Viktor Orban vine din nou la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad. Cele mai controversate declarații ale premierului maghiar la precedentele ediții

Universitatea de vară va avea loc în perioada 19-24 iulie, fiind organizată de Fundaţia Pro Minoritate din Budapesta şi Consiliul Tineretului Maghiar din România, în parteneriat cu Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania. De-a lungul anilor, chiar și pe vremea când era în opoziție, Viktor Orban a figurat pe lista invitaților de la eveniment, iar câteva dintre discursurile cele mai importante din cariera sa au fost susținute în stațiunea din județul Harghita.

„Iliberalismul” a fost definit în România

Evenimentul a generat aproape în fiecare an nemulțumiri din partea cercurilor naționaliste de la noi, discursul lui Viktor Orban fiind de fiecare dată urmărit cu atenție. Însă o analiză a alocuțiunilor premierului maghiar din ultimii ani arată că subiectul relațiilor cu România a fost tratat marginal, iar cele mai controversate declarații au vizat Uniunea Europeană, relația Occidentului cu Rusia sau Ucraina.

Conceptul de „stat iliberal” este principalul reproș adus lui Viktor Orban de către detractorii săi, însă mai puțini știu că prima formulare a acestuia a fost făcută la Băile Tușnad, la ediția din 2014. „Ceea ce se întâmplă în Ungaria poate fi interpretat ca o încercare a conducerii politice de armonizare a relației dintre interesele și realizările indivizilor – care trebuie luate în considerare – cu interesele și realizările comunității și națiunii. Asta înseamnă că națiunea ungară nu este simpla sumă a indivizilor săi, ci o comunitate care trebuie organizată, întărită și dezvoltată, iar în acest sens statul pe care îl construim este un stat iliberal, un stat non-liberal.  Nu neagă valorile fundamentale ale liberalismului, precum libertate, dar nu face din această ideologie un element central al organizării statului”, spunea atunci Viktor Orban.

El reproșa guvernelor anterioare, bazate pe democația liberală, faptul că nu au reușit să apere interesele națiunii maghiare ca ansamblu, averea publică și nici să-i ferească pe unguri de îndatorare față de bănci. În pofida acestor argumente, Orban a fost vehement criticat pentru termenul folosit, critici care s-au adăugat celor legate de politic dură față de imigrație promovată de guvernul de la Budapesta.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Numai că Orban nu a retractat nimic din ce a susținut, ba chiar a detaliat, tot la Băile Tușnad, ce înțelege prin „iliberalism”, a atacat constant modul în care este condusă Uniunea Europeană și a provocat nervozitate în multe cancelarii europene din cauza comentariilor legate de Rusia.

Teama constantă de imigranți

„Întrebarea care se pune acum nu este doar în ce fel de Europă vrem noi, ungurii, să trăim, ci dacă Europa așa cum o știm va supraviețui. Răspunsul nostru este clar: vrem ca Europa să rămână continentul europenilor (…) Vrem să păstrăm Ungaria ca o țară a ungurilor”, spunea șeful guvernului de la Budapesta, în 2015, într-un discurs care critica dur politica pro-imigrație promovată de oficialii europeni de la Bruxelles.

Tema a fost reluată în cadrul intervenției din 2017, când argumenta că integrarea imigranților non-europeni în UE a fost un eșec și nici nu are cum să devină cândva o reușită. „Este evident că migrația nu este răspunsul la problemele economice și lipsa forței de muncă. Interesant este că oamenii din Europa sunt mai puțin preocupați că imigranții le vor lua slujbele”, spunea Orban, care accentua însă diferențele culturale incompatibile care au făcut ca integrarea să fie o ficțiune.

„Cultura migranților constrastează dramatic cu cea europeană. Ideologiile și valorile contrare nu pot fi susținute concomitent întrucât sunt mutual exclusive. Să vă dau cel mai evident exemplu, europenii cred că este de dorit ca bărbații și femeile să fie egali, în timp ce pentru comunitatea musulmană această idee este inacceptabilă întrucât în cultura lor relația dintre bărbați femei este văzută în termeni de ordine ierarhică. Aceste două concepte nu pot fi susținute concomitent. Este o chestiune de timp până când unul sau celălalt se va impune”, afirma Viktor Orban.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Tot atunc, premierul ungar îl numea pe comisarul Frans Timmermans drept „inchizitorul-șef” al Uniunii Europene ce are ca scop slăbirea sau frângerea suveranității unor state membre UE, precum Ungaria sau Polonia.

