Război în Ucraina. Bombardamente în apropierea graniței cu Polonia. Situație grea și la Cernobîl. Update

La Varșovia, mii de oameni au participat la o demonstrație în sprijinul Ucrainei, programată să coincidă cu vizita președintelui american Joe Biden în Polonia.

Oamenii au ieșit în stradă cu steagul Ucrainei, dar și cu diverse mesaje de susținere. Polonezii și-au arătat în acest fel solidaritatea față de poporul condus de Zelenski.

Peste 2,2 milioane de ucraineni au fugit din calea războiului în Polonia. Și România a sărit de 500 de mii de refugiați de la începutul invaziei. 

Herson, primul mare oraș ucrainean cucerit de ruși, a devenit un teritoriu contestat. Se întâmplă lucrul acesta după ce armata lui Zelenski  a lansat un contraatac puternic.

Ar fi o lovitură cruntă pe care trupele lui Vladimir Putin ar încasa-o dacă reușește eliberarea orașului. „Ucrainenii încearcă să recupereze Herson, iar din acest moment se poate spune că orașul este teritoriu contestat din nou”, a spus un oficial de la Pentagon.

„Nu putem spune cu exactitate cine controlează în acest moment Herson, însă ideea este că nu pare să mai fie în controlul solid al rușilor, așa cum era înainte”, a mai zis oficialul de peste ocean. 

Cu toate acestea, informația nu a putut fi verificată. Mai mult decât atât, armata rusă neagă că a pierdut controlul orașului.

Secretarul de stat al Statelor Unite Antony Blinken a acuzat Kremlinul că a ucis „nenumărați ucraineni”. Într-o postare pe Twitter, Blinken a cerut Moscovei să pună capăt a ceea ce el a numit „acest război inuman”.

Since the war in Ukraine began a month ago, the Kremlin has killed countless Ukrainians, displaced millions, and also has caused thousands of Russian casualties. This inhumane war must stop. pic.twitter.com/6N9Lw7WrJn

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) March 25, 2022

Vă readucem aminte că guvernul SUA a acuzat anterior Rusia că a comis crime de război în Ucraina.”Astăzi, pot anunţa că, pe baza informaţiilor disponibile în prezent, guvernul SUA consideră că membri ai forţelor Rusiei au comis crime de război în Ucraina”, a precizat Blinken în comunicatul publicat.

”Afirmaţia noastră se bazează pe o analiză atentă a informaţiilor disponibile din surse publice şi de la serviciile secrete”, se mai menţionează în comunicat.

”Ca şi în cazul oricărei presupuse infracţiuni, o instanţă de judecată cu jurisdicţie asupra infracţiunii este răspunzătoare în cele din urmă pentru stabilirea vinovăţiei penale în cazuri specifice”, a continuat Blinken.

Peste jumătate dintre copiii Ucrainei au fost strămutați după o lună de război, potrivit UNICEF. Purtătorul de cuvânt al instituției, James Elder a explicat adevărata dimensiune a tragediei.

„În primul rând, acești copii au nevoie de protecție împotriva războiului, unul care continuă să se desfășoare în jurul lor. Se trezesc în fiecare zi și există o altă poveste de groază de la un membru al familiei, undeva într-un oraș care este încă sub asediu…

Țările trebuie să conducă prin exemplu pentru a sprijini milioane de oameni care nu au vrut să-și părăsească casele”, a fost mesajul UNICEF.

Families in Ukraine have faced horrors that were unimaginable just a month ago.

Here’s how @UNICEF is supporting children who have been deeply traumatized. https://t.co/e7C9Ga8fWk

— Catherine Russell (@unicefchief) March 25, 2022

„Se estimează că 1,4 milioane de oameni nu au acum acces la apă, în timp ce 4,6 milioane de persoane au acces limitat sau riscă să le fie întrerupt. Peste 450.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni au nevoie de sprijin alimentar complementar”, au mai transmis reprezentanții instituției.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a pierdut până acum peste 16.000 de militari. „Numărul militarilor ruși morți a sărit de 16.000”, a spus șeful de stat într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare.

„Printre ei se numără și comandanții de rang înalt. Până acum nu s-a raportat că ar fi fost uciși generali coloneli sau amirali ruși. Totuși, în acest număr avem un comandant al uneia dintre armatele ocupanților și un secund la comanda Marinei Mării Negre”, a mai punctat Zelenski

De remarcat că nu a putut fi verificată în mod independent afirmația lui Zelensky. Mai mult decât atât, ministerul rus al Apărării a transmis că 1.351 de militari au fost uciși în Ucraina și 3.825 răniți.

Între timp, doi înalți oficiali militari ai NATO au estimat că numărul soldaților ruși uciși în acțiune în Ucraina este între 7.000 și 15.000. Alți oficiali americani au plasat pierderile rusești într-un interval similar – între 7.000 și 14.000 de soldați ruși uciși, dar și-au exprimat „încrederea scăzută” în aceste estimări.

Președintele ucrainean a mai explicat că autoritățile au putut asigura 18 coridoare umanitare în ultima săptămână și au reușit să salveze 37.606 de persoane, dintre care 26.477 din orașul asediat Mariupol

Președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu există niciun motiv pentru a accepta cererea Rusiei de a plăti în ruble gazul rusesc.

Vă readucem aminte că la începutul acestei săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a spus că dorește ca țările „neprietenoase” să-și cumpere gazul cu ruble. Mișcarea a avut ca scop stimularea monedei rusești, una care a pierdut peste 20% din valoare în acest an.

“Toate textele care au fost semnate sunt clare. Acest lucru este interzis”, a declarat Macron într-o conferință de presă după un summit al Uniunii Europene de la Bruxelles.

“Firmele europene care cumpără gaze și care operează pe teritoriul european trebuie să facă acest lucru în euro. Prin urmare, astăzi nu se poate face ceea ce se cere, nu este contractual”, a adăugat Macron.

În ultima lună, forțele ruse au atacat în mod repetat spitale, ambulanțe, medici, pacienți și nou-născuți ucraineni. Informația a fost făcută publică de Associated Press, agenție care a transmis că a documentat în mod independent 34 de atacuri.

„Pentru a condamna, procurorii vor trebui să demonstreze că atacurile nu sunt doar accidente sau daune colaterale. Modelul emergent, urmărit zi de zi de AP, arată dovezi ale unui atac consistent și necruțător împotriva infrastructurii civile concepute să salveze vieți și să ofere un adăpost sigur celor mai vulnerabili din Ucraina

Jurnaliştii AP din Ucraina au precizat că au văzut rezultatele mortale ale atacurilor ruse asupra ţintelor civile: ultimele momente din viața unor copii ale căror trupuri au fost zdrobite de schije sau membre desprinse, zeci de cadavre, inclusiv ale copiilor, îngrămădite în gropi comune.

Atacurile deliberate asupra spitalelor vor fi probabil o prioritate de top pentru procurorii pentru crime de război”, se arată într-un comunicat AP.

Vă readucem aminte că la începutul acestei săptămâni, SUA au acuzat oficial forțele ruse de comiterea de crime de război. 

Liderii Uniunii Europene au cerut Rusiei să-și respecte pe deplin obligațiile în temeiul dreptului internațional și să nu se abată de la ordinul recent al Curții Internaționale de Justiție care ia cerut Moscovei să se retragă din Ucraina.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei încalcă grav dreptul internațional și provoacă pierderi masive de vieți și civili răniți”, au declarat liderii celor 27 de națiuni UE într-o declarație comună.
 
„Rusia conduce atacuri împotriva populației civile și vizează obiecte civile, inclusiv spitale, instituții medicale, școli și adăposturi. Aceste crime de război trebuie să înceteze imediat”, au mai zis liderii UE. 

