Şaisprezece zile de război în Ucraina: Rusia va livra echipamente militare moderne Belarusului. OMS atrage atenția asupra riscului legat de Covid-19. Rușii care primesc bani din străinătate vor putea retrage doar în ruble

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra faptului că invazia rusească ar putea duce la o creștere a numărului de cazuri de Covid-19. Situația actuală este complicată de faptul că gradul de vaccinare din Ucraina este de 34%, iar cel din Republica Moldova de 29%.

“Din păcate, acest virus se va folosi de toate oportunitățile pentru a continua să se răspândească. Noi, ca organizație, recunoaștem că țările se află în situații foarte diferite, se confruntă cu provocări diferite. Există o mulțime de refugiați asociați cu această criză”, a explicat Maria Van Kerkhove, expertă a OMS.

Aceasta a mai adăugat că OMS va colabora cu țările care primesc refugiați pentru a se asigura că aceștia beneficiază de testele și de vaccinurile de care au nevoie.

Autoritățile americane au apelat la 30 dintre cei mai populari influenceri de pe TikTok pentru a combate dezinformările legate de războiul din Ucraina, notează The Washington Post.

Scopul acestei strategii este de a ajunge la milioanele de utilizatori care îi urmăresc pe acești creatori de conținut în speranța că, în acest fel, aceștia vor avea parte de informații adecvate pe tema conflictului din Ucraina.

Aceasta nu este prima dată când echipa lui Joe Biden apelează la influencerii din mediul digital pentru a se asigura că mesajele de la Casa Albă ajung la toți americanii. O strategie similară a fost folosită și pentru a crește numărul de persoane vaccinate.

Aparent, după cum notează Vice News, și Kremlinul a decis să își coordoneze eforturile cu influencerii locali pentru a se asigura că cetățenii ruși primesc anumite informații și opinii despre conflictul din Ucraina.

În acest context, amintim că Selly, unul dintre cei mai cunoscuți vloggeri din România, a comentat recent despre războiul din Ucraina.

Sancțiunile impuse de statele occidentale determină banca centrală a Federației Ruse să ia noi măsuri pentru a ține sub control depreciere continuă a rublei din ultimele zile.

Reprezentații băncii centrale au decis în urmă cu câteva zile interzicerea vânzării de valută către populație până pe 9 septembrie. În plus, o nouă măsură stabilește că rușii care primesc bani prin bănci internaționale vor putea retrage acele sume doar în ruble.

Trebuie subliniat că, în cazul acestei măsuri, nu a fost anunțat și un termen când ar trebui să fie ridicată.

Vladimir Putin și președintele belarus Alexander Lukașenko au convenit să colaboreze în continuare în viitorul apropiat, potrivit BelTA, agenția națională de știri de stat a Republicii Belarus.

Astfel, Rusia s-a angajat să livreze Republicii Belarus cele mai moderne modele de echipamente militare în viitorul apropiat. De cealaltă parte, guvernul de la Minsk va spori livrările de echipamente agricole moderne. La fel se va întâmpla și cu echipamentele pentru pasageri și alte produse inginerești.

Anunțul a fost transmis de secretarul de presă al liderului belarus, Natalya Eismont. Cei doi șefi de stat vor lua măsuri comune de sprijin reciproc în legătură cu presiunea sancțiunilor, inclusiv în ceea ce privește prețurile la energie.

Delegațiile guvernamentale ale Belarusului și Rusiei vor purta discuții la Moscova luni, pentru a elabora decizii specifice cu privire la toate aspectele discutate, conform edition.cnn.com.

Vicepremierul ucrainean a acuzat forțele rusești că au încălcat încetarea focului și că au vizat persoanele evacuate din orașele bombardate. Într-un discurs video postat vineri, Irina Vereshchuk a declarat că bombardamentele au împiedicat evacuările din Mariupol – în  care o maternitate a fost bombardată săptămâna aceasta -, dar și din capitala Kiev.

Chiar și așa, ea a spus, totuși, că unele evacuări planificate au avut succes. Astfel, peste 1.000 de persoane au fost escortate din satul Vorzel, situat în regiunea Kiev.

În altă parte, primarul din Harkov, Ihor Terejov, a declarat că Rusia a blocat evacuările din Izium, un oraș aflat pe linia întâi a conflictului din estul Ucrainei, conform bbc.com.

Corespondenții CNN au transmis vineri seara că în jurul orașului Mikolaiv (sudul Ucrainei) au fost semnalate bombardamente puternice ale forțelor rusești.

Videoclipurile de pe rețelele de socializare au arătat incendii în zonă. În acest context, Vitaliy Kim, șeful administrației regiunii Mikolaiv, a declarat că au existat ”ostilități active în apropiere de Guryivka”, la nord de oraș. ”Încercăm să le împingem mai departe”, a declarat Kim pe Telegram.

Anterior, Kim a spus că în zonă au fost înregistrate ”tiruri de armă asupra unor ținte civile”. Printre ele, inclusiv o cafenea și un bloc de apartamente, conform edition.cnn.com.