Centenarul României Mari, în viziunea lui Orban

Un an mai târziu, Orban devenea ceva mai critic față de autoritățile de la București, în anul în care România celebra 100 de ani de la Marea Unire. „Acum o sută de ani România a intrat în epoca sa modernă. Înțelegem de ce ei cred că ese motiv de sărbătoare, dar le cerem să înțeleagă că, din punctul nostru de vedere, nu este nimic de celebrat. Le cerem, de asemenea, să realizeze că în cei 100 de ani România modernă a fost incapabilă să gestioneze situația că mai bine de 1,5 milioane de unguri trăiesc aici. Știm că la București spun chiar că Ținutul Secuiesc nu există”, declarat premierul ungar având apoi grijă să menționeze că o comunitate maghiară puternică înseamnă și o Românie mai puternică.

Cu acea ocazie, el invita toate statele vecine Ungariei să realizeze infrastructura rutieră și feroviară necesară unor comunicații rapide între orașele maghiare și cele din Transilvania, Slovacia sau Croația. Totodată, le invita la o coordonare mai strânsă în domeniul apărării, precum și la sprijinirea investițiilor transfrontaliere.

Un prieten constant al Rusiei

Pe de altă parte, invitația lui Orban era greu de acceptat în condițiile în care, în acel an, făcea considerații care erau greu de acceptat pentru state din estul Europei, printre care și România, care se simțeau încă de atunci amenințate de tendințele expansioniste ale Rusiei lui Putin. Viktor Orban admitea că Rusia nu se simte în siguranță decât dacă este înconjurată la granițe de zone-tampon, însă nega Ucrainei dreptul la o opțiune pro-europeană clară și pro-NATO.

„Nu întrevăd obținerea calității de membru al NATO, iar perspectivele lor pentru accederea la UE sunt practic zero. În acest moment, în locul unui nou stat ucrainean, văd o economie a Ucrainei care alunecă din ce în ce mai mult către sclavia datoriilor. Țelul rușilor de a aduce Ucraina la situația anterioară nu mi se pare nerealist”, aprecia Viktor Orban. Practic, el propunea abandonarea Ucrainei și reluarea relațiilor normale cu Rusia, deja afectate de către anexarea peninsulei Crimeea și războiul din Donbas început încă din 2015. Premierul ungar cerea doar ca Polonia și țările baltice să primească garanții sporite de securitate, ca țări care au temeri istorice față de vecinătatea incomodă cu Rusia.

UE, tărâmul liberalismului fără democrație

Însă subiectul principal al al intervenției sale de acum patru ani a fost tot Uniunea Europeană. Îndeosebi Comisia Europeană era criticată pentru faptul că ar încerca să construiască un socialism european, fapt ce afecteaază democrația și libertatea de exprimare, pe lângă faptul că ar fi fost ostilă țărilor din Europa Centrală.

„Democrația liberală s-a transformat în non-democrație liberală. Situația din Vest este că există liberalism, dar nu există democrație. Conceptul liberal al libertății de opinie a mers atât de departe încât liberalii consideră diversitatea opiniile până în punctul în care, spre stupoarea lor, văd că există opinii diferite de ale lor. Asta mi-aduce aminte de vechi banc sovietic: „Oricum aș încerca să montez piesele de la o fabrică de biciclete, îmi ieste o mitralieră.” Oricum aș încerca să ansamblez părțile acestei libertate a presei liberale, rezultatul este cenzura și corectitudinea politică”, acuza Orban.

În cei doi ani care au precedat pandemia, 2018 și 2019, intervențiile liderului FIDESZ au detaliat ceea ce înțelege prin „iliberalism”. Orban susține că democrația europeană are două rădăcini distincte: liberalismul clasic și valorile creștinismului. „Democrația liberală a fost viabilă până în punctul în care s-a îndepărtat de fundamentele sale creștine. Atâta vreme cât a protejat libertatea personală și proprietate, a avut un efect benefic asupra umanității, dar conținutul democrației liberale s-a schimbat radical când a început să rupă legăturile dintre oameni și viața reală: când a pus sub semnul întrebării sexul persoanelor, a devalorizat identitatea religioasă a oamenilor și a considerat afilierea națională ca superfluă”, considera Viktor Orban.

Acesta a susținut în mai multe rânduri că democrația în Europa este sub un dublu asalt: cel al migranților, precum și unul venit din interior, în care valorile creștine sunt ignorate și marginalizate.