Ministerul rus al Apărării a transmis că prima fază a operațiunii  militare a fost „în general” încheiată. Mai mult decât atât, Rusia se va concentra pe „eliberarea” regiunii Donbas din estul Ucrainei.

Ministerul Apărării a mai explicat că separatiștii susținuți de ruși controlează acum 93% din Lugansk și 54% din Donețk, republicile autoproclamate din estul Ucrainei. 

„Obiectivele principale ale primei etape a operațiunii au fost în general îndeplinite”, a declarat Serghei Rudskoi, șeful direcției operaționale principale a Statului Major general rus, în timpul unei conferințe.

„Potențialul de luptă al Forțelor Armate ale Ucrainei a fost redus considerabil, ceea ce face posibilă concentrarea eforturilor noastre de bază asupra atingerii obiectivului principal, eliberarea Donbasului”, au mai zis rușii. 

Un total de 7.331 de persoane au fost evacuate în ultimele ore din orașele ucrainene prin coridoare umanitare. Informația a fost oferită de un înalt oficial.

Este mai mult decât dublu față de cei 3.343 care au reușit să plece în urmă cu o zi din calea războiului.

Vicepremierul Iryna Vereshchuk a declarat într-o postare online că 2.800 de persoane au părăsit orașul asediat Mariupol folosind transportul privat.

Personalul de serviciu de la instalaţiile de deşeuri radioactive de la Cernobîl, ocupate de forţele ruse, nu a fost schimbat de patru zile. Mai mult decât atât, Ucraina nu poate preciza când va avea loc schimbul de tură, din cauza luptelor din oraşul în care locuiesc mulţi dintre angajaţi.

Anunțul a fost făcut de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. ”Ucraina a informat astăzi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică că nu a existat nicio rotaţie a personalului tehnic (la Cernobîl) din 21 martie şi nu ştie când ar putea avea loc următoarea”, a precizat AIEA într-un comunicat.

Personalul care este în prezent de serviciu a înlocuit nişte angajaţi care au lucrat mai mult de trei săptămâni non-stop

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a afirmat că există “indicii clare” că în Ucraina au avut loc crime de război, acesta fiind motivul pentru care România s-a alăturat altor zeci de state care au sesizat Curtea Penală Internaţională cu privire la acţiunile Rusiei în Ucraina.

“Trebuie să facem o distincţie clară între declaraţiile politice şi cele care se referă la procedurile juridice declanşate. Eu, ca profesor de Drept internaţional, cred în justiţia internaţională. Este motivul pentru care ne-am alăturat unui număr impresionant de alte state – 39 de state, la care au mai venit încă două ulterior – pe 2 martie, când am sesizat Curtea Penală Internaţională, pentru a facilita o declanşare mai rapidă a anchetei procurorului Curţii Penale Internaţionale pentru crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid, produse în Ucraina în timpul acestor ostilităţi. E vorba despre trei posibile crime care au fost eventual comise de Federaţia Rusă în Ucraina.

Există indicii serioase că acest tip de crime s-au produs în Ucraina în timpul acestor ostilităţi, cel puţin dacă vorbim despre crime de război, putem, din informaţiile care sunt publice, să vedem că există o încălcare a unor principii importante ale dreptului internaţional umanitar care se referă la modul de ducere a ostilităţilor”, a afirmat Bogdan Aurescu la Antena 3, întrebat dacă Vladimir Putin este criminal de război.
 
El a arătat că investigaţia Curţii Penale Internaţionale s-a declanşat deja, că echipe ale procurorului din această instituţie lucrează deja la faţa locului, unde adună probe

Trupele ruse nu mai dețin controlul total asupra orașului Herson, din sudul Ucrainei, după un contraatac al forțelor ucrainene, a anunțat un înalt oficial american din domeniul apărării.

Herson a fost primul oraș important care a fost capturat de Rusia. Armata lui Putin a preluat controlul asupra acestuia în prima săptămână de invazie.

”Nu putem spune cu exactitate cine deține controlul asupra Hersonului, dar e cert că rușii nu-l mai controlează total. Ucrainenii încearcă să-l ia înapoi pe Herson”, a declarat oficialul SUA, conform Sky News.

Dacă Rusia ar pierde Hersonul în zona sud, acest lucru ar reprezenta un regres major pe câmpul de luptă și ar complica orice încercare a forțelor invadatoare de a ajunge la portul Odesa de la Marea Neagră.

Liderii Uniunii Europene au cerut Rusiei, vineri, să-și respecte pe deplin obligațiile în temeiul dreptului internațional și să respecte ordinul recent al Curții Internaționale de Justiție prin care s-a cerut retragere trupelor din Ucraina.

”Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei încalcă grav dreptul internațional și provoacă pierderi masive de vieți în rândul civililor”, au spus liderii celor 27 de națiuni UE, într-o declarație comună.

”Rusia întreprinde atacuri împotriva populației civile și vizează obiective civile, inclusiv spitale, unități medicale, școli și cămine. Aceste crime de război trebuie să înceteze imediat”, se mai arată în declarația liderilor blocului comunitar.

Joi, într-un mesaj video adresat șefilor de stat și de Guvern ai NATO, reuniți pentru un summit excepțional la Bruxelles, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a folosit bombe cu fosfor în Ucraina.

Între timp a venit și o replică oficială dinspre Federația Rusă. Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a răspuns la aceste acuzații, numindu-le ”știri false”.

#DebunkingFakes

The anti-Russian #fakenews factory is not slowing down. No matter how ridiculous or unfounded, all fakes are picked up & legitimized by the MSM.

The newest low is passing off harmless military flares as phosphorus bombs 🤦‍♂️#Think4Yourself pic.twitter.com/h0B5zMgBHT

— MFA Russia 🇷🇺 (@mfa_russia) March 25, 2022

”De fapt, aceasta era muniție de iluminare, nu bombe. Bombele cu fosfor arată diferit”, se arată în răspunsul Kremlinului.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, anunță că țara va întreprinde o ”operațiune umanitară excepțională” la Mariupol, alături de Grecia și Turcia.

”Urmează să demarăm o operațiune umanitară cu Grecia și Turcia pentru evacuarea tuturor celor care vor să părăsească Mariupol”, a declarat, vineri, liderul de la Paris.

Président Macron : “Nous avons décidé d’une opération humanitaire exceptionnelle pour évacuer les civils voulant quitter Marioupol, port assiégé du sud-est de l’Ukraine. Cette opération se fera en lien avec la Turquie et la Grèce”. #Macron #Ukraine pic.twitter.com/lDo7817Ig4

— NCA (@NewsCorpAss) March 25, 2022

”Vom organiza lucrurile în cele mai bune condiții posibile. Acest oraș de peste 400.000 de locuitori are peste 150.000 de oameni care trăiesc în condiții extrem de grele”, a explicat Emmanuel Macron.

Un consilier al primarului Mariupol a transmis că aproximativ 600 de persoane ar fi supraviețuit atacului cu bombe înregistrat asupra unui teatru din oraș în urmă cu nouă zile.

„Informațiile despre victime și supraviețuitori au apărut destul de greu de la atacul din 16 martie, iar absența unei forțe de poliție funcționale și a unei rețele de intervenție în situații de urgență a făcut imposibil s[ ajungem la un număr oficial”, a declarat Petro Andrișcenko pe canalul său Telegram.

În schimb, acesta a dezvăluit detalii despre ceea ce el a numit numere „aproape oficiale” și a explicat cum a ajuns consiliul la cifra de aproximativ 300 de decese, care a fost anunțată de autorități.

El a spus că oficialii consiliului au început cu informații despre numărul de persoane care foloseau teatrul ca adăpost, număr care s-a schimbat zi de zi pe măsură ce soseau noi oameni, în timp ce alții plecau.