Forțele ucrainene din orașul Mikolaiv, situat la 113 km nord-est de Odessa, au reușit în ultima săptămână să oprească orice avans semnificativ al trupelor ruse spre vest, către Odessa, orașul port la Marea Neagră și al treilea oraș ca mărime din Ucraina.

Guvernatorul orașului Mikolaiv, Vitaliy Kim, a avertizat însă că dacă orașul pe care-l conduce cade, atunci Rusia este mult mai aproape de a controla întreaga coastă de sud, ceea ce ar fi important din punct de vedere simbolic și strategic.

Acesta a declarat pentru BBC News că în ultimele zile soldații ucraineni au reușit să împingă trupele ruse circa 15-20 de kilometri înapoi spre est. 

„Câștigăm această luptă, dar nu și acest război”, a spus acesta, îmbrăcat în uniformă militară.

Guvernatorul a spus că până acum o forță rusă relativ slabă a subestimat clar rezistența locală și se aștepta să fie „întâmpinată cu flori”. Oficialul ucrainean a avertizat însă că întăririle rusești precum și avioanele aviației ruse ar putea schimba rapid dinamica pe câmpul de luptă și ar putea permite Kremlinului să captureze întreaga coastă a Mării Negre.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri că Uniunea Europeană va suspenda comerţul şi tratamentul economic privilegiat al Moscovei, va reprima utilizarea de cripto-active de către Rusia şi va interzice exporturile către Rusia de bunuri de lux ale UE, precum şi importul de produse din fier şi oţel.

”Mâine, vom adopta un al patrulea pachet de măsuri pentru a izola şi mai mult Rusia şi a epuiza resursele pe care le foloseşte pentru finanţarea acestui război barbar”, a declarat Ursula von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene a anunțat că, în colaborare cu Statele Unite, Uniunea va revoca statutul comercial al Rusiei de ”naţiunea cea mai favorizată”. Prin această măsură, UE ar putea interzice sau impune taxe punitive asupra importurilor de mărfurilor ruseşti.

Noile măsuri anunțate fac parte din al patrulea set de sancţiuni împotriva Rusiei impuse de către Uniunea Europeană. 

Astfel, UE va interzice importurile de bunuri din sectorul siderurgic, va interzice exporturile către Rusia a bunurilor de lux și, cel mai important, blocul comunitar va interzice noile investiţii europene în sectorul energetic al Rusiei.

”Această interdicţie va acoperi toate investiţiile, transferurile de tehnologie şi serviciile financiare pentru explorarea şi producţia de energie – astfel, va avea un impact mare asupra lui Putin”, a eprecizat șefa Comisiei Europene.

Mai mult, Ursula von der Leyen, a precizat că urmează ca drepturile de membru ale Rusiei în principalele instituţii financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, să fie suspendate.

”Rusia nu poate încălca în mod grav dreptul internaţional şi, în acelaşi timp, să se aştepte să beneficieze de privilegiile de a face parte din ordinea economică internaţională”, a spus von der Leyen, potrivit Reuters.

YouTube a anunţat vineri blocarea imediată a accesului la canalele asociate cu presa rusă finanţată de stat, ta transmis Reuters.

Anterior, multinaționala Alphabet, compania care deține Google și YouTube, blocase accesul pe platforma sa a posturilor Sputnik și Russia Today însă, doar în Europa. Noua măsură se va aplica la nivel global.

YouTube și-a motivat decizia prin politica sa de interzicere a conţinutului care neagă sau banalizează evenimentele violente a căror realitate este bine documentată. Compania a susținut că în această categorie intră şi invazia rusă în Ucraina.

Presa de stat rusă a numit restricțiile impuse de distribuitori, care includ magazine de aplicații și alte servicii de social media, drept o cenzură nejustificată.

Premierul Justin Trudeau a anunţat vineri noi sancţiuni împotriva mai multor oligarhi ruşi, printre care şi Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea, ia transmis AFP.

”Astăzi anunţăm sancţiuni împotriva altor cinci persoane, inclusiv Roman Abramovici. Aceste persoane vor fi împiedicate să facă afaceri în Canada, iar activele lor vor fi blocate”, a declarat Justin Trudeau la Varșovia, la finalul unui turneu de şase zile în Europa.

Sancțiunile anunțate de premierul canadian vin la doar o zi după ce Londra a anunțat propriile sancțiuni împotriva miliardarului Roman Abramovici. Acesta este acționar al companiei multinaţionale Evraz, care asigură managementul unor oţelării în centrul Canadei.

Guvernul de la Ottawa nu a făcut încă public numele celorlalți patru oligarhi vizați de sancțiuni, însă a precizat că e vorba de înalţi funcţionari sau foşti sau actuali asociaţi ai regimului de la Moscova.

Ei sunt consideraţi de guvernul de la Ottawa ”complici ai deciziei preşedintelui Vladimir Putin de a invada o ţară paşnică şi suverană”, arată un comunicat al cabinetului lui Trudeau. Premierul Trudeau a mai anunţat sancţiuni şi împotriva a 32 de companii militare ruse.

Trudeau a fanunțat de asemenea că ţara sa va acorda ajutoare umanitare în valoare de circa 35 de milioane de euro şi 117 milioane de dolari pentru procedurile de imigrare în vederea primirii în Canada a unor refugiaţi ucraineni.

