News

VIP-urile care ar putea scăpa de dosarele de corupție după decizia CCR. Soluția oferită lui Predoiu chiar de către judecătorii constituționali

O serie de nume grele din politica românească ar putea fi principalii beneficiari ai deciziei Curții Constituționale prin care a fost eliminată posibilitatea întreruperii cursului prescripției
27.05.2022 | 16:58
VIPurile care ar putea scapa de dosarele de coruptie dupa decizia CCR Solutia oferita lui Predoiu chiar de catre judecatorii constitutionali
Ministerul Justiției, invitat să ia măsuri urgente pentru a evita prescrierea unor importante dosare de corupție. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

După decizia Curții Constituționale de joi, prin care articolul de lege ce prevedea posibilitatea întreruperii cursului prescripției, o serie de nume grele, de la Elena Udrea la Sebastian Ghiță, ar putea scăpa de o serie de dosare de corupție.

VIP-urile care ar putea scăpa de dosarele de corupție

Vineri, chiar în ziua în care Curtea de Apel București era așteptată să vină cu o decizie definitivă în cazul fostului șef al CNAS, Lucian Duță, condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, avocații acestuia au depus o cerere de repunere pe rol a procesului pentru ca judecătorii să constate intervenția termenului de prescripție. Acțiunea vine după decizia CCR de joi prin care art.155 alin.(1) din Codul penal, ce prevedea posibilitatea întreruperii cursului prescripției răspunderii penale, a fost declarat neconstituțional. Lucian Duță a fost acuzat că în perioada 2010-2012 a luat mită 6,3 milioane de euro de la două firme de software. Cum infracțiunea de luare de mită în formă continuată se pedepsește cu o pedeapsă între 3 și 10 ani de închisoare, prescripția generală în acest caz ar interveni la opt ani de la consumarea faptei, adică în 2020.

ADVERTISEMENT

În aceeași situație se află și fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, trimis în judecată de DNA în august 2019 pentru că între anii 2011-aprilie 2012 ar fi luat mită 1,2 milioane de euro de la omul de afaceri Radu Nemeș pentru a-i proteja firmele acestuia de controalele inspectorilor fiscali. La fel ca și în cazul lui Duță, prescripția generală în cazul lui Blejnar s-ar fi împlinit în aprilie 2020.

Un alt nume greu care ar putea beneficia de decizia CCR este Elena Udrea, în prezent fugită în Bulgaria unde încearcă să scape de executarea condamnării la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Fostul ministru al dezvoltării mai are însă două dosare grele pe rol unde ar putea interveni prescripția generală. Este vorba în primul rând de dosarul finanțării campaniei electoral din 2009, dosar în care a fost condamnată în martie 2021 la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu, fiica fostului președinte, a primit o pedeapsă de 5 ani. Dosarul se află acum în faza de apel, Instanța Supremă dând termen pe 8 septembrie pentru depunerea pledoariilor finale. Atât Elena Udrea, acuzată de trafic de influență și spălare de bani, și Ioana Băsescu, acuzată de delapidare și instigare la spălare de bani, ar putea scăpa de acuzații în contextul în care faptele au fost comise în anul 2009, iar pedepsele maxime sunt de doar 7 ani, deci prescripția generală este de 8 ani.

ADVERTISEMENT

Elena Udrea ar putea scăpa și de acuzațiile de luare de mită în dosarul Hidroelectrica, judecat în primă instanță la Curtea de Apel București, în condițiile în care faptele de care este acuzată Udrea ar fi fost comise în anul 2011, iar prescripția generală în acest caz s-ar fi împlinit în 2011. În acest dosar Udrea este acuzată că ar fi primit o mită de 3,9 milioane de euro plus o creanță de 900.000 de euro la publicația Evenimentul Zilei.

Un alt nume greu care ar putea scăpa de un dosar penal este fostul deputat PSD Sebastian Ghiță. Instanțele se chinuie încă din anul 2015 să finalizeze dosarul de corupție în care Sebastian Ghiță este acuzat că i-ar fi dat mită o vilă fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădulescu, pentru ca acesta să acorde o finanțare nerambursabilă de 1,5 milioane de euro către echipa de Asesoft Ploiești, echipă controlată de Ghiță. Curtea Supremă i-a achitat pe amândoi pe fond însă, după decizia CCR din 2019 pe completele de 3 de la ÎCCJ, judecătorii au decis reluarea procesului de la zero, iar cum Sebastian Ghiță nu mai era demnitar dosarul s-a dus către instanțele din Prahova. De atunci dosarul trenează, iar la ultimul termen din 2 mai, completul de judecată de la Tribunalul Prahova a fost desființat iar dosarul se va relua practic de la zero cu un alt complet. Infracțiunile ce fac obiectul acestui dosar au fost comise în anul 2013, iar pedepsele maxime merg spre 7 ani de închisoare, deci termenul prescripției generale este de 8 ani.

