News

A fost Samuel von Brukenthal răspunzător de uciderea lui Horea şi Cloşca? Fake news-ul grosolan, demontat de istorici. “Iohannis nu are nicio vină”

Inaugurarea statuii lui Samuel von Brukenthal de către președintele Klaus Iohannis a trezit reacții dure, motivate de faptul că martirii Horea și Cloșca ar fi fost executați la ordinul baronului, ipoteză infirmată categoric de istorici.
16.09.2021 | 11:43
A fost Samuel von Brukenthal raspunzator de uciderea lui Horea si Closca Fake newsul grosolan demontat de istorici Iohannis nu are nicio vina
Klaus Iohannis, „absolvit” pentru inaugurarea statuii lui Brukenthal: Horea și Cloșca n-au fost uciși la comanda baronului, ci cu acceptul Împăratului Iosif al II-lea! (sursa hepta.ro)
ADVERTISEMENT

Scandalul provocat recent în mass-media și mai ales pe rețelele de socializare, cu privire la faptul că președintele Klaus Iohannis a fost prezent la ceremonia de inaugurare a statuii lui Samuel von Brukenthal, din centrul Sibiului, este, din acest moment, închis.

În ciuda vocilor care afirmau că șeful statului a participat la omagierea guvernatorului Transilvaniei care ar fi decis condamnarea la moarte, prin tragerea pe roată, a liderilor răscoalei țărănești din anul 1784, istoricul Adrian Niculescu a precizat că „Samuel Brukenthal nu a avut o implicare, în mod special, în martiriul lui Horea și al lui Cloșca”.

ADVERTISEMENT

Istoricul Adrian Niculescu a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK: „Eu nu-i găsesc nicio vină președintelui Klaus Iohannis, pentru faptul că a participat la dezvelirea statuii lui Samuel von Brukenthal. Ca guvernator, acesta din urmă nu a avut rolul de factor decizional, în cazul execuției celor doi capi ai răscoalei”.  

Istoricul Adrian Niculescu: „Klaus Iohannis e nevinovat pentru inaugurarea statuii lui Brukenthal, dar baronul n-a fost elevul, ci fondatorul liceului!”

Referindu-se la puterea guvernatorului von Brukenthal, Niculescu s-a amuzat: „El era, cu ghilimelele de rigoare, un fel de „papagal”, în condițiile unui stat tot mai centralizat precum cel al lui Iosif al II-lea, unde doar Împăratul dicta. Un rol important l-a avut comisarul imperial Anton von Jankovich, un fel de procuror, cel care a coordonat întreaga acțiune, inclusiv procesul lui Horea”.

ADVERTISEMENT

Intervievatul nostru a amintit și faptul că baronul Samuel von Brukenthal a fost guvernatorul Ardealului în perioada răscoalei, dar, nu trebuie uitat faptul că, de asemenea, tot el a fost și ministru de finanțe în administrația condusă de Împărăteasa Maria Tereza, mama Împăratului Imperiului Habsburgic, Iosif al II-lea.  Condițiile în care von Brukenthal, un sas ardelean protestant, a ajuns să dețină o asemenea demnitate au fost extrem de importante: „A fost o probă de deschidere a Austriei, care, din stat absolutist și, subliniez, exclusivist catolic, a devenit unul care a adoptat ideea toleranței religioase. Aceasta s-a dezvoltat de la Maria Tereza încoace, prin triada iluministă creată alături de fii săi Iosif și Petru Leopold”.

Așadar, Niculescu a arătat că președintele Klaus Iohannis a fost acuzat gratuit pentru prezența la dezvelirea statuii baronului von Brukenthal, de la Sibiu. Cu toate acestea, istoricul i-a adus șefului statului o acuzație legată de… „o crasă lipsă de informație”.

ADVERTISEMENT

„Singurul reproș pe care i-l fac președintelui legat de Brukhental constă în faptul că, în cartea sa, intitulată „Pas cu pas”, a scris o aberație. Deși a fost, rând pe rând și elev și profesor la acel reputat liceu din Sibiu, vechi de 300 de ani, președintele nu știa faptul că Brukenthal a fost fondatorul liceului care îi poartă numele și în niciun caz cel mai strălucit elev al acestei instituții. De altfel, el a urmat cursurile liceale la Jena”, a precizat Adrian Niculescu.

Înterlocutorul nostru a spus că niciun liceu nu poartă numele unui elev care a studiat în cadrul respectivei insituții, oricât de ilustru ar fi fost. „Nici dacă Einstein ar fi învățat la Sibiu, liceul nu primea numele lui”, este de părere profesorul Niculescu.