„Aceasta nu este doar mărturia unei persoane. Este rezultatul unei munci grozave și atente”, a spus Andrișcenko. Drept urmare, a concluzionat el, cifrele „aproape oficiale” ale orașului au plasat aproximativ 900 de oameni în teatru în ziua bombardamentului.

Cele 300 de persoane care au murit se aflau la etajele superioare ale clădirii și în spatele teatrului.

De remarcat că mulți dintre cei 600 care au supraviețuit erau în curs de a ieși din Mariupol către Zaporizhzhia.

Într-un moment ales aproape perfect, fostul lider al Georgiei, Mikheil Saakashvili, un reformator pro-occidental, nu a ezitat și s-a adresat pe Twitter liderului din Belarus, Alexander Lukașenko.

De altfel, Belarus este considerată o clientă de-ale Rusiei, mai ales că trupele lui Vladimir Putin au invadat Ucraina de pe teritoriul țării lui Lukasenko. În ciuda speculațiilor, trupele belaruse ar putea fi chemate să ia parte chiar și la război.

Saakașvili i-a spus lui Lukașenko că domnia lui s-ar termina dacă și-ar trimite propriile trupe în Ucraina.

Лука, я тебе никогда не давал плохих советов. Если ты пошлёшь войска в Украину, максимум через месяц тебя уже не будет у власти и очень плохо закончишь. Путину твоя судьба до лампочки, сам знаешь.

— Mikheil Saakashvili (@SaakashviliM) March 25, 2022

“Luka, nu ți-am dat niciodată un sfat rău. Dacă trimiți trupe în Ucraina, nu vei mai fi la putere în cel mult o lună și vei ajunge foarte rău. Lui Putin nu-i pasă de soarta ta”, a scris georgianul

De remarcat că Saakashvili rămâne în închisoare în Georgia. Anul trecut s-a întors în mod surprinzător în țară și apoi a fost arestat. Acesta a transmis că este deținut politic.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko nu a ezitat o clipă și a transmis că Belarusul nu are ”planuri să lupte în Ucraina” şi poate fi atras în război doar dacă ”ei pornesc un război împotriva” ţării.

”Am spus de o mie douăzeci de ori că nu avem planuri de a lupta în Ucraina. Dar subiectul este fierbinte. Belaruşii nu tolerează războiul la nivel genetic. De aceea a început să fie exploatat.

Ar trebui să răspundem într-o manieră frumoasă. În vremurile sovietice, era înţelept să se vorbească nu numai despre propagandă, ci şi despre contracararea propagandei. Aşa că trebuie să răspundem calm, dar nu să ne scuzăm”, a declarat Lukaşenko

”Deci, cine se luptă de fapt în Ucraina acum?”, a întrebat liderul belarus, retoric. ”Astfel, opinia publică este pregătită să ne atragă în conflict”, a continuat el.

”Putem fi târâţi în război într-un fel: în cazul în care se declanşează o agresiune împotriva noastră, în cazul în care ei pornesc un război împotriva noastră. De aceea ţin ochii deschişi”, a subliniat preşedintele belarus.

Armata rusă urmărește să își consolideze forţele şi mută în Ucraina anumite trupe staţionate în Georgia. Informația a fost oferită de un înalt oficial american al apărării.

SUA au observat ”deplasarea unui anumit număr de trupe din Georgia”, a declarat oficialul. Acesta a mai precizat că Pentagonul nu poate oferi o cifră exactă pentru numărul de trupe pe care Moscova îl desfăşoară sau o ordine cronologică.

”Avem în prezent indicii că recurg la forţe din Georgia în Ucraina”, a spus oficialul, adăugând că SUA nu monitorizează mişcările din spaţiul aerian.

Vă readucem aminte că trupele ruse au fost staţionate în Georgia după ce Rusia a invadat ţara în 2008. Georgia se află la graniţa de sud-vest a Rusiei.

„Pentagonul nu ştia unde vor fi desfăşurate trupele din Georgia în Ucraina”, a mai menţionat oficialul american.

De asemenea, potrivit SUA, forţele ruse au 22 de nave în Marea Neagră. 15 luptă la ”suprafaţă”, iar ”marea majoritate dintre celelalte sunt nave amfibie”.

”Le-am văzut trecând în Marea Azov ca să desfăşoare un asalt amfibie, pentru a încerca să-şi aprovizioneze eforturile din jurul Mariupolului, nu le-am văzut deplasându-se spre Odesa”, a adăugat oficialul.

Potrivit oficialului american Rusia ar putea folosi acele nave pentru a ataca Ucraina cu rachete, dar SUA nu au fost martore la un episod de acest fel

Papa Francisc i-a condus pe episcopii catolici în rugăciune pentru pace între Rusia și Ucraina, spunând că lumea a uitat tragediile secolului al XX-lea și este încă amenințată de războiul nuclear.

Francisc a prezidat o slujbă în Bazilica Sf. Petru unde s-a rugat pentru protecția întregii umanități, „în special a Rusiei și a Ucrainei”.

Într-o omilie separată înainte de a recita rugăciunea, Francisc a vorbit despre „scene ale morții” în care „bombele distrug casele multora dintre frații și surorile noastre ucrainene fără apărare” și despre „un război crud și fără sens care amenință lumea noastră”.

De asemenea, Papa a postat mai multe mesaje în engleză, rusă și ucraineană pe Twitter, subliniind importanța iertării.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că rachetele de croazieră rusești au lovit mai multe clădiri în timp ce încercau să preia comanda în regiunea Vinnytsia.

„Consecințele loviturii cu rachete de către ocupanți sunt încă analizate”, se arată într-un comunicat al armatei. 

La nici o oră distanță, armata ucraineană a declarat că forțele ruse au lansat lovituri cu rachete de croazieră asupra centrului de comandă al Forțelor Aeriene Ucrainene din vestul Ucrainei, provocând „distrugere semnificativă” a infrastructurii.

„Astăzi, 25 martie, în jurul orei 16:30, ocupanții ruși au lansat rachete pe teritoriul Comandamentului Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei din Vinnytsia”, potrivit comunicatului.

“Un total de șase rachete de croazieră au fost lansate de ruși. Unele dintre ele au fost lovite de apărarea aeriană. Restul au atins mai multe structuri, provocând distrugeri semnificative ale infrastructurii”, a continuat informarea.

Vorbim despre un prim atac la ore de seară. Vă readucem aminte că ultimele zile au adus mai degrabă raiduri aeriene în pragul dimineții. 

Preşedintele Joe Biden a împărtăşit o poveste despre fiul său cel mare, Beau, în timpul unei întâlniri cu trupele americane în Polonia. Cel mai puternic om de pe planetă a mâncat pizza cu soldaţii şi le-a spus acestora că, în urmă cu ani de zile, l-a vizitat pe Beau în Bagdad, în timpul războiului din Irak, dar a întâmpinat dificultăţi în a-l găsi.

S-a întâmplat lucrul acesta pentru că fiul său îşi schimbase numele de familie cu numele de fată al mamei sale, Hunter. ”Tată, cu numele Biden, toată lumea crede că se întâmplă ceva”, a spus Beau. ”Am intrat, îmi căutam fiul şi mă întrebam: Unde naiba este fiul meu?”, le-a povestit Biden soldaţilor.

Când l-a găsit, în sfârşit, şi-a dat seama că fiul său folosise un alt nume de familie pe eticheta pe care soldaţii aveau scrise numele.

”Ce s-a întâmplat?, am spus. Iar el a răspuns: Tată, cu numele Biden, toată lumea crede că se întâmplă ceva, aşa că eu sunt Hunter” – numele de fată al mamei sale”, a clarificat liderul american.

”Deci, dacă vreunul dintre voi trebuie să-şi schimbe numele, anunţaţi-mă, bine?”, a glumit preşedintele SUA.