Președintele Joe Biden a anunțat vineri, în timpul unui discurs ținut la Casa Albă, că Statele Unite vor interzice importurile de vodcă, fructe de mare și diamante din Rusia, ultimul pas luat pentru a amplifica presiunea economică asupra Moscovei după invazia Ucrainei.

În același discurs, președintele Joe Biden a anunțat că va cere revocarea statutului de „națiune cea mai favorizată” al Rusiei, o decizie coordonată cu statele G7 și aliații UE, care însă va necesita ratificarea Congresului.

Potrivit CNN, care citează oficiali din cadrul administrației Biden, măsura va viza și alte bunuri de lux din Rusia, precum tutunul, bijuteriile sau antichitățile. Potrivit sursei citate măsura are ca scop sancționarea suplimentară a oligarhilor ruși și a modului în care aceștia își pot adăpostii averile de sancțiunile impuse de statele occidentale.

Anul trecut, Statele Unite au importat aproape 50.000 de metri cubi de fructe de mare, cu o valoare estimată la circa 1,2 miliarde de dolari. În ceea ce privește vodca rusească, ea a reprezentat doar 1,3% din totalul importat de SUA, adică doar 18,5 milioane de dolari, în anul 2021.

Un sondaj de opinie efectuat la începutul săptămânii de institutul ucrainean Rating arată că peste 90% dintre ucraineni cred acum în victoria împotriva Rusiei.

Concret,  92% sunt de părere că Ucraina va putea respinge atacul Rusiei, comparativ cu 6% care nu cred deloc într-o astfel de posibilitate. În ceea ce privește persoanele care sunt încrezătoare în victorie, 57% cred că Ucraina va câştiga războiul în următoarele câteva săptămâni – 18% cred că acest lucru se va întâmpla în săptămâna în curs şi 39% cred că victoria va fi obţinută în săptămânile următoarele.

În plus, 80% dintre persoanele intervievate au declarat că participă într-un fel sau altul la apărarea Ucrainei. Dintre aceştia, 39% au declarat că ajută armata ca “voluntari”, iar 37% că o susţin financiar.

Sondajul a fost realizat telefonic, la zece zile după începerea războiului, pe un eşantion de 1.200 de persoane din diverse regiuni ale Ucrainei exceptând regiunile separatiste din Crimeea şi Donbas.

Emmanuel Macron, președintele Franței, a anunțat că Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro sprijin din partea Uniunii Europene.

Acesta a prezentat informația la finalul summit-ului de la Versailles, unde s-au întrunit liderii celor 27 de țări UE.

”Am decis să arătăm o susţinere inedită pentru Ucraina, livrând împreună echipamente, materiale umanitare dar şi arme şi am propus astăzi ca facilitatea europeană de pace să fie completată cu alte 500 de milioane de euro, ceea ce permite să mergem mai departe cu această perspectivă”, a afirmat președintele francez.

Totodată, acesta spune că ”ţări care până nu demult aveau o tradiţie de a fi neutre, cum at fi Suedia, au decis să participe, pentru prima oară în ultimele decenii, la sprijinirea concretă a Ucrainei.”

Măsurile de sprijin se referă la ”susţinere concretă a economiei, sprijin umanitar, primind peste două milioane de refugiaţi.”

Forțele armate ucrainene acuză că Rusia trage asupra teritoriului Belarusului, în zona de graniță cu Ucraina, astfel încât să provoace țara condusă de Aleksandr Lukașenko să intre în război.

Armata ucraineană a afirmat că mai multe aeronave rusești au decolat de pe un aerodrom din Belarus, au trecut pe deasupra spațiului aerian al Ucrainei, iar apoi au revenit deasupra Belarusului, unde au tras asupra satului Kopani.

”Aceasta este o provocare cu scopul de a implica forțele armate ale Belarusului în războiul cu Ucraina”, a declarat comandatul Forțelor Aeriene ale ucrainenilor.

Și alte două așezări bieloruse au fost vizate de atacuri, în timp ce armata ucraineană declară oficial că nu are de gând să întreprindă acțiuni agresive împotriva Belarusului. 

Joe Biden a discutat despre noile sancțiuni care vor fi impuse Rusiei: ”Am vorbit cu președintele Zelenski și i-am spus, ca de fiecare dată, că SUA e alături de poporul ucrainean, care își apără cu vitejie țara. Vom anunța noi sancțiuni prin care vom pune mai multă presiune pe Putin. Fiecare țară va elimina statutul de ”cea mai favorizată națiune” pentru Rusia, începând cu SUA. Alături de celelalte state care se vor alia acestui demers, vom da o lovitură puternică economiei Rusiei. Mulțumesc însă pentru suportul bipartizan.

Lumea liberă îl confruntă pe Putin. Cu ajutorul acestui suport bipartizan voi putea semna și interzicerea unor importuri de produse de lux, precum fructele de mare, votca și diamantele. Vom interzice exportul de bunuri de lux către Rusia. Acestea, însă, nu sunt ultimele etape pe care le vom parcurge în privința sancțiunilor. De asemenea, Rusia nu va mai avea posibilitatea de a se împrumuta la FMI sau la Banca Mondială.”

