Vouchere de vacanță pentru toată lumea în 2024, de la coaliția fără bani. Ar putea arunca în aer finanțele țării: „O măsură cu caracter electoral”

În condițiile în care prima lună din an a arătat deja o scădere puternică a încasărilor la bugetul de stat, măsura de a oferi vouchere de vacanță și pentru cei 4,2 milioane de angajați din sectorul privat ar putea pune în pericol chiar ținta de 8% pentru inflație estimată de către BNR.

O măsură ce ar putea arunca în aer finanțele țării

Peste 140 de deputați și senatori și-au depus semnătura de susținere pe un proiect inițiat de senatorul PNL, Eugen Țapu Nazare, alături de Radu Oprea de la PSD și Lorand Turos de la UDMR prin care statul român va oferi vouchere de vacanță pentru toți cei 4,2 milioane de angajați din sistemul privat. Măsura s-ar aplica începând de anul viitor, și va fi aplicată și în următorii doi ani. Inițiatorii susțin că prin această măsură se vor elimina discrepanțele dintre bugetari și restul angajaților, și va fi revitalizat industria HoReCa.

„Pe lângă eliminarea discrepanțelor dintre cele două categorii de salariați – cei din sistemul bugetar și cei din sistemul privat – adoptarea Proiectului de lege va conduce la #revitalizarea turismului și a industriei HoReCa, cele mai afectate de criza pandemică, dar și la dezvoltarea industriilor conexe: alimentară, transporturi, comerț, servicii etc.”, a scris pe Facebook liberalul Eugen Țapu-Nazare.

De altfel, în expunerea de motive una din cele două pagini este dedicată efectelor pozitive pe care această măsură o va avea asupra HoReCa, „una dintre cele mai afectate ramuri ale economiei în pandemie”, cu venituri totale în 2020 de 16,7 miliarde de lei, un volum similar cu anul 2014. Calculele din documentul citat arată că măsura va necesita un efort bugetar de circa 6 miliarde de lei sau 1,2 miliarde de euro.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Economiștii sunt de părere că măsura prin care fiecare angajat va beneficia de 1.450 de lei pentru câteva zile de vacanță în țară este una cu puternic iz electoral, 2024 fiind anul în care vor fi organizate trei rânduri de alegeri, și o măsură care este luată la presiunea lobby-ului din HoReCa. Analistul economic Adrian Negrescu susține că nu există resurse financiare pentru o astfel de măsură, și susține că voucherele de vacanță ar trebui eliminate complet, efectul lor fiind acela de a scumpi costurile serviciilor din industria hotelieră.

„Inițiativa politicienilor nu are o sursă de finanțare. De unde vom plăti acești bani, care este sursa financiară de la bugetul de stat care va acoperi acest efort de a da vouchere de vacanță și în sistemul privat? Este încă o măsură cu caracter electoral care nu ține cont de realitatea economică.

Pe de altă parte cred că este un joc al lobby-ul HoReCa, care nu se află la prima inițiativă de acest gen, care au reușit să schimbe modul în care funcționează din punct de vedere fiscal industria, ceea ce denotă faptul că politicienii sunt coruptibili. Coruptibili din prisma modului în care privesc realitatea din unele sectoare ale economiei și cum influențează, prin decizii administrative, funcționarea economică a acestei țări.

Din punctul meu de vedere voucherele de vacanță ar trebui să dispară din România pentru că sunt o măsură care a determinat creșterea prețurilor la cazări, de au ajuns hotelurile din țara noastră să aibă niște prețuri mai mari decât în Spania sau Franța. De ce, pentru că toți hotelierii au încercat și vor încerca să obțină în continuare cât mai mult din aceste sume”, a declarat, pentru FANATIK, analistul financiar Adrian Negrescu.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Efort bugetar cu utilitate îndoielnică

Gabriel Biriș, fost președinte al Consiliului Fiscal, a criticat și el ideea unei astfel de măsuri, exprimându-și teama că ea va trece din moment ce are susținerea majorității parlamentarilor puterii. Acesta susține că pentru a suporta costurile unui asemenea efort financiar România va trebui să se împrumute, neexistând o altă sursă de finanțare pentru aceste vouchere. Mai mult, el susține că o astfel de măsură va permite hotelierilor să mențină prețurile ridicate, chiar dacă puterea de cumpărare a angajaților a scăzut.

„Cât costă? Un mizilic, puțin peste 6 miliarde de lei, suplimentar față de miliardele deja plătite de la buget pentru angajații proprii… De unde acești bani? Evident că din împrumuturi, că proiectul de lege nu prevede și sursa de finanțare! Având în vedere lista de semnatari (lungă, de la PSD, PNL, UDMR), pare că aceasta vă trece fără probleme. 

