi-au dat 200 de lei și am fost foarte fericită, nu mai știam ce să-mi cumpăr, de toate mi-aș fi luat. Începusem să lucrez la combinatul chimic și îmi doream să am banul meu că să pot mânca franzelă cu margarină și salam.

Atunci când eram copil nu aveam mâncare, ne trezea mama pe mine și pe sor-mea, ne punea sacii în spate și mergeam pe jos 20 de km ca să aducem pâine acasă.

“În carieră mereu am fost nemulțumită de mine”

Aveți vreun regret, în plan personal?

– Nu cred că am vreun regret. Am plecat din satul meu și Dumnezeu mi-a dat tot cu picătura, în fiecare zi realizam ceva. Nu am vrut niciodată să le am pe toate deodată. Pe vremea mea, trebuia să muncim zeci de ani ca să ne facem un nume așa că n-am crezut niciodată că sunt în vârf și că nimeni nu mai e ca mine. În carieră mereu am fost nemulțumită de mine, nu i-am crezut pe care care-mi spuneau că sunt foarte bună, voiam să demonstrez că pot mai mult.

Cum este mama Veta Biriș? Severă, permisivă?

– La mine în familie tata era cel care ne lua pe genunchi și ne povestea lucruri triste despre război. Mama era mereu în bucătărie, se ocupa de casă, nu avea timp de noi, nu ne-a spus nicio poveste pentru că avea 6 copii de care trebuia să aibă grijă. După ‘Floarea din grădina’ atât mi-a zis, când m-am întors acasă: ‘Vine frumoasa țării’.

Mama Veta a fost prea iubitoare și prea severă. Dacă am lipsit mult de acasă am avut pretenții de la copiii mei. Cu trecerea timpului mi-a zis băiatul cel mare că am prea multe cerințe de la ei. Când îi mai certam mă înțelegeau, pentru că știau că m-aș duce la capătul lumii pentru ei.

“Mamă, dă-ne banii și lasă-ne, că ne faci de rușine”

Cum de nu au urmat cariera dvs?

– Ar fi vrut să urmeze cariera mea, chiar am fost într-un spectacol la Cenaclul Flacăra la Mediaș, cel mic cânta foarte frumos la chitară. Păunescu recita înainte fiecare vers și noi îl cântam. La sfârșitul spectacolului zice fii-miu cel mic: `Mama, da-ne banii și lasă-ne, că ne faci de rușine, tu nu cânți cum a cântat Adrian Păunescu`.

Veta Biriș, o iubire de 56 de ani

Care este secretul unei căsnicii de durată, așa cum este a dumneavoastră?

-Suntem de 56 de ani împreună. Eu zic că în primul rând trebuie să ne înțelegem unul pe celălalt, să lăsăm de la noi. Acum relația noastră deja a devenit o prietenie atât de profundă că uneori simt că mi-e milă, că trebuie să îl ajut. Ne prețuim atât de mult și parcă ne temem că se apropie sfârșitul și noi mai avem atâta bunătate și înțelegere de dat, parcă n-am vrea să plecăm din lumea asta.

Când apăreau conflicte, cine ceda primul?

– Eu cedam prima, chiar dacă sunt Leu, mereu mi-am dorit pace, liniște și prietenie, fără ură și dușmănie. Au trecut foarte mulți ani până când mi-am dat seama că nu există să n-ai și dușmani. Mereu las de la mine, așa am auzit eu de la sfinții părinți că trebuie să fie.

Veta Biriș, cel mai cumplit moment: “A murit in timpul nunții”

Care a fost cel mai greu moment din viața dvs?

– Cel mai greu moment a fost pierderea părinților și a fraților mei, mai ales că fratele mic a murit la nunta surorii mele mai mici, fix în timpul nunții. A fost atât de dureros încât nici nu vreau să-mi mai amintesc. Am încercat să îmi spun că trebuie să trec peste durere, că nu pot să trăiesc în durere până la moarte. Eu sunt o fire sobră, nu prea sunt zâmbăreață, dar mama îmi spunea să râd la poartă și dacă nu-mi vine. Un an de zile am plâns zilnic, sora mea a intrat în depresie.

A existat vreodată un moment, în viața dvs, când ați simțit că nu mai puteți?

– Nu, nici nu m-am gândit la asta și nici nu cred că o să ajung vreodată să nu mai pot. Sunt un om puternic și mă duc înainte până în ultima clipă. Oamenii mă întreabă cum reușesc să fac atâtea la vârsta mea, dar nu mă las.

“M-aș fi dus să fac conservatorul, să devin cântăreață de operă”

Dacă ați putea, ce greșeli din trecut ați încerca să reparați?

-M-aș fi dus să fac conservatorul, să devin cântăreață de operă. M-aș fi dus să învăț să cânt la vioară. În rest nu regret nimic. Chiar dacă m-am măritat la 17 ani jumate nu m-am săturat de familie și de viață.

Ce părere aveti despre intervențiile estetice? Sunt necesare sau se poate trăi și fără?

-În primul rând se poate trăi și fără ele, dar cine vrea… să-și facă! Din ce am văzut la tv, pe foarte multe persoane le-a schimbă în rău sau poate îmi place mie mai mult naturalețea. Am întâlnit o cântăreață de populară atât de schimbată în rău încât nu am recunoscut-o. Eu nu înțeleg de ce trebuie să-ți pui niște buze umflate, eu nu mi-ar face niciodată așa ceva.

Ce proiecte mai aveți pentru lunile următoare?

– Toată viața mea mi-am dorit să mă duc într-un concediu și nu m-am dus niciodată, dar toată viața mea a fost un concediu, cum spune soțul meu. Datorită meseriei mele am văzut atâtea țări și atâtea locuri frumoase. Dar, când am vrut și eu să stau, am avut ghinion.

De exemplu, am cântat de revelion la Poiana Brașov. Patronul de acolo a zis să mai stau 3 zile. Am zis da, am venit acasă să-mi iau surorile și, când să plecăm, cea mică a făcut covid. La mare am niște prieteni, la fel am pățit, de 3 ori am decis să stau mai multe zile și n-am reușit să ajung.