Președintele SUA spune că ”Putin este un agresor, este agresorul, iar Putin trebuie să plătească prețul pentru asta. Vor fi adăugate noi nume pe lista oligarhilor și familiilor care îl susțin pe Putin, fură de la cetățenii ruși și vor să-și ascundă averile în țările noastre, așa că trebuie să simtă și ei efectele acestor acțiuni.”

Acesta s-a referit și la economia Kremlinului: ”Rubla a pierdut jumătate din valoare, bursa de la Moscova e închisă de două săptămâni și probabil se va prăbuși atunci când va fi deschisă. Agențiile de rating au trecut economia Rusiei în categoria ‘junk.’”

”SUA a oferit armament în valoare de 1 miliard de dolari Ucrainei, iar livrări ajung zilnic în țară.  Totodată, oferim și zeci de mii de tone de ajutoare umanitare, mâncare, apă, medicamente, pentru civili, care și acestea ajung zilnic cu trenul sau cu camionul în Ucraina. În două săptămâni, am oferit ajutoare umanitare în valoare de 107 de milioane de dolari și suntem alături de alte țări, care oferă alte sute de milioane de dolari de ajutoare”, a mai afirmat Biden.

”Ne vom asigura că Ucraina are arme pentru a se apăra împotriva Rusiei. Vom trimite bani, alimente și apă pentru a salva cetățenii Ucrainei și vom oferi mai mult suport țării. Vom fi alături de aliații NATO și vom apăra fiecare centimetru al alianței.

Vreau să fiu foarte clar: vom apăra fiecare centimetru de teritoriu al NATO cu toată puterea unei alianțe unite și determinate. Dar nu vom duce un război împotriva Rusiei în Ucraina. O confruntare directă între NATO și Rusia înseamnă Al Treilea Război Mondial. Și acest lucru trebuie prevenit cu toate eforturile noastre”, a avertizat preeședintele Americii.

”Știm că războiul lui Vladimir Putin în Ucraina nu va fi o victorie. Nu a reușit nimic din ce și-a propus. Lumea este unită și suntem alături de Ucraina. Nu vom lăsa autocrați și aspiranți împărați să dicteze”, și-a încheiat Joe Biden discursul.

I want to be clear: We will defend every inch of NATO territory with the full might of a united and galvanized NATO.

But we will not fight a war against Russia in Ukraine.

A direct confrontation between NATO and Russia is World War III. And something we must strive to prevent.

— President Biden (@POTUS) March 11, 2022

Mai multe detalii despre sancțiuni, AICI.

Oficiali din Occident confirmă afirmațiile făcute de forțele armate ucrainene. Astfel, Vestul a transmis că un al treilea general important al Rusiei a murit în timpul invaziei.

Este vorba despre generalul-maior Andrei Kolesnikov, comandat al Armatei a 29-a a Rusiei. Acesta a fost numit de către ucraineni, în timp ce sursele occidentale au evitat să-i dea și  numele.

Analiștii au apreciat că prezența unor militari de acest nivel înalt pe câmpul de bătălie este un semn că operațiunile Rusiei nu merg așa cum ar fi sperat Vladimir Putin

Rusia a decis blocarea accesului la platforma Instagram pentru locuitorii țării.

Decizia vine în urma schimbărilor ce au avut loc la nivelul Meta, astfel încât utilizatorii din anumite țări să își poată exprima sentimentele negative față de armata rusă.

Autoritățile de la Moscova afirmă că pe Instagram se distribuie materiale prin care se îndeamnă la comiterea de acte de violență împotriva civililor ruși.

Facebook și Twitter au fost deja blocate în Rusia.

Organizația Națiunilor Unite avertizează că prețurile alimentelor ar putea crește cu 8 – 20% din cauza războiului, ducând chiar la o creștere a foametei la nivel global.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a transmis, într-o informare preliminară, că nu este clar dacă Ucraina va putea să recolteze cereale în timpul conflictului. Există incertitudini, desigur, și prin prisma blocajelor de exporturi din Rusia.

Țara condusă de Vladimir Putin este cel mai mare exportator de grâu din lume, iar Ucraina este pe locul 5. Împreună, acestea furnizează și 19% din orzul consumat la nivel mondial, 14% din grâu și 4% din porumb. 

Numărul oamenilor malnutriți la nivel mondial ar putea crește la 13 milioane de la 8 milioane de persoane.

Președintele Belarusului a fost în vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul și prietenul său, Vladimir Putin. Lukașenko a făcut mai multe declarații referitoare la războiul din Ucraina.

Acesta chiar a afirmat că e bucuros de război, invocând alegațiile false referitoare la armele chimice dezvoltate de Ucraina și la pericolul asupra centralelor nucleare, în lipsa unei invazii ruse.

Mai mult, Lukașenko a făcut și o altă afirmație nefondată, afirmând că ”Ucraina se pregătea să atace nu doar Donbas, ci avea pregătite poziții de atacare și a Belarusului.”

Liderul de la Minsk a afirmat că Belarusul are tot ce îi trebuie pentru a-și repara economia grav afectată de sancțiuni.