ADVERTISEMENT

Decizia CCR de joi

Cu majoritate, Curtea Constituțională a decis joi că prevederile alineatului 1, art. 155 sunt neconstituționale. Potrivit acestui articol, „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Specialiștii în drept susțin că prin această decizie practic a fost eliminată prescripția specială, prin care, procurorii putea prelungi acest termen de prescripție cu încă jumătate din termenul prescripției generale.

„Textul legal era așa, art. 155, NCP, „cursul termenului de prescripție a răspunderii penale se întrerupe prin efectuarea oricărui act de urmărire penală”. Asta însemna că în caz de întrerupere curge un nou termen. De exemplu, dacă termenul de prescripție era de 10 ani iar el începe să curgă de la data comiterii faptei, însă ca să nu se împlinească procurorul mai făcea un act, îl mai chema pe o audiere, îl mai trimitea la detectorul de minciuni și curgea un nou termen. Și mai mult, dacă era vorba de un grup infracțional, și dacă doar față de unul se întrerupea, atunci curgea pentru toți un nou termen de prescripție. Și astfel se ajungea să avem dosare penale care durau 10, 15 ani.

ADVERTISEMENT

Și Curtea, în anul 2018, a dat o decizie prin care a înlăturat expresia asta „prin efectuarea oricărui act de urmărire penală” – și textul a rămas atât: „cursul termenului de prescripție a răspunderii penale se întrerupe”, punct. Instanțele de judecată nu toate au apreciat că trebuie aplicat acest text, unii au spus că se aplică codul vechi. Însă codul vechi este abrogat din anul 2012, de la intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală, deci nu mai poți să aplici codul vechi, chir dacă CCR a declarat această nouă formulară ca fiind neconstituțională. În motivarea curții, scrie că era mai bună soluția legislativă soluția din vechiul cod, aceea îndeplinea condițiile constituționale. Și ei au înțeles de aici să o aplice pe aceea, însă nu se poate, o lege abrogată rămâne abrogată, nu mai poate fi în viață în nicio situație.

ADVERTISEMENT

Joi, Curtea a venit din nou și a spus că tot textul alineatului 1, art. 155, este neconstituțional, ceea ce înseamnă că nu mai există întrerupere. Inculpații care încă nu au fost judecați definitiv, chiar dacă au fost trimiși în judecată, dar în cazul cărora s-a îndeplinit termenul de prescripție, nu vor mai fi condamnați. Nici trimiterea în judecată nu mai întrerupe cursul prescripției. Se va constata că s-a prescris răspunderea penală. Iar acest lucru în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Legiuitorul are termen 45 de zile să pună de acord legea cu decizia Curții, însă legea declarată neconstituțională se suspendă, și chiar și în aceste 45 de zile toți cei pentru care s-a împlinit termenul de prescripție beneficiază de decizia CCR”, a declarat pentru FANATIK Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR.

Experții în drept constituțional subliniază că singura soluție de a repara situația creată este ca Guvernul sau Parlamentul să vină cu o lege prin care să pună în acord Codul penal cu hotărârile Curții. Chiar și așa, această acțiune va avea efect doar pe viitor și, odată cu intrarea în vigoare a deciziei CCR de joi, aceasta se va aplica pe principiul legii mai favorabile.

„CCR s-a pronunțat în 2018 și a constatat că o parte a art. 155, alin.1, e neconstituțional. Acum, așa cum era previzibil, a constatat că pasivitatea legiuitorului face inaplicabilă întreaga dispoziție și a dat o soluție ce a avut un precedent acum vreo două săptămâni la legea avocaturii. Consecința deciziei CCR de joi pare să fie că nu se mai întrerupe prescripția. Am văzut că și după decizia Curții din 2018 au fost instanțe care au interpretat în sensul că se aplică doar termenul general de prescripție, am putea să fim înclinați, cu atât mai mult acum când întregul articol a fost declarat neconstituțional, aceleași soluții vor fi pronunțate și de alte instanțe.

Pe de altă parte, presupunând că seria de considerente invocate în motivarea acestei decizii nu afectează în vreun fel concluzia aceasta că avem doar prescripția generală, unele instanțe, acolo unde spețele vor viza marea corupție sau fondurile europene, ar putea invoca hotărârile CJUE și să nu țină cont de hotărârea CCR”, a declarat, pentru FANATIK, Dan Lupașcu, fost membru al CSM.