Vă readucem aminte că Beau Biden a murit la vârsta de 46 de ani, după o bătălie îndelungată cu cancerul cerebral

La puțin timp după ce un negociator rus a transmis că nu s-au înregistrat progrese în discuțiile dintre cele două țări, ministrul de externe al Ucrainei a subliniat și el că nu a existat încă un consens cu Moscova asupra problemelor cheie.

Dmytro Kuleba a mai spus că ucraineana va rămâne singura limbă de stat a țării. De altfel, Rusia a cerut protecție pentru limba rusă în Ucraina. O minoritate semnificativă de ucraineni folosesc limba rusă ca primă limbă.

Kuleba a spus că Ucraina nu intenționează să renunțe la cererile sale. „Insistăm, în primul rând, asupra încetării focului, a garanțiilor de securitate și a integrității teritoriale a Ucrainei”, a spus el.

Anterior, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că negociatorii ucraineni și ruși au convenit asupra a patru din cele șase probleme principale discutate în timpul discuțiilor de pace, dar că disputele teritoriale în regiunea de est a Donbasului și peninsula Crimeea au rămas.

Guvernatorul regiunii Donețk a declarat că forțele ucrainene încă au control asupra orașului asediat Mariupol, oraș situat în sudul Mării Azov.

Într-un interviu acordat televiziunii naționale, guvernatorul Pavlo Kyrylenko a spus că aproximativ 65.000 de persoane au fugit până acum din oraș cu vehicule private sau pe jos, deși eforturile oficiale de a organiza evacuări în masă în cadrul încetării temporare a focului au eșuat în mare parte.

De partea cealaltă, armata rusă a transmis că a reușit să preia frâiele orașului și a impus o nouă conducere. 

Platforma de streaming Spotify a suspendat serviciile în Rusia din cauza invaziei Ucrainei. Un purtător de cuvânt al companiei a spus că, deși este important să „încercăm să menținem serviciul nostru operațional în Rusia pentru a oferi știri și informații de încredere și independente în regiune”, impactul noii legislații „restricționează și mai mult accesul la informații, elimină libertatea de exprimare și incrimina anumite tipuri de știri care pun în pericol siguranța angajaților Spotify și, eventual, chiar și a ascultătorilor noștri.”

„După ce am analizat cu atenție opțiunile noastre și circumstanțele actuale, am ajuns la decizia dificilă de a ne suspenda complet serviciul în Rusia”, au mai punctat reprezentanții companiei. 

Spotify nu este prima firmă importantă care a recurs la acest gest, fiind chiar un lung șir de companii occidentale, inclusiv Apple, H&M, Mastercard, Netflix, Unilever, Visa și altele care au ales să plece din Rusia

Guvernul a anunţat că din 10 februarie şi până în prezent au intrat în România 572.888 de cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 4.310 au solicitat o formă de protecţie din partea statului român.

Mai mult decât atât, în ultimele 24 de ore, în România au intrat 9.995 cetăţeni ucraineni, 5.338 direct din Ucraina, 2.905 din Republica Moldova şi 1.752 din alte state. De asemenea, ţara noastră poate asigura la nivel naţional circa 400.000 de locuri de cazare pentru refugiaţi.

„Până în prezent nu au fost înregistrate cazuri de infracţiuni din sfera traficului de persoane sau exploatării prin muncă împotriva cetăţenilor ucraineni sau comise de cetăţeni ucraineni”, a mai transmis Executivul, într-o informare de presă. 

Discuțiile pentru pace dintre Rusia și Ucraina continuă, dar s-au înregistrat puține progrese în principalele probleme politice. Anunțul oficial a fost făcut chiar de un membru al echipei de negocieri ruse.

Vladimir Medinsky a spus că cele două părți „calcă pe apă”. Cu toate acestea, rusul a transmis că cele două părți se apropie de o înțelegere pe probleme secundare.

„Negocierile s-au desfășurat toată săptămâna, de luni până vineri, în format video conferință, și vor continua și mâine”, a spus el.

Continuă informațiile de pe front, dar și din apropierea locurilor de luptă. FANATIK te ține la curent cu tot ce se întâmplă în cele mai fierbinți puncte. Este ora 19.00, ne așteaptă o nouă seară plină de evenimente.

Ne îndreptăm atenția, deocamdată, spre Polonia, acolo unde Joe Biden a sugerat că a vrut să viziteze Ucraina, dar nu a putut să o facă din cauza situației de securitate din această țară.

„Sunt aici în Polonia pentru a vedea de aproape criza umanitară și, sincer, o parte din dezamăgirea mea este că nu o pot vedea direct, așa cum am văzut-o în alte locuri”, a transmis Biden în timp ce susținea un discurs alături de omologul său polonez Andrzej Duda

„Nu mă vor lăsa, de înțeles cred, să trec granița și să mă uit la ce se întâmplă în Ucraina”, a continuat Joe Biden, considerat cel mai puternic om de pe planetă. 

Premierul Ungariei Viktor Orban a respins apelul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru arme și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, spunând că ar fi „împotriva intereselor Ungariei”.

Orban a spus pas cererilor făcute de Zelensky la Consiliul European. „Ungaria vrea să rămână în afara acestui război, așa că nu va permite transferul de arme și arme în Ucraina”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Budapesta. 

Mai mult decât atât, Orban a explicat că minoritatea etnico-maghiară din vestul Ucrainei ar fi amenințată dacă Ungaria ar trimite arme la Kiev.

Țara, membră a UE și NATO, a refuzat să trimită ajutor militar la Kiev sau să-i lase pe aceștia să traverseze teritoriul. Cu toate acestea, a permis pentru mai mult de jumătate de milion de refugiați ucraineni să intre pe teritoriul său.

Vă readucem aminte că Viktor Orban, un naționalist convins, a cultivat în ultimii ani legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin.

De remarcat că Zelensky a trimis o adresă liderilor UE prin care i-a solicitat lui Orban să aprobe extinderea sancțiunilor, să trimită arme în Ucraina și să întrerupă relațiile de afaceri cu Rusia.

„Ascultă, Viktor, știi ce se întâmplă în Mariupol? a spus Zelensky, referindu-se la orașul port din sud-estul Ucrainei asediat.

„O dată pentru totdeauna, ar trebui să decizi cu cine ești”, a spus președintele Ucrainei. 

Elveția a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei, în conformitate cu cel mai recent pachet al Uniunii Europene. Anunțul oficial a fost făcut chiar de Consiliul Federal din această țară.

„Decizia Consiliului Federal din 25 martie înseamnă că Elveția rămâne în conformitate cu măsurile impuse de UE la 9 și 15 martie ca răspuns la invazia în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia. La 16 martie, Elveția adoptase deja lista extinsă a persoanelor și entităților supuse sancțiunilor financiare impuse de UE”, s-a arătat în comunicatul consiliului.

Elveția a impus interdicții legate de sectorul energetic și financiar, plus comerțul cu bunuri de lux, fier și oțel. „Exportul de bunuri și servicii conexe pentru sectorul energetic rus este acum interzis. De asemenea, este interzisă participarea la afaceri active în sectorul energetic și acordarea de împrumuturi sau alte resurse financiare unor astfel de afaceri”, se mai arată în comunicat.

Vă readucem aminte că Elveția a rupt pentru prima dată tradiția sa de neutralitate la începutul lunii martie.

Armata ucraineană susține că l-a ucis pe generalul rus Yakov Rezantsev în timpul luptei de la Chornobaiivka, în regiunea Herson.

Ucraineni au anunțat că Rezantsez era comandantul Armatei 49 Combinate din Districtul Militar de Sud al Federației Ruse. Deocamdată, ministerul rus al Apărării nu a comentat informația.

Interesant este că, până în acest moment, se crede că șase generali ruși au fost uciși de la începutul atacului Rusiei asupra Ucrainei, precum și un comandant adjunct al flotei Mării Negre.