”Trebuie să ne reconstruim economia. Și avem tot ce trebuie pentru a rezolva asta, o putem face și fără ajutorul lor. Avem totul pentru a ne desfășura viețile în mod normal”, a afirmat președintele Lukașenko.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că s-au înregistrat unele progrese în discuțiile Moscovei cu Ucraina, dar nu a oferit detalii.

„Există anumite schimbări pozitive, îmi spun negociatorii de partea noastră”, a spus Putin în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko, adăugând că discuțiile au continuat „practic zilnic”.

Putin nu a spus mai multe, dar a precizat în remarcile televizate că va intra în mai multe detalii cu Lukașenko.

Negociatorii de la Kiev și Moscova nu au reușit să stabilească o încetare a focului sau să stabilească rute de evacuare pentru civili în trei runde de discuții la granița Ucrainei cu Belarus.

Putin i-a mai spus lui Lukașenko, care a permis Rusiei să folosească Belarus ca bază de operațiuni pentru a ataca Ucraina, că ambele țări se confruntă cu „probleme” din cauza sancțiunilor occidentale, dar a spus că nu va „inventa scuze” pentru invazie.

„Sunt sigur că vom trece peste aceste dificultăți și vom obține noi abilități, noi posibilități de a ne face independenți și auto-sustenabili. În cele din urmă, asta va fi mai bine”, a spus Putin.

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a cerut vineri ministrului rus al apărării Serghei Şoigu să-i propună redesfăşurări militare la frontiera de vest a Rusiei, ca răspuns la desfăşurările de trupe NATO în Europa de est.

”În ceea ce priveşte consolidarea frontierelor noastre occidentale, din cauza acţiunilor adoptate de către statele membre NATO (…), acest lucru necesită studiat. Vă cer să-mi pregătiţi un raport”, i-a spus Putin lui Şoigu într-o reuniune televizată a Consiliului rus al Securităţii, relatează AFP citată de Agerpres.

Polonia şi ţările baltice, state membre ale NATO, au frontiere comune cu Rusia. Ucraina, are la rândul său, frontiere comune cu mai multe state membre NATO – Ungaria, România şi Slovacia.

Una dintre justificările Moscovei ale invaziei Ucrainei este faptul că se teme că Ucraina va adera la NATO. Moscova consideră extinderea succesivă a NATO drept o ameninţare la adresa existenţei Rusiei.

Criza refugiaților se adâncește de la o zi la alta în Ucraina. Filippo Grandi, înaltul comisar ONU pentru refugiați, a declarat că, în cursul zilei de vineri, numărul ucrainenilor care au părăsit țara în urma războiului a ajuns la 2,5 milioane de oameni.

Din aceștia, 116.000 sunt cetățeni ai altor țări, care se aflau în Ucraina la debutul ostilităților.

De asemenea, alți două milioane de cetățeni au plecat din orașele atacate spre alte zone din Ucraina.

Uniunea Europeană plănuiește să dubleze banii pe care îi oferă către Ucraina sub formă de sprijin militar. Decizia a fost luată la summitul liderilor UE, ce are loc la Versailles.

Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, a declarat că nu a fost dificil ca cei 27 de lideri să ajungă la un numitor comun în această chestiune. ”Toată lumea este conștientă de faptul că trebuie să sporim suportul militar oferit Ucrainei, pentru a crește presiunea pe Rusia”, a declarat oficialul.

Astfel, Ucraina va primi ajutoare militare în valoare de un miliard de euro.

Autoritățile din Ucraina încearcă să deschidă mai multe coridoare umanitare pentru evacuare în cursul zilei de vineri.

Irina Vereșciuc, ministru în guvernul ucrainean, a dezvăluit mai multe rute pe care armata încearcă să le securizeze:

• Mariupol – Zaporojie
• Volnovaka – Pokrovsk
• Polohî – Zaporojie
• Enerhodar – Zaporojie
• Izium – Lozova

Rutele dinspre Mariupol și Volovaka au fost blocate sau inaccesibile în ultima săptămână, din cauza bombardamentelor. În schimb, au putut fi evacuați oameni din Izium.

Rutele de mai sus nu au fost stabilite și alături de Moscova, care în schimb sugerează rute diferite, ce duc spre teritoriul rus.

Oleksii Reznikov, ministrul apărării din Ucraina, a dezvăluit că soldații ruși au ucis mai mulți civili decât militari inamici în ultimele două săptămâni.

”Vreau ca asta să se audă în toată lumea, nu doar la Kiev”, a mai afirmat oficialul.

Președintele rus Vladimir Putin a susținut planurile de a trimite luptători voluntari în Ucraina, relatează BBC.

Putin, vorbind la o ședință a consiliului de securitate rus, a spus că celor care doresc să se ofere voluntari pentru a lupta cu forțele susținute de Rusia ar trebui să li se permită.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că în Orientul Mijlociu sunt 16.000 de voluntari care sunt gata să vină să lupte cu forţele susţinute de Rusia, relatează agenţia de presă Reuters.

Atacurile aeriene de peste noapte asupra orașului Cernihiv au întrerupt alimentarea cu apă a orașului, spun autoritățile.

