După o guvernare tehnocrată, PSD reușea, la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, un scor de excepție. Formațiunea lui Liviu Dragnea își spulbera toți rivalii de pe scena politică.
După demisia lui Victor Ponta, venită în urma protestelor care au urmat tragediei de la Colectiv, președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Dacian Cioloș, fost ministru român al agriculturii și comisar european, să formeze un nou guvern.
Acesta avea să primească votul Parlamentului și să guverneze țara timp de un an (2015 – 2016). Executivul său a fost unul apolitic, de tehnocrați, cu excepția unui ministru afiliat Partidului Social Democrat.
Guvernarea de tehnocrați avea să se încheie, abrupt, în decembrie, odată cu alegerile parlamentare. Scrutinul a fost câștigat atunci categoric de PSD.
Formațiunea lui Liviu Dragnea a obținut un scor mai mult decât dublu față de PNL. Printre cei cu rezultate bune la alegeri s-au numărat și cei de la USR, un partid nou, care reușea să intre în Parlament, cu peste 8% din voturi.
Aceste rezultate din 2016 veneau pe fondul unei prezențe scăzute la vot: doar 39,49% dintre alegători s-au prezentat la urne.
PSD a câștigat 45,67% din voturi, la o distanță uriașă de cele 20,4 procente cât a obținut următorul partid clasat, PNL.
La acea dată, presa israeliană scria că Dragnea a fost ajutat de strategii din Israel să-și conducă partidul spre succes.
The Jerusalem Post nota că o campanie agresivă și creativă condusă de Moshe Klughaft și Sefi Shaked, doi specialiștii în strategie electorală, au ajutat Partidul Social Democrat din România să obțină un succes categoric în alegerile parlamentare.
În ciuda acestui succes, Liviu Dragnea a avut de dus o luptă extrem de grea pentru a-și numi premierii. O primă tentativă a eșuat.
Pe 21 decembrie 2016, Sevil Shhaideh era propunerea de premier pe care PSD-ALDE o înainta preşedintelui Klaus Iohannis la consultările de la Palatul Cotroceni.
După 8 zile, șeful statului îi trimitea o scrisoare liderului PSD și lui Sevil Shhaideh, prin care îi informa că o refuză pe fosta ministră a Dezvoltării pentru funcția de premier. Iohannis a invocat atunci motive care țin de securitatea națională.
După ce președintele Klaus Iohannis a refuzat prima propunere, PSD a înaintat numele lui Sorin Grindeanu. Pe 30 decembrie, acesta a fost desemnat premier de către președinte.
Grindeanu nu a rezistat prea mult. După un conflict cu Liviu Dragnea în privința remanierii guvernului, acestuia i s-a cerut, în iunie 2017, demisia. A refuzat, iar guvernul său a fost dizolvat prin moțiune de cenzură.
Dragnea l-a propus apoi pe Mihai Tudose pentru funcția de la Palatul Victoria, un alt nume surpriză. Actualul europarlamentar a ocupat poziția din 29 iunie 2017 până la demisia sa din data din 16 ianuarie 2018.
Ultimul premier numit de Dragnea a fost Viorica Dăncilă. Aceasta a fost propusă pe 16 ianuarie 2018, în urma demisiei lui Mihai Tudose.
Guvernul acesteia a primit votul de încredere al Parlamentului pe 29 ianuarie 2018. Scaunul Vioricăi Dăncilă avea să pice pe 10 octombrie 2019, în urma unei moțiuni de cenzură.
După aceste eșecuri pe bandă în privința premierilor propuși, pentru Liviu Dragnea aveau să vină vremuri extrem de dificile.
Șeful PSD a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 27 mai 2019, la trei ani și jumătate de închisoare în procesul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman.
În aceeași zi, acesta era încarcerat la Penitenciarul Rahova. Cu o zi înainte de acest eveniment, pe 26 mai 2019, PSD cu Dragnea președinte avea să obțină un rezultat dezastruos în alegerile europarlamentare.
Fostul lider PSD a fost eliberat condiționat din penitenciar ca urmare a unei decizii luate pe 15 iulie 2021, de Tribunalul Giurgiu.