A ieșit un scandal uriaș în Franța, acolo unde reprezentanții ambasadei Rusiei au fost convocați la Ministerul de Externe în urma unei postări pe rețelele de socializare pe care Parisul a considerat-o inacceptabilă.

Mai exact, ambasada Rusiei la Paris a publicat o poză care înfățișează un cadavru întins pe o masă numită „Europa”, cu personaje reprezentând SUA și UE, împingând ace în el.

„Aceste postări sunt inacceptabile. Am spus asta clar ambasadorului Rusiei”, a transmis ministerul. „Încercăm să menținem un canal exigent de dialog cu Rusia și aceste acțiuni sunt complet nepotrivite”, au continuat oficialii din Hexagon. 

Președintele american Joe Biden a lăudat curajul civililor ucraineni în timp ce le-a vorbit trupelor americane din Polonia, spunând că aceștia s-au ridicat la nivelul problemei.

“Oamenii ucraineni au multă coloană vertebrală. Au mult curaj”, a spus Biden.

„Uitați-vă cum se ridică… Femei, tineri care stau în mijlocul, în fața unui tanc blestemat, spunând doar „Nu plec. Mă țin”. Sunt incredibili”, a spus el.

Biden a mai spus că lumea vede în prezent o luptă între „democrație și oligarhi”. “Ceea ce vă angajați este mult mai mult decât dacă puteți sau nu alina oamenii din Ucraina. Suntem într-o nouă fază. Generația dvs., suntem într-un punct de inflexiune”, a continuat liderul de la Casa Albă.

De asemenea, omul numărul 1 din SUA a mulțumit trupelor americane, numindu-le „cea mai bună forță de luptă din istoria lumii”.

Mai multe sirene de raid aerian au fost declanșate vineri după-amiază în orașul Lviv din vestul ucrainean. Culmea, totul s-a întâmplat în timp ce jurnalistul John Berman de la CNN se afla în direct.

Acestea au dat alarma preț de aproximativ patru sau cinci minute. Pe cer nu au fost văzute însă avioane și nu au avut loc nici bombardamente.  

Interesant este că orașul Lviv se află la aproximativ 43 de mile, adică 70 de kilometri de granița cu Polonia, țară în care se află chiar președintele american.

Joe Biden va sta de vorbă cu Andrzej Duda, omul numărul 1 de la Varșovia despre problema refugiaților și felul în care NATO își va creiona în continuare răspunsurile. 

O nouă actualizare a fost oferită presei de către ministerul rus al Apărării cu privire la pierderile militare suferite de la începutul invaziei. Instituția susține că 1.351 dintre soldații săi au fost uciși și 3.825 au fost răniți.

Surse militare ucrainene au estimat anterior că până la 15.000 de soldați ruși au fost uciși, deși aici erau incluși atât răniții, cât și cei decedați. Informațiile americane sugerează că undeva la jumătate din acest număr ar fi murit.

Prima actualizare a Ministerului rus al Apărării cu privire la victime a fost pe 2 martie și atunci s-a transmis că 498 de militari au murit în timpul invaziei.

Cu toate acestea, pe 21 martie, ziarul Kremlinui Komsomolskaya Pravda a publicat un articol în care cita ministerul apărării care recunoștea că 9.861 de militari ruși au fost uciși în conflict.

Mai târziu, o parte din articol a dispărut și editorul responsabil a transmis pentru BBC că informația a fost rezultatul unui hack.

Președintele american Joe Biden a avut un program ferm după ce a ajuns în Polonia. Acesta s-a întâlnit cu membri ai Diviziei a 82-a aeropurtate la Rzeszów, Polonia, alături de secretarul american al apărării Lloyd Austin și alți oficiali americani.

„Este un mare lucru ca președintele să se întâlnească cu aceste trupe. Nu este doar o lucru important pentru acești soldați, este o chestiune importantă pentru că transmite un mesaj puternic despre ceea ce înseamnă SUA, întărind această prezență NATO în Europa”, a raportat Wolf Blitzer de la CNN.

Joe Biden a avut după aceea un briefing despre răspunsul umanitar la criza refugiaților cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Avionul care îl transporta pe președintele polonez Andrzej Duda a ajuns la Rzeszów, în sud-estul Poloniei, după ce a fost forțat să aterizeze de urgență și să se întoarcă la Varșovia.

Duda a plecat din capitala Poloniei spre Rzeszów pentru a se întâlni cu președintele american Joe Biden când au apărut mai multe probleme cu aparatul de zbor și factorii implicați au solicitat aterizarea de urgență. 

„A avut loc o aterizare de urgență a avionului cu președintele Duda; avionul s-a întors la Varșovia”, a transmis și agenția de știri guvernamentale poloneze PAP.

Un oficial de la Casa Albă a confirmat și el aterizarea de urgență. Vă readucem aminte că Biden și-a schimbat programul în această dimineață, întâlnindu-se mai întâi cu membrii Diviziei 82 Airborne și apoi participând la evenimente umanitare din Polonia.

Preşedintele Duda este teafăr şi nevătămat, conform şefului său de cabinet. Presa poloneză a informat că avionul preşedintelui a trebuit să se întoarcă pe aeroportul din Varşovia la scurt timp după decolare, din cauza unei probleme tehnice

O nouă filmare cu Vladimir Putin a făcut înconjurul lumii. Preşedintele rus a acuzat Occidentul de faptul că vrea ”să anuleze cultura rusă”. Acesta nu a ezitat o clipă și a evocat în discursul său scriitori şi muzicieni ca Ceaikovski, Şoştakovici şi Rahmaninov.

Mai mult decât atât, Vladimir Putin a transmis că deprogramarea în Occident a unor personalităţi ruse şi anularea unor evenimente culturale ruseşti amintesc de arderea cărţilor de către nazişti.

Putin is now lamenting the “canceling” of JK Rowling in his latest speech on state TV, and says Russian history and culture is falling victim to “cancel culture.” More talk of a Russia under mortal threat from the West. pic.twitter.com/gr8SmKCFuu

— Matthew Luxmoore (@mjluxmoore) March 25, 2022

”Ultima oară, naziştii din Germania, în urmă cu aproape 90 de ani, au purtat o astfel de campanie de distrugere a unei culturi indezirabile”, a precizat liderul de la Kremlin.

”Ne amintim de imagini cu cărţi arse în pieţe publice”, a mai spus Putin într-o întâlnire cu personalităţi din lumea culturii.

“Astăzi încearcă să anuleze o țară veche de o mie de ani. Vorbesc despre discriminarea progresivă a tot ceea ce are legătură cu Rusia”, a mai spus Putin

Președintele rus a menționat, de asemenea, că autoarea britanică JK Rowling a pățit același lucru pentru că „nu a satisfăcut cerințele drepturilor de gen”. De-a lungul timpului, Rowling s-a confruntat cu numeroase critici pentru opiniile ei despre problemele transgender.

Ea a spus anterior că este îngrijorată de un „nou activism trans”, precizând că „se încearcă erodarea definiției legale a sexului și o înlocuire cu gen”.

De remarcat că autoarea a promis că va egala donațiile de până la 1 milion de lire sterline către o organizație de caritate pe care a co-fondat-o pentru a ajuta copiii din Ucraina.

O analiză realizată de specialiștii americani arată faptul că rachetele pe care avioanele ruse le lansează asupra orașelor din Ucraina prezintă o rată de eșec semnificativă. Mai exact, pot apărea probleme la lansarea acestora în 20 până la 60% din cazuri.

În plus, datele americanilor arată că inventarul de rachete al Rusiei este în continuă scădere. Din această cauză, militarii ruși încearcă să limiteze folosirea rachetelor ghidate.

Analiștii SUA au ajuns la aceste concluzii după ce au evaluat misiunile realizate de armata rusă în care erau folosite bombe neghidate.

