News

„Vina germană” în războiul din Ucraina. Moștenirea dezastruoasă lăsată de Angela Merkel în relația cu Rusia

Războiul din Ucraina a demonstrat că politica cancelarului Angela Merkel față de Rusia a dus la rezultate catastrofale, nefăcând altceva decât să stimuleze politica externă agresivă a lui Putin.
29.03.2022 | 09:03
Vina germana in razboiul din Ucraina Mostenirea dezastruoasa lasata de Angela Merkel in relatia cu Rusia
Kasparov: Merkel și Obama trebuie să meargă la Kiev și să-și ceară iertare! Germania și Franța au livrat echipament militar Rusiei după 2014
ADVERTISEMENT

Germania a condus ani în șir tabăra țărilor UE care s-au opus unor sancțiuni dure față de Rusia și a profitat pe plan economic de apropierea de Moscova ignorând semnele evidente ale agresivității acesteia față de statele vecine.

Britanicii nu mai au încredere în Germania

Războiul din Ucraina a probat eșecul complet al acestei politici, iar credibilitatea Berlinului este pusă acum sub semnul întrebării, chiar dacă Germania s-a alăturat finalmente statelor care susțin sancționarea dură a Rusiei. Publicația The Times scria, pe 22 martie, că ministrul de Externe britanic, Liz Truss, se teme că Franța și Germania i-a putea permite lui Vladimir Putin „o ieșire ușoară” din războiul pe care l-a declanșat.

ADVERTISEMENT

Temerile britanicilor sunt legate de rolul celor două mari puteri UE în negocierea acordurilor de la Minsk, ce au urmat anexării peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 și declanșarea războiului din Donbass. „Orice negociere cu Rusia ar trebui să aibă loc de pe o poziție de forță maximă. Țările G7 ar trebui să rămână unite”, a afirmat o sursă guvernamentală de la Londra, care a adăugat că Occidentul nu trebuie să-i facă lui Putin concesii.

„Idioții utili ai lui Putin”

Însă îngăduința excesivă față de acțiunile condamnabile ale Rusiei din perioada Putin (războiul din Georgia, crimele de război din Siria și agresiunea la adresa Ucrainei) nu sunt imputabile doar fostului cancelar Angela Merkel. O analiză Politico, intitulată „Idioții utili ai lui Putin din Germania”, arată că întreaga clasă politică de la Berlin a fost părtașă concesiilor făcute Rusiei.

ADVERTISEMENT

Angela Merkel și-a dat acordul pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2 în 2015, la scurtă vreme după anexarea Crimeii, însă promotorii proiectului au fost nu doar creștin-democrații germani, ci și social-democrații, pe atunci aliați la guvernare. Actualul cancelar Olaf Scholz, fost vicecancelar și ministru de Finanțe în cabinetul Merkel, spunea că cel mai bun mod de a trata cu Putin este prin dialog continuu.

Actualul consilier pe siguranță națională al lui Scholz, Jens Plötner, spunea în decembrie anul trecut, când era evident că rușii masează  trupe la granița cu Ucraina, că Nord Stream 2 trebuie finalizat, fiind doar un „proiect comercial”. Jens Plötner a lucrat și în subordinea actualului președinte al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, pe vremea când acesta era doar ministru de Externe. În această calitate, Steinmeier imputa NATO organizarea unor exerciții militare în flancul de est al alianței, exerciții pe care le caracteriza drept „zăngănit de săbii”.

ADVERTISEMENT

Lipsă de încredere în rezistența Ucrainei

În afară de partidele mari CDU și SPD, nici Verzii și liber-democrații (FDP) nu au avut o atitudine mai lucidă față de Rusia. Verzii s-au opus proiectului Nord Stream 2, însă mai mult din considerente ecologice decât din solidaritate față de Ucraina. Tot ei au susținut ani în șir că Ucrainei nu ar trebui să i se livreze armament letal, atitudine pe care guvernul german a revizuit-o abia după invazia rusă.