Compania de apă Chernihivvodokanal a postat în această dimineață pe Facebook că repara sistemul.

„În timpul atacurile de noapte, rețeaua de alimentare cu apă a fost întreruptă… din cauza scurgerilor, alimentarea cu apă a orașului a fost întreruptă”, se arată în postare.

“Vom reîncepe alimentarea cu apă a orașului. Acesta este un proces lung: 3-4 ore”, a adăugat acesta.

Trupele ruse lansează atacuri aeriene asupra zonelor rezidențiale din Mariupol la fiecare jumătate de oră, a declarat primarul Vadim Boichenko.

“A 15-a zi a unui război cinic și distructiv împotriva umanității. Două zile de iad, Armaghedon, pe care ni l-au aranjat trupele ruso-fasciste. Trag cinic cu arme interzise, lansatoare de rachete Grad, obuziere în zone rezidențiale.

Azi au tras cinic cu arme interzise în Serviciul de Stat de Urgență. La fiecare 30 de minute, aviația a intrat în orașul Mariupol, a atacat în zone rezidențiale, ucigând populația civilă – bătrâni, femei, copii”, a spus el într-un mesaj său video.

Boicenko a mai subliniat că invadatorii ruși țin în captivitate 400.000 de cetățeni care așteaptă în fiecare zi un coridor umanitar.

Doi soldați ucraineni au fost uciși și șase au fost răniți într-un atac rusesc asupra orașului Luțk, potrivit șefului administrației regionale, Yurii Pohuliaiko.

Rusia spune că a lovit vineri aerodromurile militare din orașele ucrainene de vest Luțk și Ivano-Frankivsk.

„Atât SUA, cât și oamenii din întreaga lume vor continua să sprijine poporul ucrainean în timp ce își apără țara. Ucraina nu va fi niciodată, niciodată, o victorie pentru Putin”, a declarat președintele american Biden jurnaliştilor înaintea întâlnirii bilaterale de joi cu președintele Columbiei, Iván Duque.

Liderul american a mulțumit Columbiei pentru „condamnarea imediată a invaziei nejustificate a Rusiei, atrocitățile pe care le comit în Ucraina și a cerut retragerea trupelor ruse”.

Biden a numit războiul declanșat de Rusia „nu doar o amenințare la adresa Europei și Ucrainei, ci este o amenințare la adresa păcii și stabilității internaționale”, relatează Ukrinform.

Pe măsură ce noi atacuri sunt raportate în toată Ucraina, apar rapoarte că separatiștii susținuți de Rusia au capturat orașul important din punct de vedere strategic Volnovakha, la nord de portul asediat Mariupol, a declarat agenția de presă RIA, citând Ministerul rus al Apărării, relatează BBC.

Rusia a deschis o nouă linie de atac în această dimineață – atacuri cu rachete au lovit aerodromurile din orașele vestice Luțk și Ivano-Frankivsk.

Ei au bombardat, de asemenea, fortăreața central-vestică din Dnipro, pentru prima dată de la începutul invaziei.

Refugiații din orașele bombardate au fugit în vestul Ucrainei crezând că este mai sigur. Zeci de mii au trecut prin Lviv – un mare centru civil. Atacurile de vineri sunt asupra orașelor de ambele părți ale acestuia.

Aproximativ 215.000 de cetăţeni s-au întors în Ucraina din alte ţări, dintre care 80% sunt bărbaţi, potrivit purtătorului de cuvânt al Serviciului de Stat al Grăniceri Andrii Demcenko.

„Până astăzi, 215.000 de ucraineni s-au întors acasă din străinătate. Desigur, cei mai mulți dintre ei sunt bărbați, în mare parte, 80%”, a spus Demchenko.

El a adăugat că traficul de pasageri la granițele cu Uniunea Europeană și Moldova „a rămas intens”.

„În ultimele 24 de ore, aproximativ 118.000 de oameni au trecut granița, desigur, marea majoritate femei, copii”, a spus purtătorul de cuvânt citat de Ukrinform.

Ministerul rus al Apărării tocmai a confirmat atacurile asupra Luțk și Ivano-Frankivsk, relatează presa locală citată de BBC.

Oficialii apărării de la Moscova au afirmat că „atacurile lor de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune” au lovit două aerodromuri militare din orașele din vestul Ucrainei.

Presa locală raportează explozii în orașul Ivano-Frankivsk, în sud-vestul Ucrainei.

Orașele din vest nu fuseseră anterior vizate de Rusia. Mulți civili continuă să fugă spre vest, în locuri precum Lviv, în căutarea siguranței.

Televiziunea ucraineană și instituțiile de presă raportează explozii în Luțk, în nord-vestul Ucrainei, precum și în Dnipro – un oraș din interior situat pe râul Nipru și un bastion important în centrul-estul Ucrainei, relatează BBC.

Niciunul dintre aceste orașe nu a mai fost bombardat direct până acum. Sirenele de raid aerian au sunat în mai multe orașe din Ucraina în orele dinainte de explozie.

Serviciile de Stat de Urgență (SES) din Ucraina raportează că o persoană a fost ucisă în districtul Novokodatski din Dnipro.