Gazprom a cerut companiei indiene GAIL să plătească importurile de gaze naturale pe care le primește din Rusia în euro, notează Reuters. Această decizie indică o încercare a rușilor de a-și limita dependența de dolarul american.

După cum transmit unele surse apropiate de conducerea companiei, GAIL nu protestează față de această măsură și citează faptul că țările din Europa folosesc aceiași monedă. Cu toate acestea, propunerea încă este analizată.

După cum arată datele de pe piața indiană, GAIL gestionează cea mai mare rețea de gazoducte din această țară. Anual, cumpără de la Gazprom peste 2,5 milioane de tone de gaze naturale lichefiate.

Jake Sullivan, consilierul Casei Albe pe probleme de securitate națională, a transmis că NATO și SUA lucrează la o serie de planuri care pot fi puse în aplicare în cazul unui atac direct venit din partea Rusiei.

Aceste planuri vin pe fondul atacurilor care ating ținte aflate în vestul Ucrainei, aproape de granița estică a NATO.

Un astfel de atac avut loc la baza militară Yavoriv din Ucraina, aflată la 15 kilometri de granița cu Polonia. Această  manevră a dus la moartea a 35 de persoane și rănirea altor 134.

Matilda Bogner, oficialul Națiunilor Unite care monitorizează situația din Ucraina a oferit o serie de informații despre pierderile suferite de populația civilă și forțele armate din Mariupol. Aceasta explică faptul că mormintele comune din acest oraș pot adăposti până la 200 de cadavre, transmite BBC.

“Am reușit să obținem informații prin satelit și estimăm că unele dintre aceste gropi comune pot conține aproximativ 200 de cadavre”, explică Matilda Bogner.

Aceasta a mai subliniat faptul că nu toate cadavrele din gropile comune aparțin unor civili uciși în luptele cu armata rusă. Mai exact, printre cei morți se numără militari, dar și persoane care au murit din alte cauze.

Aceste informații vin la câteva zile făcute de comandantul militar din această țară legat de persoanele care și-au pierdut viața în timpul luptelor. Mai exact, el estima peste 3.000 de victime. În plus, el a mai explicat că recuperarea cadavrelor este periculoasă și că acestea sfârșesc în gropi comune.

Operatorul național de căi ferate din Finlanda va suspenda luni serviciile între Helsinki și orașul Sankt Petersburg din Rusia, închizând una dintre ultimele rute de transport public către Uniunea Europeană pentru ruși.

Reuters relatează că operatorul VR a fost informat de către stat că nu mai este oportun să ruleze serviciul. „Deci suspendăm traficul deocamdată”, a declarat șeful pentru traficul de pasageri Topi Simola.

Trenurile din Rusia către capitala Finlandei, Helsinki, au fost pline de ruși de la invazia Ucrainei. Granița dintre Finlanda și Rusia rămâne deschisă pentru treceri cu mașina privată.

Patru civili au fost uciși și alți câțiva răniți după ce atacurile ruse au lovit un centru medical din Harkov, a declarat poliția locală.

Harkov este al doilea oraș ca mărime al Ucrainei și se află în estul țării, lângă granița cu Rusia.

„În această dimineață, în urma unui bombardament de la mai multe lansatoare de rachete asupra infrastructurii civile, șapte civili au fost răniți, iar patru dintre ei au murit”, a informat poliția.

Atacurile au vizat un centru medical din districtul Osnovianski al orașului.

Forțele ruse au încercat fără succes să încercuiască Harkovul.

O evacuare pe un ”coridor umanitar” a aproape 70 de nave din 15 ţări, blocate în porturi ucrainene, va fi permisă de armata rusă. 

General-colonelul rus Mihail Mizinţev a anunţat că Rusia a propus navelor străine să se adune la Marea Neagră, la 32 de kilometri sud-est de portul Ilicivsk, de unde să evacueze zona în siguranţă, pe un ”coridor umanitar”.

Navele nu au putut părăsi zona porturilor din cauza bombardamentelor şi a unor mine marine desfăşurate de forţe ucrainene, susţine Mihail Mizinţev.

Ruta urmează să fie deschisă zilnic, între orele locale 8.00-19.00, începând de vineri.

Orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei, a fost efectiv izolat de forțele ruse, a declarat guvernatorul regional în această dimineață, potrivit Reuters.

„Orașul a fost înconjurat operațional de inamic”, a declarat guvernatorul Viaceslav Chaus la televiziunea națională, adăugând că orașul era sub focul artileriei și a avioanelor de război.

Declarația a fost făcută de Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), relatează Ukrinform.

În această perioadă, au fost uciși în total 214 bărbați, 160 femei, 14 fete și 28 băieți, precum și 48 de copii și 571 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut.

În plus, au fost răniți un total de 181 de bărbați, 140 de femei, 28 de fete și 23 de băieți, precum și 67 de copii și 1.211 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut.

Potrivit ONU, majoritatea victimelor civile înregistrate au fost cauzate de utilizarea armelor explozive cu o arie largă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea și sisteme de rachete cu lansare multiplă, rachete și lovituri aeriene.

OHCHR consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari, deoarece primirea informațiilor din unele locații în care au avut loc ostilități intense a fost amânată și multe rapoarte sunt încă în așteptarea coroborării.

Aceasta se referă, de exemplu, la Mariupol și Volnovakha (regiunea Donețk), Izium (regiunea Harkov), Sievierodonețk și Rubizhne (regiunea Lugansk) și Trostianets (regiunea Sumî), unde există rapoarte privind numeroase victime civile. Aceste cifre sunt în continuare coroborate și nu sunt incluse în statisticile de mai sus.

Kremlinul a răspuns comentariilor președintelui american Joe Biden, care a declarat că este în favoarea scoaterii Rusiei din grupul G20 ca răspuns la invadarea Ucrainei.

Părerea Kremlinului este că nu ar fi dezastruos.

„Formatul G20 este important, dar în circumstanțele actuale, când majoritatea participanților se află într-o stare de război economic cu noi, nu se va întâmpla nimic groaznic”, le-a declarat jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.

Peskov a spus că lumea se extinde mai departe decât SUA și Europa și a prezis că eforturile de a izola Moscova vor eșua.

Rușii obișnuiți se confruntă cu prețuri mai mari și lipsuri ale unor bunuri, după ce SUA, UE, Marea Britanie și aliații au impus măsuri menite să afecteze economia Rusiei.

Președintele american Joe Biden și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au anunțat vineri un grup de lucru comun în efortul de a îndepărta Europa de dependența de petrol și gaze rusești.

Panelul, prezidat de reprezentanți ai Casei Albe și ai Comisiei Europene, va avea ca scop găsirea unor surse alternative de gaze naturale lichefiate și reducerea cererii generale de gaze naturale.

Statele Unite vor face demersuri pentru a furniza Europei cel puțin 15 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat în 2022, în parteneriat cu alte națiuni, a spus Casa Albă.

Dependența Europei de gazul și petrolul rusesc s-a dovedit un punct de blocare major în eforturile occidentale de a pedepsi Moscova pentru invazia sa în Ucraina. În timp ce SUA au interzis importurile rusești de energie, Europei i-a fost mult mai dificil să-și întrerupă aprovizionarea.

De asemenea, grupul va lucra pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea emisiilor de metan și utilizarea energiei curate.

Potrivit Reuters, care citează vicepremierul Irina Vereșciuk, Ucraina speră să fie deschis vineri un coridor umanitar de la Mariupol, pentru cei care pot merge cu mașina privată.

Cei care reușesc să părăsească Mariupolul vor găsi autobuze care îi așteaptă în orașul Berdiansk din apropiere, care îi vor duce până în orașul Zaporojie, a spus Vereșciuk.