În ce privește FDP, ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnik, a relatat o discuție cu liderul acestui partid, ministrul de Finanțe Christian Lindner, discuție ce a avut loc chiar în ziua în care Rusia a declanșat războiul. Lindner i-ar fi spus diplomatului ucrainean că nu are niciun rost ca Germania să trimită armament sau să susțină eliminarea Rusia din SWIFT, sistemul internațional de plăți interbancare, întrucât Ucraina „mai are doar câteva ore” de suveranitate.

ADVERTISEMENT

Statutul de „idioți utili” ai lui Putin este conștientizat abia acum de unii dintre politicienii germani marcanți ai ultimelor decenii. „M-am înșelat, toți ne-am înșelat”, a spus, într-un interviu recent, Wolfgang Schäuble, fost ministru de Finanțe din partea CDU, socotit drept „eminența cenușie” a guvernării Merkel.

ADVERTISEMENT

Cazul Gerhard Schröder. Cu Putin până la capăt

În cazul altora însă, orbirea continuă și în aceste zile, deși este probabil ca la mijloc să fie și interese  financiare personale. Este vorba de Gerhard Schröder, fost cancelar al Germaniei în 1998-2005. Încă din 2004, Schröder îl numea pe Putin drept „un democrat impecabil”, într-o vreme în care tendințele autoritare ale președintelui rus începeau să devină evidente. El a semnat acordul pentru Nord Stream 1 cu numai câteva săptămâni înainte să plece din funcție, devenind apoi președintele consorțiului care a contruit gazoductul. Mutarea a provocat revoltă chiar și printre îngăduitorii politicieni germani, mulți afirmând că este vorba de un conflict de interese.

Asta nu l-a deranjat pe Schröder care s-a lăudat în repetate rânduri cu prietenia ce-l leagă de Vladimir Putin. În 2004, Putin l-a vizitat acasă, la Hannover, pe cancelarul german care celebra aniversarea de 60 de ani. Zece ani ani mai târziu, petrecerea de 70 de ani a avut loc la Sankt Petersburg, tot în prezența lui Putin. Cei doi prieteni s-au îmbrățișat călduros, deși Rusia tocmai anexase Crimeea.

De altfel, președintele rus a avut grijă ca fostul cancelar să primească funcții bine plătite. În 2017, Gerhard Schröder a fost numit președintele consiliului de administrație al Rosneft, cea mai mare companie care extrage petrol din Rusia. Cu numai câteva săptămâni înainte de invadarea Ucrainei, a fost desemnat ca unui dintre directorii Gazprom.

Activitatea intensă de lobby pro-rus făcută de Schröder  i-a determinat pe oficialii de la Kiev să ceară, în 2018, includerea lui pe lista persoanelor supuse sancțiunilor UE, lucru care nu s-a întâmplat. După declanșarea invaziei, Schröder nu a condamnat agresiunea rusă și nu a dat curs solicitărilor venite inclusiv din partea colegilor săi de partid din SPD de a demisiona din funcțiile deținute în companiile rusești, scrie Deutsche Welle. La începutul acestei luni, presa germană relata că Schröder ar fi mers la Moscova pentru a negocia cu Putin încheierea războiului, fără să se consulte însă cu autoritățile de la Berlin.

Ajutorul german pentru Ucraina, socotit ca insultător

Iar în timp ce foști politicieni germani câștigau bani frumoși de la companiile rusești, iar economia germană prospera cu ajutorul gazului ieftin primit din Rusia, Putin strângea lațul în jurul Ucrainei. Germania, ca și alte țări europene membre NATO, ignora avertismentele administrației Trump legate de necesitatea măririi cheltuielilor cu apărarea, precum și amenințările fostului președinte american care spunea că vor fi impuse sancțiuni companiilor occidentale implicate în Nord Stream 2.

În ianuarie, când erau indicii asupra iminenței invaziei, Germania a trimis Ucrainei 5.000 de căști, refuzând în continuare să-i vândă armament letal, interdicție impusă și asupra statelor care au cumpărat armament de producție germană și care ar fi fost dispuse să trimită o parte din el Ucrainei.

Cinci mii de căști sunt o glumă. Ce o să ne mai trimită Germania? Perne?”, spunea Vitali Kliciko, primarul Kievului. Până în ziua invaziei, 24 februarie, căștile nici măcar nu ajunseseră în Ucraina.