„În jurul orei 6.10… au avut loc trei lovituri aeriene în oraș, care au lovit o grădiniță și un bloc de apartamente”, a spus SES.

A fost lovită și o fabrică de pantofi cu două etaje care a luat foc. Pompierii luptă pentru a stinge incendiile puternice.

Președintele SUA Joe Biden și președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan au discutat despre importanța eforturilor internaționale suplimentare pentru a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei.

„Am vorbit astăzi cu Erdogan pentru a coordona răspunsurile noastre la atacul neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei. Am discutat despre importanța eforturilor internaționale continue de a trage Moscova la răspundere pentru agresiunea sa și de a sprijini poporul ucrainean în momentul în care se confruntă cu această criză”, a precizat Biden pe Twitter.

Banca Europeană de Investiții (BEI), care a aprobat deja un pachet de sprijin financiar imediat de 668 de milioane de euro pentru Ucraina pe 4 martie, ar putea crește asistența și poate dezvolta un pachet suplimentar de sprijin pentru reconstrucția țării după încheierea războiului, a declarat președintele băncii Werner Hoyer.

„Lucrăm din greu pentru a oferi mai mult sprijin – am în vedere un pachet de 2 miliarde de euro de la BEI – pentru infrastructura critică și pentru a reconstrui ceea ce armata rusă a doborât, într-o Ucraină liberă și independentă.

De asemenea, sperăm să anunțăm în zilele următoare, finanțări suplimentare pentru sprijinirea vecinilor Ucrainei din Uniunea Europeană și din afara acesteia, deoarece aceștia oferă adăpost și protecție refugiaților care fug de război”, a spus el.

Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii ajunge vineri la București, după vizita efectuată în Polonia. Kamala Harris se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă.

Este vorba despre prima vizită efectuată la noi în țară de vicepreședintele american de la preluarea mandatului său, iar discuțiile se vor desfășura la Palatul Cotroceni.

Discuțiile dintre președintele României și vicepreședintele SUA vor avea la bază situația de securitate în contextul actual, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Mai multe detalii despre vizita Kamalei Harris în România AICI.

Vineri, vicepreședintele SUA s-a aflat într-o vizită în Polonia unde s-a întâlnit cu președintele polonez Andrzej Duda. În cadrul conferinței de presă comune organizată după întâlnire, Kamala Harris a anunțat că SUA au livrat Poloniei două baterii de rachete Patriot.

“În ultima perioadă, am trimis în Polonia 4.700 de militari. În Polonia se mai află în misiune 5.000 de militari, în rotație. În plus, am livrat Poloniei două baterii de rachete Patriot pentru apărare aeriană”, a declarat Kamala Harris.

Casa Albă a comentat relatările din ultimele 24 de ore conform cărora Moscova ia în considerare să pună mâna pe bunurile firmelor occidentale care au părăsit țara.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a avertizat, într-o serie de tweet-uri, că o astfel de mișcare „ilegală” a Rusiei i-ar afecta reputația de afaceri pe termen lung.

„Va agrava mesajul clar către comunitatea globală de afaceri că Rusia nu este un loc sigur pentru a investi și a face afaceri”, a spus ea.

Ministrul apărării din Ucraina a promis că noile serii de civili neantrenați care vor să lupte împotriva Rusiei nu vor fi trimise în în prima linie.

“Nu are niciun sens. Dimpotrivă. Armata noastră oprește mai mulți inamici pentru că este motivată, mai bine antrenată și înarmată”, a spus ministrul Apărării Oleksii Reznikov într-un mesaj video.

El a adăugat că recruții trebuie să informeze armata despre locul în care se află și să păstreze legătura cu centrul local de recrutare.

Peste 100.000 de ucraineni s-au alăturat acum unității de apărare teritorială a țării, a spus el, adăugând că peste 200.000 de cetățeni ucraineni s-au întors din Europa pentru a ajuta în luptă.

Reznikov a mai spus că trupele ruse au ucis mai mulți civili decât membri ai forțelor armate ale Ucrainei.

Cifrele victimelor nu au putut fi confirmate independent.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a sfătuit Ucraina să distrugă orice agenți patogeni periculoși păstrați în laboratoarele de cercetare pentru a preveni „orice potențiale scurgeri” care ar putea dăuna publicului, a declarat joi un oficial agenției de presă Reuters.

Ca și alte țări, Ucraina are laboratoare de sănătate publică care studiază bolile periculoase la oameni și animale, inclusiv COVID-19. Unele dintre aceste laboratoare au primit sprijin din partea SUA, UE și OMS în trecut.

Laboratoarele sunt acum în centrul unui război de propagandă între Rusia și Occident, Rusia acuzând Ucraina că găzduiește instalații de arme biologice și chimice conduse de SUA.

Consiliul de Securitate al ONU va organiza vineri o reuniune de urgență pentru a discuta afirmația Rusiei conform căreia SUA finanțează dezvoltarea armelor biologice în Ucraina.

Întâlnirea este solicitată de Rusia, despre care țările occidentale spun că inventează acuzația pentru a-și justifica propria posibilă utilizare viitoare a armelor biologice și chimice în Ucraina.