Ideea este a lobby-ul marilor proprietari din HoReCa, pomenile astea permițând-le să țină prețurile sus chiar și în condițiile în care puterea de cumpărare a romanilor scade. Evident, mai e și un alt beneficiar tăcut, oligopolul tichetiștilor. Cam 2% din cele 6 miliarde le va ajunge în buzunar, deci inițiativa e de bine (pentru ei)”, a scris acesta pe Facebook, avertizând că odată adoptată măsura va alimenta presiunile inflaționiste punând în pericol ținta BNR de 8% pentru finalul anului, ceea ce va diminua și mai mult puterea de cumpărare a salariaților români. De altfel, în raportul asupra inflației de anul trecut, BNR avertiza că această țintă de sub 10% poate fi atinsă în absența unor măsuri ce presupun noi eforturi bugetare, lucru dificil într-un an electoral. În plus, execuția bugetară pe luna ianuarie a arătat o creștere cu 82% a cheltuielilor cu dobânzile.

Economiștii au criticat și faptul că proiectul legislativ nu are la bază o justificare economică, un studiu care să arate oportunitatea acestor cheltuieli – să demonstreze că extragerea din economie a 6 miliarde prin taxare și returnarea lor sub forma acestor vouchere este oportună. Inițiatorii fac în expunerea de motive doar o vagă referire la creșterea productivității, specificând că „voucherele de vacanță reprezintă și un mijloc prin care salariații își refac puterea și capacitatea de muncă și, astfel, înregistrează o productivitate crescută a muncii”. Această afirmație nu este însoțită însă de date empirice care să arate, spre exemplu, modul în care anii în care bugetarii au beneficiat de aceste vouchere au condus la o creștere a productivității în sectorul public.

Economistul Bogdan Glăvan subliniază că, în plus, măsura reprezintă o intervenție a statului în sfera privată a deciziilor acestuia – nu toată lumea pleacă în vacanță, și nu neapărat în țară – nefiind o măsură de interes public.

„Am văzut, oamenii s-au dus în vacanță în Dubai, cum a făcut domnul Ciolacu fix de ziua națională, deci în special reprezentanții noștri au nevoie o vacanță. Poate că oamenii vor să aibă parte de aceste vacanțe așa cum și le organizează ei, nu cum ni le organizează politicienii. Altfel, mi se pare uluitor, bine că nu primim și un cupon să dăm flori de 8 Martie. Taxarea, impozitarea pentru așa ceva înseamnă că orice nouă taxă va putea fi justificată arbitrar, fără să mai existe nicio limită. O să taxăm oamenii ca fiecare să aibă porc de Crăciun, miel de Paște sau draperii roșii. Este o măsură aberantă împotriva esenței libertății economice.

Nu există niciun fel de interes public aici, nu vorbim de un bun public. Statul trebuie să ofere servicii și bunuri pe care cetățenii și firmele sunt incapabile să le producă – apărare națională, pompieri, sau în educație și sănătate într-o măsură în care să-i ajute pe cei care nu pot avea asigurare. Să vii și să spui că îți dau bani să pleci în concediu, atunci înseamnă că nu există nicio limită în redistribuirea pe care autoritățile o fac din banii noștri. Poate omul nu vrea să plece în concediu, poate vrea să plece peste hotare – vorbim de o alegere în spera privată a individului”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

O altă justificare folosită de inițiatorii acestui proiect este că mare parte din fondurile alocate pentru aceste vouchere, 60-65%, se vor întoarce „la bugetul de stat sub formă de TVA, taxe, impozite, impozit pe profit”, în timp ce restul „se va regăsi în efectul economic agregat”.

Pe de altă parte, economiștii susțin că inițiatorii trebuie să argumenteze că cele 6 miliarde de lei, ce reprezintă aproape 20% din bugetul educației pe acest an, nu ar putea fi folosite mult eficient. Spre exemplu, HoReCa este o industrie cu o însemnătate extrem de redusă în economia națională – cele 16,7 miliarde de lei încasate în 2020 demonstrează acest lucru, iar salariile în acest domeniu sunt cele mai mici din țară, potrivit datelor INS de anul trecut. Astfel, aceste sume direcționate către acest sector vor duce la crearea unor locuri de muncă prost plătite.

„Nu asta e problema, pentru că banii se întorc oricum. Și apa care se evaporă cade înapoi pe pământ. Problema nu e că există un circuit al banilor, problema esențială este utilitatea acestui circuit”, a mai subliniat economistul Bogdan Glăvan.