Victimele nebănuite ale COVID-19. Care sunt persoanele extrem de vulnerabile în faţa noului virus. OMS trage un semnal de alarmă

Efectele COVID-19 nu se măsoară doar în numărul de infectări cu SARS-CoV-2, decese sau pacienți internați în secțiile de Terapie Intensivă.

Categoriile cele mai vulnerabile de populație din lumea întreagă sunt cele mai afectate de efectele economice, sociale, sanitare, altele decât cele produse de infectarea cu noul tip de coronavirus sau educaționale ale pandemiei.

Astfel de efecte merg de la pierderea locurilor de muncă sau diminuarea salariului până la foamete sau întreruperea accesului la tratament pentru boli precum infecția cu HIV, cancer sau diabet.

Victimele nebănuite ale COVID-19. Mai multe instituții sau ONG-uri trag semnale de alarmă și fac apeluri la solidaritate pentru combaterea acestor efecte

Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC) a dat publicității o anchetă intitulată “Spirala descendentă: impactul economic al COVID-19 asupra refugiaților și populațiilor strămutate”, potrivit căreia aproape trei sferturi dintre cei circa 1.400 de respondenți din 14 țări au declarat că situaţia lor s-a degradat din cauza crizei sanitare.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

De asemenea, 77% dintre cei chestionaţi şi-au pierdut locul de muncă sau au suferit diminuări salariale începând cu luna martie, 70% au fost nevoiţi să îşi reducă numărul de mese în familie, în vreme ce 73% s-au declarat mai puţin susceptibili să îşi trimită copiii la şcoală, din cauza dificultăţilor financiare.

Ancheta NRC a fost realizată în rândul a 1.413 persoane din 14 ţări: Afganistan, Columbia, Irak, Kenya, Libia, Mali, Uganda, Venezuela, Somalia, Republica Democrată Congo, Liban, Iordania, Burkina Faso şi Yemen.

În timp ce donatorii și instituțiile financiare internaționale au răspuns la criză, sprijinul extins nu a fost suficient. În septembrie, apelurile umanitare ale ONU pentru 2020 erau finanțate doar cu 23%.

În plus, fondurile au fost ajuns cu greutate la cei care au nevoie și angajamentele inițiale ale donatorilor au acordat prioritate răspunsului la criza din sănătate față de programele de abordare a impactului economic.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

“Este necesară o creștere urgentă a ajutorului, dar asistența umanitară nu poate rezolva acest lucru. Țările bogate din G20 și instituțiile financiare internaționale trebuie să plaseze comunitățile strămutate și afectate de conflicte în centrul răspunsurilor economice naționale și internaționale la COVID-19. Fără acțiuni urgente, această criză va scăpa de sub control”, spune Jan Egeland, secretarul general al NRC.

Organizaţia caritabilă de apărare a drepturilor copiilor World Vision face de asemenea apel la comunitatea internațională subliniind necesitatea urgentă a intensificării eforturilor a combate foametea, sărăcia şi inegalitatea în contextul în care criza alimentară mondială se înrăutăţeşte în pandemie.

„Campaniile de vaccinare întrerupte, sistemele de sănătate supraîncărcate și programele de nutriție suspendate pun în pericol progresul de până acum. Încă o dată, cele mai vulnerabile persoane sunt cel mai puternic lovite”, a declarat Marwin Meier, din partea World Vision Germania.

Parteneriat OMS-UNICEF pentru asigurarea sănătatea și bunăstarea persoanelor de toate vârstele

Pandemia de coronavirus a aruncat încă 150 de milioane de copii în sărăcie, conform UNICEF, iar numărul copiilor care trăiesc în familii sărace în ţări cu venituri mici şi medii ar putea creşte cu 15%, ajungând la 1,2 miliarde, a adăugat Fondul ONU pentru copii.

Este unul dintre motivele pentru care OMS și UNICEF au semnat un nou cadru de colaborare menit să accelereze eforturile comune de sănătate publică care pun pe primul loc populațiile cele mai marginalizate și vulnerabile.

Noul cadru strategic prioritizează patru domenii strategice pentru atenție și acțiune imediată la toate nivelurile organizațiilor: acoperire universală a sănătății, printr-o abordare a sistemului de sănătate primară și a sistemelor de sănătate; sănătate mintală și bunăstare și dezvoltare psihosocială; urgențe de sănătate publică; și nutriția maternă și infantilă.

În plus, cele două organizații au semnat un nou program comun privind sănătatea mintală și bunăstarea psihosocială și dezvoltarea copiilor și adolescenților.