ADVERTISEMENT
Profesorul Adrian Niculescu (sursa arhivă personală)
Profesorul Adrian Niculescu (sursa arhivă personală)

Adevărul despre execuția lui Horea: Dacă l-ar fi grațiat, Împăratul Iosif al II-lea s-ar fi deconspirat că a plănuit răscoala

Pentru a stabili adevărul istoric cu privire la problema controversată a execuției violente a liderilor răscoalei de la 1784, Horea și Cloșca, în raport cu situația din Transilvania guvernată de baronul von Brukenthal, am continuat discuția pe această temă. Reamintim cititorilor noștri faptul că Horea și Cloșca au fost uciși în chinuri groaznice, prin tragere pe roată, iar ulterior corpurile lor au fost tăiate, bucățile fiind expuse în mai multe localități din zona Apusenilor. Cel de-al treilea lider al țăranilor rebeli, Crișan, a reușit să se sinucidă în închisoare, spânzurându-se cu nojițele opincilor.

Potrivit lui Adrian Niculescu, Horea a fost ucis de austrieci fără ca Împăratul Iosif al II-lea să miște un deget. Iosif al II-lea a fost cel care „a lucrat de comun acord cu Horea, incitându-l în scop didactic, pentru a ilustra cât de dăunătoare era iobăgia, pe care într-un final a și desființat-o”.

Însă, după ce l-a îndemnat pe șeful răsculaților să pornească revolta, monarhul a refuzat să-l grațieze, tocmai pentru a nu fi acuzat de nobilime că a sprijinit mișcarea care pusese Imperiul pe jar. Poate părea surprinzător, dar „este destul de clar că între iobagul Necula Ursu din Albac, alias „Horea”, o persoană atipică, și „capul încoronat” Iosif al II-lea au existat legături aparent nebănuite”.

Intervievatul nostru a explicat și motivele pentru care Iosif al II-lea a plănuit răscoala țărănească din Ardeal: „Împăratul i-a cerut, deci, lui Horea să înceapă răzmerița, pentru ca lumea întreagă să realizeze cât de nefastă era iobăgia. Iosif al II-lea avea mare nevoie de acest exemplu „didactic”, în sprijinul reformelor, în primul rând cea a abolirii iobăgiei. Însă, acest lucru trebuia cu desăvârșire ascuns, iar, din păcate, Horea a fost victima colaterală. Dacă l-ar fi grațiat pe șeful răscoalei, Iosif al II-lea s-ar fi trădat pe el însuși”.

În perioada premergătoare procesului și implicit a execuției capilor răscoalei, în rândurile nobilimii maghiare circulau, deja, zvonuri, privitoare la relația dintre monarh și răsculatul Horea. Mai mult, se spunea chiar că „Horea era instigat de Împărat”.

Grupul statuar „Horea Cloșca și Crișan”, opera sculptorului Marcel Trife (sursa facebook.com)
Grupul statuar „Horea Cloșca și Crișan”, opera sculptorului Marcel Trife (sursa facebook.com)

Istoricul italian Franco Venturi a aprofundat subiectul Răscoalei din 1784

Și istoricii străini au acordat o mare atenție răscoalei țărănești din Ardeal. Italianul Franco Venturi a fost unul dintre cei mai importanți specialiști la nivel mondial, în privința epocii iluministe. El este autorul fundamentalului tratat „Settecento Riformatore” (n.r „Secolul XVIII cel reformator”), apărut în anii ’80, iar în această calitate a scris despre Horea și despre Iosif al II-lea.

Adrian Niculescu ne-a declarat: , cartea lui Venturi, este cea mai importantă lucrare referitoare la „perioada Luminilor”, în care este prezentată, detaliat, răscoala lui Horea. Venturi specifică faptul că răscoala a fost provocată de Iosif al II-lea, pentru a scoate la iveală neajunsurile produse de iobăgie, iar împăratul urma să îndrepte lucrurile. Numai că, în tot acel context, Horea a devenit victimă colaterală. Împăratul n-a avut curajul să-l salveze, pentru că, altfel s-ar fi deconspirat”.

Pornind de la volumele lui Venturi, Adrian Niculescu este de părere că, în spiritul ideilor – în general reformiste – ale Împăratului Iosif al II-lea, a fost provocată și răscoala lui Horea. Așa cum afirmă și Venturi, Împăratul a inspirat această mișcare tocmai pentru a desființa iobăgia, ceea ce a și reușit, în 1785. Peste cinci ani, când a ajuns pe patul de moarte, Iosif al II-lea a fost obligat de nobilime să revină la legea legării de pământ.

Nu se cunosc amănunte despre eventualele întâlniri dintre Horea și Brukenthal. Referindu-se, însă, la rolul pe care îl putea avea guvernatorul Ardealului, în contextul în care se desfășurau lucrurile pe timpul monarhiei absolutiste, Adrian Niculescu a subliniat: „Brukenthal a fost, probabil, primul protestant important care a fost acceptat la Viena, capitala Imperiului Habsburgic (care fusese, odinioară, brațul armat al catolicismului dur), în funcția de ministru de finanțe, unde a fost numit de Maria Tereza”.