Anterior, președintele Ucrainei a negat că Ucraina produce astfel de arme și a acuzat Rusia că se pregătește să le folosească împotriva civililor ucraineni.

Reacționând la vestea întâlnirii, o purtătoare de cuvânt a misiunii americane la ONU a declarat pentru AP News că Rusia urmărește „să înșele lumea sau să folosească Consiliul de Securitate al ONU ca un loc pentru promovarea dezinformarii lor”.

Lucrătorii umanitari din Ucraina se confruntă cu provocări uriașe în timp ce încearcă să ajungă la copiii care au nevoie disperată de ajutor.

Vorbind din orașul Lviv, Murat Sahin de la UNICEF a spus că este înfiorător să vezi bebeluși născuți în subsolurile spitalelor și copii în case fără încălzire sau electricitate la temperaturi atât de scăzute.

Rețeaua UNICEF, formată din 20.000 de medici și asistente din Ucraina, primește sute de apeluri și mesaje în fiecare minut, a spus el.

Echipa sa a încercat să aducă provizii și truse medicale esențiale în capitală, Kiev și în orașul-port Mariupol, dar nu poate ajunge acolo.

„Am cerut pace, astfel încât să putem avea o ieșire în siguranță pentru femei și copii și ne asumăm toate riscurile, dar există provizii care rămân blocate în depozite”, a spus el.

Nu exista nicio siguranță pentru lucrătorii umanitari și nici pentru copii în Ucraina, a spus el.

Președintele Volodimir Zelenski a răspuns la afirmațiile Rusiei conform cărora Ucraina dezvoltă arme chimice sau biologice pe teritoriul său cu ajutorul SUA.

„Se presupune că pregătim un atac chimic”, spune el într-un mesaj video.

„Acest lucru mă face foarte îngrijorat, pentru că am fost convinși în repetate rânduri: dacă vrei să cunoști planurile Rusiei, uită-te la ce îi acuză pe alții pe ceilalți. Care sunt aceste acuzații de pregătire a atacurilor chimice?”, continuă liderul de la Kiev.

“V-ați hotărât să efectuați „dechimizarea” Ucrainei? Folosind amoniac? Folosind fosfor? Ce altceva ne-ați pregătit? Nu au fost dezvoltate arme chimice sau alte arme de distrugere în masă pe pământul meu”, mai spune el.

În discursul său, el a mai spus că 40.000 de persoane au fost evacuate cu ajutorul guvernului ucrainean joi, însumând până la 100.000 în ultimele două zile.

Zelenski a mai precizat că forțele ucrainene au reușit, de asemenea, să livreze ajutoare vitale, inclusiv alimente și medicamente, orașelor atacate.

Dar el a adăugat că Mariupol și Volnovakha din apropiere „rămân complet blocate”.

Forțele aeriene ucrainene declară că au lovit joi zece avioane de război rusești și au distrus două convoaie mari.

Potrivit informării, au fost lovite avioane Su-25 și Su-34 . Unul dintre avioane de război a fost doborât de o rachetă portabilă Stinger.

Ucraina nu a oferit detalii despre locația țintelor.

Armata Rusiei nu a comentat raportul, care nu a fost verificat independent.

Imaginile din satelit ale unui convoi rusesc în apropiere de Kiev par să arate redistribuirea forțelor în zonele din apropiere, semnalând potențial o nouă încercare de a se îndrepta spre capitala ucrainei.

Potrivit Maxar Technologies, elementele convoiului – care a fost văzut ultima dată la nord-vest de aeroportul Antonov din apropiere – s-au mutat în poziții în orașele din jur.

Maxar a spus că imaginile arată, de asemenea, că alte părți ale convoiului din nord s-au poziționat lângă Lubianka și au instalat poziții de artilerie în apropiere.

Joi, un înalt oficial american al apărării a declarat că forțele ruse s-au deplasat cu 5 kilometri mai aproape de Kiev în ultimele 24 de ore.

Ucraina a declarat Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) că a pierdut toate comunicațiile cu centrala electrică de la Cernobîl.

Afirmația autorităților ucrainene a venit în timp ce directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a spus că agenția a „programat inspecții fizice” ale siturilor nucleare. Nu s-au oferit alte detalii.

În plus, Grossi a spus că organismul de monitorizare nu a fost încă în măsură să confirme rapoartele conform cărora liniile electrice către centrala nucleară de la Cernobîl au fost reparate la o zi după ce a pierdut sursele externe de energie.

El a adăugat că ambele părți sunt „dispuse să colaboreze” cu AIEA pentru a preveni luptele la instalațiile nucleare ucrainene și pentru a asigura circulația liberă a echipamentelor critice.

Ucraina spune că o instalație de cercetare nucleară a fost bombardată de forțele ruse, acuzând Moscova de „terorism nuclear”.

Inspectoratul de Reglementare Nuclear de Stat al Ucrainei a declarat că instalația din orașul Harkov, din nord-estul orașului, a pierdut alimentarea cu electricitate și a suferit daune „superficiale” în timpul bombardamentelor de joi seara.

Nu au fost raportate decese sau răniți.