Aproape 1,5 milioane de oameni au ieşit la vot pentru a decide soarta Republicii Moldova. A ieşit rău de tot pentru comunişti în ciuda faptului că au fost puternic suţinuţi din umbră de Vladimir Putin. Moscova pare la prima vedere că şi-ar fi pierdut din influenţă şi în această parte a Europei, deși presa internațională a relatat despre milioanele de euro pe care rușii le-ar fi investit.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a obţinut 52,50 % din voturi la alegerile parlamentare aniticipate din Republica Moldova. Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS) a scos 27,38%, iar Partidul Şor 5,78%, acestea fiind şi formaţiunile care vor intra în Parlament. Mai mult decât atât, în municipiul Chişinău, după prelucrarea celor 304 procese verbale, PAS a acumulat peste 56,77%.
În afara ţării, PAS a scos 85,93%, în timp ce pe locul doi s-a clasat Blocul electoral „Renato Usatîi” cu 2,84%, iar pe trei – Partidul politic Democraţia Acasă – 2,83%. Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor a ieșit abia al patrulea cu 2,55%.
De altfel, în secţiile din străinătate s-au prezentat la urne peste 205 mii de alegători. În cele 41 secţii de votare constituite pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului au votat circa 30 mii de alegători.
Între timp, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulţumit tuturor celor care au paticipat la alegerile parlamentare anticipate şi a vorbit despre unele instituţii ale statului care ”sunt departe de a răspunde aşteptărilor cetăţenilor”, fiind ”întoarse cu cheia politică”.
”Sper ca astăzi să fie finalul unei ere grele pentru Moldova, sper ca astăzi să fie sfârşitul domniei hoţilor asupra Moldovei. Provocările sunt mari, iar oamenii au nevoie de rezultate”, a mai transmis preşedintele.
Potrivit lui Sandu ”energia de astăzi de la vot trebuie folosită pentru a schimba Moldova şi pentru a o transforma într-o ţară din care nu doar că nu se mai pleacă, dar în care se şi revine”. Fericirea președintelui Republicii Moldova nu a însemnat însă entuziasm și în Rusia.
Nu este pentru prima oară când Rusia s-ar implica în scrutinul din Republica Moldova. La fel a făcut-o și la alegerile prezidențiale. Într-o anchetă a jurnaliștilor de la Bild s-a arătat și schema financiară propusă de liderul de la Kremlin.
Concret, regimul impus de Vladimir Putin ar fi investit nu mai puțin de 11,5 milioane de euro în tot felul de acțiuni de manipulare. Acestea au inundat mass-media, dar și rețelele de socializare pe parcursul campaniei electorale.
Mesajele aveau atunci ca scop „spălarea” socialistului Igor Dodon și impunerea lui în lupta pentru un nou mandat de președinte. Ziariștii din Republica Moldova spun că același lucru s-a petrecut și la alegerile parlamentare.
Documentul publicat de Bild aparține Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova și prezenta cât se poate de clar devizul de cheltuieli suportate de Moscova. A fost atunci un scandal uriaș. PSRM Moldova a amenințat că îi va da în judecată pe ziariștii nemți, dar și pe cei din Moldova care vor prelua articolul.
În vârstă de 68 de ani, Vladimir Putin a fost la putere ca președinte sau prim-ministru încă de la începutul acestui secol. De altfel, actualul său mandat de șase ani la Kremlin se va încheia abia în 2024. Vă readucem aminte că Rusia și-a schimbat chiar şi constituția anul trecut.
A făcut-o la cererea lui Putin. În acest moment, liderul de la Kremlin poate să candideze pentru încă două mandate de câte șase ani și să rămână președinte până în 2036. Interesant este că Rusia organizează alegeri parlamentare în septembrie.
Putin pare să nu aibă emoţii, deşi a recunoscut că, la un moment dat, cineva ar putea să-i ia locul la cârma ţării. “Va veni un moment în care, sper, pot spune că o astfel de persoană este demnă în opinia mea de a conduce o țară atât de minunată precum Rusia, patria noastră“, a spus Putin.
“Un semnal. Va exista un succesor”, a scris imediat Alexei Chesnakov, analist politic care a lucrat în administrația prezidențială de la Kremlin.