„Vom face tot ce ne stă în putere pentru ca autobuzele pline cu rezidenți din Mariupol să ajungă astăzi la Zaporojie”, a declarat ea.

Încercările repetate de a aranja o trecere în siguranță din orașul-port sudic, care este înconjurat de forțele ruse, au eșuat.

Mariupol, care găzduiește în mod normal aproximativ 400.000 de oameni, este bombardat puternic de săptămâni. Civilii prinși acolo s-au adăpostit în subsoluri cu puțină hrană, energie electrică sau apă curentă.

În ultimele zile s-au convenit coridoare umanitare în mai multe zone din Ucraina, dar întotdeauna excluzând orașul-port.

Noul ministru al agriculturii din Ucraina, Mikola Solskii, care a fost numit joi, a declarat că prețurile globale la alimente vor continua să crească dacă situația din Ucraina nu se va schimba.

Potrivit Reuters, ministrul a spus că stocurile de cereale ale Ucrainei pentru export se ridică la 7,5 miliarde de dolari, dar nu a spus care este volumul de cereale pentru export.

Fostul ministru al agriculturii, Roman Leșcenko, a demisionat joi, invocând probleme grave de sănătate.

Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și acum șef adjunct al consiliului de securitate al țării, a spus că ar fi o „prostie” să credem că sancțiunile occidentale împotriva afacerilor ruse ar putea avea vreun efect asupra guvernului de la Moscova.

Occidentul a impus Rusiei o serie de sancțiuni, care vizează în mod special oameni de afaceri miliardari despre care se crede că sunt apropiați de președintele Vladimir Putin.

„Să ne întrebăm: poate vreunul dintre acești mari oameni de afaceri să aibă chiar și cel mai mic cuantum de influență asupra poziției conducerii țării?”, a spus Medvedev într-un interviu acordat agenției de știri de stat ruse RIA. „Vă spun deschis: nu, în niciun caz!”

Forțele ucrainene au reocupat orașe și poziții defensive de până la 35 de kilometri est de Kiev, potrivit raportului serviciilor de informații britanice.

Cea mai recentă actualizare a informațiilor privind apărarea din Regatul Unit spune: “Contraatacurile ucrainene și forțele ruse care se retrag pe liniile de aprovizionare suprasolicitate, au permis Ucrainei să reocupe orașe și poziții defensive de până la 35 de kilometri est de Kiev.

Forțele ucrainene vor continua probabil să încerce să împingă forțele ruse înapoi de-a lungul axei de nord-vest de la Kiev către aerodromul Hostomel.

În sudul Ucrainei, forțele ruse încearcă încă să ocolească Mikolaiv, în timp ce caută să avanseze spre vest, spre Odesa, progresul lor fiind încetinit de problemele logistice și de rezistența ucraineană”.

Un incendiu a izbucnit la un depozit de petrol din satul Kalinivka, districtul Fastiv, regiunea Kiev, în urma bombardamentelor inamice.

„În 24 martie, în jurul orei 20:00, muniția a lovit un depozit de petrol ca urmare a bombardării satului Kalinivka. Depozitul a luat foc. Începând cu ora 06:00 pe 25 martie, reziduurile de petrol ardeau în ferma rezervorului depozitului de petrol. Nu există nicio amenințare ca incendiul să se răspândească în afara depozitului de petrol”, a postat Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei pe Telegram.

Unitățile SES, care fac parte din Forțele comune, au efectuat 41 de ieșiri pentru a elimina consecințele ostilităților și au stins 23 de incendii provocate de bombardamentele rusești din ultima zi.

„Până în dimineața zilei de 25 martie, 135 de copii au fost uciși în Ucraina din cauza agresiunii armate a Federației Ruse. Alți 184 de copii au fost răniți”, a informat Parchetul General al Ucrainei.

Cele mai mari pierderi au fost raportate în regiunea Kiev – 64, regiunea Harkov – 44, regiunea Donețk – 46, regiunea Cernihiv – 34, regiunea Mikolaiv – 25, regiunea Zaporojie – 26, orașul Kiev – 16, regiunea Jitomir – 15, regiunea Herson – 15 și regiunea Sumî – 14.

În urma luptelor aprige din orașul Rubijne, regiunea Lugansk, doi copii au murit.

Pe 24 martie, doi copii de 6 și 13 ani au fost răniți în bombardarea de către rusi a satului Novomikhailivka, districtul Marinka, regiunea Donețk.

Mai mult, trei adolescenți – de 13, 14 și 15 ani – au căzut victime ale unei mine în satul Obilne, raionul Melitopol, regiunea Zaporizhzhia, pe 24 martie. Băieții au fost internați la un spital din Melitopol. Unul dintre ei se află în stare critică într-o secție de terapie intensivă.

În urma bombardamentelor zilnice, 566 de instituții de învățământ au fost avariate, dintre care 73 au fost complet distruse. Peste 230 de școli și 155 de grădinițe au fost avariate și distruse. Cea mai gravă situație este în regiunile Donețk, Harkov, Mikolaiv, Sumî, Kiev, Herson, Cernihiv și în orașul Kiev.

În plus, peste 40 de facilități pentru copii au fost afectate de focul inamic, inclusiv facilități medicale, școli de artă, facilități sportive și biblioteci.

Aceste date nu sunt definitive, deoarece nu este posibilă inspectarea locurilor bombardate din zonele de ostilități active și în teritoriile ocupate temporar.

Președintele american Joe Biden urmează să se întâlnească vineri cu refugiații ucraineni într-un oraș din apropierea graniței polono-ucrainene, în ultima etapă a călătoriei sale de patru zile în Europa.

Air Force One va ateriza în orașul polonez Rzeszow, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina.

În timpul vizitei sale, Biden este de așteptat să se întâlnească cu membri ai Diviziei 82 Aeropurtate din SUA, parte a desfășurării din ce în ce mai puternice a NATO pe flancul său estic.

El va primi, de asemenea, o informare despre situația umanitară gravă din Ucraina. Peste două milioane de refugiați au fugit în Polonia – capitala Varșovia găzduiește aproximativ 300.000 dintre ei.

Rachetele rusești au o rată de eșec de până la 60%, au susținut mai mulți oficiali americani sub protecția anonimatului, relatează Reuters.

Eșecurile pot fi cauzate de orice, de la incapacitatea de lansare până la eșecul de a exploda la impact. Rata de eșec raportată nu a fost verificată în altă parte.

Potrivit SUA, Rusia a lansat cel puțin 1.100 de rachete de la începutul războiului.

Rusia nu a răspuns solicitărilor de comentarii ale Reuters.

„Vom continua să încercăm să ajutăm în cel mai bun mod posibil și, deoarece Zelenski a cerut diverse piese noi de echipament, ne uităm la ce putem trimite”, a declarat joi prim-ministrul Canadei în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles.

Trudeau a subliniat că țara sa s-a angajat „să caute să achiziționeze aceste echipamente direct pentru ucraineni”, relatează Ukrinform. El nu a oferit detalii.

Anterior, ministrul apărării al Canadei, Anita Anand, a recunoscut public că stocul de surplus de arme disponibile pentru donație al armatei canadiane a fost în mare parte epuizat.

Președintele Volodimir Zelenski a cerut țărilor G7 să furnizeze Ucrainei arme pentru a se proteja de agresiunea rusă.

Japonia va îngheța activele a încă 25 de cetățeni ruși și va interzice exporturile către 81 de organizații ruse, a anunțat vineri Ministerul nipon de Finanțe într-un comunicat de presă.

Numărul total de ruși vizați de înghețarea activelor din Japonia ajunge la 101 de persoane.

Țintele noilor sancțiuni îi includ pe Igor Shuvalov, un fost viceprim-ministru rus și președinte al marii bănci de stat Vnesheconombank, și cinci dintre rudele oligarhului Serghei Chemezov, potrivit Ministerului de Finanțe al Japoniei.