Liderul răscoalei, prins și predat autorităților de „frații” moți

Majoritatea istoricilor – cu care Adrian Niculescu este de acord – susțin că, în realitate, Horea, Cloșca și Crișan au fost trădați și prinși, pentru mulți galbeni, chiar de „frații” lor, moții răsculați. Se spune că printre trădători s-ar fi aflat inclusiv rude ale celor trei lideri, dar și un preot, Moise din Cărpiniș. Într-adevăr, ancheta a fost condusă de procurorul Anton von Jankovic, trimis de la Viena, care a acționat la ordinele directe ale monarhului, iar execuția propriu-zisă a fost pusă în practică de un călău de etnie romă, un fenomen obișnuit în acele vremuri.

Rămâne învăluită în mister o poveste legată de o cruce imperială și de o serie de documente pe care Horea le-ar fi aruncat în foc, în momentul în care a fost prins și, ulterior, predat regimentului de Wins și unui batalion de soldați secui, conduși de vicecolonelul Kray.

Samuel von Brukenthal, tatăl natural al lui Gheorghe Lazăr

Referindu-se la baronul Samuel von Brukenthal (1721 – 1803), Adrian Niculescu a mai amintit un fapt important. Un amănunt interesant este că guvernatorul Transilvaniei este nimeni altul decât tatăl natural al fondatorului învățământului în limba română, cărturarul trănsilvănean Gheorghe Lazăr (1773 – 1823).

„Baronul von Brukenthal, guvernator în perioada 1774 – 1787, este o personalitate foarte puternică, dar, îndeobște în mediile săsești, este cunoscut și pentru faptul că Gheorghe Lazăr este fiul său ilegitim, lucru extrem de important. Gheorghe Lazăr este născut în orașul Avrig, acolo unde se află Palatul Brukenthal, considerat a fi „Versailles-ul Transilvaniei” (n.r situat chiar pe strada Gheorghe Lazăr)”, a explicat interlocutorul nostru.

Potrivit sursei noastre, legătura de filiație explică felul în care von Brukenthal s-a îngrijit de educația fiului său, chiar și în situația în care acesta era ilegitim. Dacă Brukenthal n-ar fi fost tatăl lui Gheorghe Lazăr nu s-ar fi explicat nici faptul că acesta din urmă, fiind de confesiune ortodoxă, a izbutit să ajungă doctor în științe fizico-matematice și în teologie, la Viena.

Profesorul Niculescu a argumentat: „Dintre ortodocși există doar două cazuri excepționale care au ajuns să înțeleagă intențiile Școlii Ardelene: Ioan Piuariu-Molnar, oftalmolog și primul medic din istoria românilor și Gheorghe Lazăr. În Imperiul Habsburgic puteau spera să ajungă la studii superioare, de regulă, tineri de confesiune greco – catolică, iar acest lucru se petrecea nu din pricina faptului că ortodocșii ar fi fost discriminați, ci fiindcă lumea ortodoxă era înapoiată, folosind alfabetul chirilic, limba slavonă, etc. Ulterior, Austria a intrat în zodia Luminilor, care a avut ca valoare fundamentală toleranța”.

Guvernatorul, imortalizat pe statuia Mariei Tereza, de la Viena

Adrian Niculescu a dorit să sublinieze personalitatea lui Samuel von Brukenthal, la nivel internațional: „În Austria a apărut, după 1750, o „triadă iluministă”, formată din Împărăteasa Maria Tereza și fiii săi, ambii monarhi, Iosif al II-lea și fratele acestuia, Leopold al II-lea, cunsocut sub numele de Petru Leopold de Toscana. Lor li se adaugă și primul ministru, von Kaunitz. Pe lângă acesta, la poalele statuii Mariei Tereza din centrul Vienei mai apare, însă, și ministrul de finanțe, Samuel von Brukenthal…”

În schimb, după sfârșitul epocii napoleoniene, Gheorghe Lazăr, fiul nelegitim al  baronului, a fost persecutat de poliția austriacă, din pricina ideilor sale naționale. „Era copilul unei românce aflată în serviciul palatului de la Avrig, probabil o femeie deosebită”, a încheiat Adrian Niculescu.

Adrian Niculescu, un exponent al fostului exil românesc anti-comunist

Conferențiarul doctor Adrian Niculescu predă la SNSPA și este specialist în istoria universală modernă și contemporană și în istoria României. Predă și un curs de istorie a democrației românești și un curs de istorie a „Lumii postbelice”. S-a născut la 18 august 1960, la București și este doctor în istorie al Universității „Paul Valery – Montpellier III” (2002). Din anul 1983, a fost refugiat politic în Franța. Din activitatea sa de profesor și de cercetător, amintim că a fost bursier al Institutului Italian pentru Studiile Istorice „B.Croce” din Napoli (1984 – 1986), cadru didactic la Universitatea Catolică din Milano și militant al exilului democratic românesc. Din anul 1985, a fost, printre altele, corespondent oficial al postului de radio Europa Liberă, în Italia. S-a întors în țară după Revoluția din decembrie 1989. A fost inițiatorul fondării Institutului Național Pentru Memoria Exilului Românesc (2003) și vice-președinte al acestui for. În prezent, este vice-președintele Institutului Pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

 

 

 

ADVERTISEMENT