De altfel, vineri, asociația procurorilor AMASP a cerut autorităților să „iasă din pasivitate și să legifereze, de urgență, aceste aspecte, pentru a evita apariția unui vid legislativ cu efecte negative în primul rând pentru cetățenii români”, subliniind că soluția este simplă, și ea a fost aplicată începând cu 2018 și „vizează întreruperea cursului prescripției prin orice act care trebuie comunicat suspectului/inculpatului”.

Acuzații la adresa ministrului Predoiu

Ministrul Justiției a declarat joi seară, după anunțarea deciziei CCR, că timp de patru ani, după prima decizie a CCR din 2018, Parlamentul nu a reușit să repare această lege și a subliniat că în acest moment există un proiect ce vizează repararea legilor justiției și a codurilor penale care este în consultare cu Comisia Europeană.

„Noi avem la minister un proiect de lege care urmează să fie promovat, în perioada imediat următoare. Este în consultare cu Comisia Europeană şi ne vom adresa şi acestui articol. Aşteptăm decizia CCR. Vom vedea ce scrie în motivare. Din punct de vedere al ministerului, care este iniţiatorul iniţiativei legislative, vom adapta, dacă este necesar, proiectul în curs şi fiecare să îşi facă atribuţiile”, a precizat Cătălin Predoiu.

Pe de altă parte, fostul ministru al justiției, Stelian Ion, a precizat vineri că încă din iulie 2021 a fost pus în dezbatere publică un proiect pentru punerea în acord a codurilor penale cu deciziile CCR, proiect pe care actualul ministru nu l-ar mai fi trimis Parlamentului.

„Dacă l-ar fi trimis și ar fi cerut coaliției care îl susține și care îi asigură o majoritate suficientă pentru a trece proiectele, ar fi evitat astfel efectul devastator pe care îl poate avea decizia de ieri a CCR privind întreruperea prescripției răspunderii penale. Dacă legea nu va fi modificată urgent, chiar înainte sa fie publicată decizia CCR în Monitorul oficial, toate dosarele penale în care ar fi fost depășit termenul de prescripție a răspunderii penale dacă nu ar fi operat întreruperea, inclusiv dosare de politicieni corupți sau interlopi periculoși vor putea fi închise prin prescrierea răspunderii penale”, a scris pe pagina sa de Facebook fostul ministru.

Acesta susține că declarația ministrului Predoiu, cum că așteaptă apariția motivării deciziei CCR și publicarea ei în Monitorul Oficial, demonstrează reaua credință a acestuia în a încerca să evite intrarea în efect a deciziei de joi.

„Declarația lui Predoiu, prin care recunoaște că proiectul era deja finalizat la Minister, dar că încă mai așteaptă până îl trimite la Parlament, să vadă mai întâi motivarea CCR, este încă o dovadă a relei sale credințe sau a incompetenței crase. Problemele sunt cunoscute din decizia interpretativa CCR nr. 297/2018, însă publicarea în M. Of. a noii decizii ar avea ca efect suspendarea de drept a dispozițiilor art. 155 Cod penal care s-ar aplica asemenea unei legi penale mai favorabile”, a mai precizat Stelian Ion.

De altfel, vineri, CCR a revenit vineri cu o serie de precizări prin care transmite exact aceeași idee, că ministrul Predoiu are posibilitatea de a venit cu un nou act care să intre în vigoare până la apariția deciziei în Monitorul Oficial. „S-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare, urmând ca legiuitorul să ia imediat măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018, fără a mai fi necesară publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României”, se arată în precizările Curții Constituționale.

Trebuie reamintit că în decizia din 2018, atunci când CCR a decretat neconstituțională sintagma „prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză” pe motiv de lipsă de claritate și predictibilitate a fost luată, tot ca acum, cu majoritate. Atunci, Valer Dorneanu și Maya Teodoroiu, în prezent deputat PSD, la fel ca și Livia Stanciu au votat împotrivă. „Este dreptul exclusiv al legiuitorului, în cadrul politicii penale a statului, de a stabili că îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză întrerupe cursul termenului prescripției răspunderii penale, cu alte cuvinte de a lărgi sfera actelor de procedură care pot avea un asemenea efect. În temeiul art.126 din Constituția României revine instanțelor de judecată rolul de a interpreta și aplica aceste prevederi de la caz la caz, în funcție de condițiile concrete ale speței deduse judecății”, se arăta în opinia separată semnată de Dorneanu și Teodoroiu în 2018.