Exportul de bunuri de lux va fi de asemenea interzis, a spus ministerul.

Tokyo a dezvăluit o serie de măsuri punitive împotriva Moscovei în ultimele săptămâni. Cele mai recente sancțiuni vin în momentul în care prim-ministrul japonez Fumio Kishida s-a angajat miercuri să dezvăluie mai mult sprijin pentru Ucraina la summitul G7 de la Bruxelles.

Într-un interviu la BBC Newsnight premierul britanic a declarat că nu este optimist că președintele rus Putin vrea pace.

“Nu sunt optimist că Vladimir Putin își dorește cu adevărat această [pace]. Cred că a decis să încerce să Groznîi-ifice marile orașe ale Ucrainei în modul în care a încercat întotdeauna să facă și cred că este o greșeală tragică”, a spus Boris Johnson.

„Groznify” este o referire la orașul cecen Groznîi, pe care Rusia l-a bombardat și asediat în 1999-2000.

Oficialii militari ucraineni au declarat joi că au reușit să distrugă nava rusă de debarcare numită Saratov în orașul-port ocupat Berdiansk.

O altă navă, Orsk, a fost de asemenea distrusă și alte câteva nave au fost avariate, au spus oficialii militari.

O informare anterioară a armatei ucrainene a susținut că Rusia rămâne concentrată pe cucerirea sudului Ucrainei, în efortul de a crea un „pod de uscat” către teritoriul ocupat al Crimeei.

Încă încearcă să cucerească orașele Popasna, Rubijne și Mariupol din sud, dar până acum „nu au avut succes”.

La Sumî și Harkov, rușii atacă infrastructura civilă, se arată în raport, adăugând că unele forțe ruse se retrag după ce au suferit pierderi de până la 50%.

BBC informează că nu a putut verifica independent aceste afirmații deocamdată.

După summiturile liderilor de la Bruxelles, care au avut ca scop să arate un front occidental unit împotriva invadării în urmă cu o lună de către Rusia a vecinului său, Joe Biden merge astăzi în Polonia pentru a se întâlni cu experții implicați în răspunsul la criza refugiaților.

În timpul vizitei sale, președintele SUA se va întâlni cu președintele Andrzej Duda pentru a „îi mulțumi pentru tot ceea ce face poporul polonez” și pentru a discuta despre un răspuns umanitar coordonat, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

Potrivit AFP, Biden va călători vineri într-un oraș din apropierea graniței polono-ucrainene, în încercarea de a semnala hotărârea Occidentului împotriva unei invazii ruse care s-a transformat din ce în ce mai mult într-un război de uzură.

Air Force One va zbura în orașul Rzeszow din estul Poloniei – aducându-l pe președintele SUA la mai puțin de 80 de kilometri de pământul ucrainean.

El va călători seara la Varșovia. În Polonia, Biden va primi, de asemenea, o informare despre situația umanitară îngrozitoare din Ucraina, care a obligat peste 3,5 milioane de oameni să fugă din țară.

În timpul discursului său, Zelenski a făcut, de asemenea, o trecere în revistă detaliată a membrilor Consiliului European, constatând nivelul de sprijin – sau lipsa acestuia – pentru Ucraina până acum.

El a lăudat multe țări pentru că sunt alături de Ucraina, inclusiv Polonia, Estonia, Republica Cehă și Italia.

„Emmanuel”, a spus el, adresându-se liderului Franței Macron prin prenumele său. „Cred cu adevărat că ne vei sprijini.”

Adresându-se Suediei, el a făcut referire la culorile lor similare ale steagului. „Galbenul și albastrul ar trebui să fie mereu împreună.”

Dar a remarcat, de asemenea, unele națiuni pentru că au întârziat sau sunt reticente în a lua măsuri – Germania, Portugalia și Irlanda – și apoi a criticat Ungaria pentru poziția sa neutră.

“Vreau să mă opresc aici și să fiu sincer. O dată pentru totdeauna. Trebuie să decideți pe cont propriu cu cine sunteți”, a spus el. Liderul ungar Viktor Orban este de multă vreme un aliat apropiat al rusului Vladimir Putin.

Zelenski a cerut apoi Ungariei să nu mai ezite cu privire la sancțiuni și să lase armele să treacă, făcând referire la celebrul memorial Pantofii de pe malul Dunării din Budapesta – un monument al victimelor masacrelor comise de forțele fasciste, pro-naziste din cel de-al Doilea Război Mondial.

“Uitați-vă la pantofii ăia. Și veți vedea cum se pot întâmpla din nou uciderile în masă în lumea de astăzi. Și asta este ceea ce face Rusia astăzi”, a spus Zelenski.

Organismul de supraveghere nuclear al ONU, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), spune că Ucraina l-a informat că forțele ruse bombardează puncte de control în orașul Slavutich.

Orașul cu aproximativ 25.000 de locuitori este locul în care locuiesc mulți muncitori de la centrala nucleară de la Cernobîl.

Cernobîlul, locul celui mai grav accident nuclear din lume în 1986, se află sub controlul forțelor ruse de aproximativ o lună.

Ucraina a declarat AIEA că bombardamentul pune în pericol casele și familiile personalului de la Cernobîl și împiedică rotația ulterioară a personalului către și dinspre amplasament.

Rafael Grossi, șeful AIEA, a declarat că este îngrijorat de evoluția care vine la doar câteva zile după ce personalului li s-a permis să se întoarcă acasă după aproape patru săptămâni fără schimbarea turei.

El a spus că AIEA va continua să monitorizeze îndeaproape situația.

Australia l-a sancționat pe președintele belarus Aleksandr Lukașenko și pe membrii familiei sale ca răspuns la rolul lor în războiul din Ucraina.

Lukașenko a fost adăugat pe listă pentru că a oferit sprijin strategic Rusiei și armatei sale. Fiul său Viktor Lukașenko și soția Galina Lukașenko sunt, de asemenea, supuși sancțiunilor.

Au fost adăugați alți 22 de „propagandiști și agenți de dezinformare” ruși, inclusiv personalități de rang înalt ale organizațiilor media Russia Today, InfoRos și NewsFront.

„Australia a sancționat acum un total de 32 de propagandiști pro-Kremlin, reflectând importanța strategică a dezinformarii în încercările Rusiei de a legitima invazia neprovocată și ilegală a Ucrainei de către Putin”, a declarat Marise Payne, ministrul de externe al Australiei.

„Acești ultimi pași, la o lună de la invazia Ucrainei de către Rusia, continuă eforturile noastre concentrate pentru a ne asigura că Rusia și cei care susțin invazia sa ilegală, neprovocată a vecinului său democratic, plătesc un cost ridicat.”

Vladimir Putin, un șir de oligarhi și politicieni ruși de rang înalt au fost deja sancționați de Canberra.

În urmă cu câteva ore, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ținut un discurs, târziu în noapte, la summitul Consiliului European de la Bruxelles.

El a subliniat distrugerea cauzată de Rusia și daunele aduse țării sale și a mulțumit Europei pentru unitatea în sprijinul acordat Ucrainei.

Apoi, în stilul său direct caracteristic, el le-a spus liderilor europeni că aceștia au acționat prea târziu pentru a opri Rusia.

„Ați aplicat sancțiuni. Suntem recunoscători. Sunt pași puternici. Dar era puțin târziu… exista o șansă”, a spus el, adăugând că dacă ar fi existat sancțiuni preventive, poate că Rusia nu ar fi intrat în război.

El a arătat, de asemenea, gazoductul Nord Stream 2, unde a sugerat, dacă ar fi fost blocat mai devreme, „Rusia nu ar fi creat o criză de gaze”.

Zelenski a implorat apoi națiunile vecine să aprobe cererea Ucrainei de a adera la UE. “Acum vă rog – nu întârziați.”