News

Adevărul despre intervenția Ambasadei SUA la București în dosarul fraților Tate. Cum s-a încheiat procesul de 5 milioane de euro din America

S-a încheiat procesul civil din Statele Unite, în care frații Tristan și Andrew Tate cereau despăgubiri de 5 milioane de dolari tinerelor care i-a acuzat de viol și sechestrare.
26.01.2024 | 18:00
Adevarul despre interventia Ambasadei SUA la Bucuresti in dosarul fratilor Tate Cum sa incheiat procesul de 5 milioane de euro din America
Fratii Andrew și Tristan Tate sunt acuzați într-un dosar DIICOT de trafic de persoane, viol și sechestrare de persoane / Colaj foto: Fanatik / Sursă foto: Octav Ganea / Inquam Photos
ADVERTISEMENT

Tristan și Andrew Tate au cerut despăgubiri de 5.000.000 de euro americancei Emma G. și mai multor membri ai familiei acesteia, precum și Alionei U., o altă presupuse victimă ce a depus plângere împotriva celor doi frați. Numele pârâților au fost anonimizate, pe motiv că sunt implicați într-un dosar de trafic de persoane, sechestrare și viol, instrumentat de procurorii DIICOT la București.

Procesul din Statele Unite

Cazul a fost judecat la Curtea Districtuală de Sud a SUA, un tribunal federal din Florida, care are jurisdicție în cazuri care implică oficialități ale Statelor Unite. Motivul este acela că doi dintre pârâți sunt ofițeri în rezervă ai Marinei Americane. Potrivit datelor din dosar, unul dintre ei este William G., fratele Emmei G., care în 2022 a sesizat oficiali ai Ambasadei Americane în România în legătură cu un posibil caz de sechestrare la care ar fi supusă sora lui, în vila fraților Tate din Voluntari.

ADVERTISEMENT

Pe 18 ianuarie 2024, tribunalul american a respins acțiunea fraților Tristan și Andrew Tate referitoare la acuzațiile de: defăimare, restricționare a dreptului la libertate, alegații care interferează într-o relație de afaceri, conspirație civilă și acțiune neglijentă care a cauzat un stres emoțional. Frații Tate susțineau că pârâții au conspirat prin mărturii mincinoase pentru a-i trimite la închisoare și pentru a le distruge o afacere care produce ”milioane de dolari pe an”.

Frații Tate s-au recomandat în instanță drept ”influenceri majori în social media”

În fața instanței, avocații i-au descris pe frații Tate drept ”influenceri majori în social media, foști campioni la kickboxing, investitori și afaceriști la nivel global”. Aceștia au mai explicat că și-au câștigat faima începând cu anul 2008, când au apărut în diferite emisiuni de televiziune din Marea Britanie. În prezent, ei au ajuns să facă parte din ”Top 1% personalități media”, cu zeci de milioane de urmăritori. De asemenea, avocații au mai arătat că ”tineri din întreaga lume îi urmăresc pe frații Tate pentru a obține sfaturi inspiraționale și practice pentru a găsi căi legitime de a se ridica deasupra nedreptăților bazate pe clasă socială și rasă”.

ADVERTISEMENT

Frații Tate au recunoscut că unul dintre businessuri este în industria videochatului (webcam modelling industry) și că au parteneriate cu modele care apar pe TikTok și OnlyFans, iar ei încasează o parte din venituri. Ei au negat că afacerea ar fi una ilegală și spun că ”ocazional sfătuiesc femei aflate în căutarea unei cariere în domeniul social media sau webcam modelling, atunci când sunt solicitate”.   

Fratele americancei care i-a reclamat pe frații Tate face parte din Marina SUA

Din dosarul consultat de FANATIK rezultă că dosarul DIICOT împotriva fraților Tate a început în momentul în care victima Emma G., care venise în România la invitația fraților Tate, i-a transmis fratelui ei vitreg o serie de mesaje în care se plângea că ar fi victima unui posibil caz de ”trafic de persoane”. Tânăra își căuta o oportunitate în industria e-modellingului dar, potrivit fraților Tate, aceasta a ajuns să-i acuze pe nedrept de trafic de persoane.

ADVERTISEMENT

”Referitor la Sergentul Doe (nume atribuit în instanță fratelui victimei Emma G), acuzațiile se referă la faptul că Jane Doe (victima Emma G) i-a trimis ”mesaje alarmante” în care reclama că ea și Mary Doe (Aliona U.) au fost victimele unui ”trafic de ființe umane”.

În textele atașate, mesajele alarmante se referă la faptul că Jane Doe avea nevoie de un plan pentru a putea pleca folosindu-se de pașaportul secret”, însă ”cel mai greu lucru era să iasă din casă”, pentru că angajații și menajerele sunt prezente, iar aceștia ar vedea dacă femeile ies din casă și ”i-ar suna pe frații care ar da telefoane la aeroport pentru a le opri.

ADVERTISEMENT

Potrivit plângerii, Sergentul Doe a sfătuit-o pe pârâtă să ia legătura cu Ambasada SUA din România, urmând ca el personal să ia legătura cu oficiali guvernamentali ai Statelor Unite. (…) Jane Doe i-a dezvăluit că ”ei” (probabil frații Tate) au relații peste tot și ”cunosc pe toată lumea”.

Jane Doe a spus că reclamanții (frații Tate) ”sunt de fapt malefici”, fac femeile ”să se taie singure” și ”le vând corpurile” prin constrângere și amenințări cu moartea. Jane Doe a atribuit lipsa unor răni pe corpul ei perioadei scurte de timp petrecută în casă și faptului că aceștia încă nu o suspectau că vrea să fugă”, se arată în dosarul depus în SUA.

Cum au pierdut frații Tate procesul din SUA

Presupusa victimă a fraților Tate și-a schimbat ulterior atitudinea și i-a spus fratelui ei că nu vrea să anunțe ambasada pentru că ”nu se simte în siguranță să facă asta” și că preferă să plece într-o călătorie la Londra, în loc să fie trimisă înapoi acasă cu primul zbor. ”Tânăra a continuat, susținând că ea și Mary Doe ar fi, de fapt, în siguranță, și că vor ieși singure dacă ”apar probleme”. Atunci, Sergentul Doe a decis să sune personal la ambasadă”, se mai arată în dosarul consultat de FANATIK.

Fratele Emmei nu a anunțat doar Ambasada SUA la București ci a raportat și unui superior, Liam Doe (Matthew M.), ofițer de recunoaștere în Corpul Marinei în rezervă, care a fost și el reclamat de frații Tate în procesul din SUA.

Judecătorii din Florida au considerat că fratele presupusei victime a acționat în concordanță cu politica guvernului SUA împotriva traficului de persoane. Mai exact, el era obligat să raporteze ”imediat” către autoritatea adecvată orice suspiciune legată de un caz de trafic de persoane.

”Sergentul Doe a urmat politica, raportând suspiciunile lui ofițerului superior, care l-a sfătuit să ia legătura cu personalul guvernului american situat în proximitatea lui Jane Doe. Deși Curtea nu are certitudinea că Sergentul Doe se afla în timpul activității când a făcut sesizarea, directivele Departamentului Apărării sugerează ca rezerviștii să nu aștepte până când devin activi pentru a raporta orice suspiciune de trafic de persoane”, au motivat judecătorii.

După ce au respins acțiunea împotriva ofițerilor militari, tribunalul federal a constatat că nu poate judeca dosarul referitor la ceilalți pârâți din cauza lipsei de jurisidcție. Astfel, cererea fraților Tate a fost respinsă în totalitate.

Dosarul fraților Tate a pornit de la un apel al Ambasadei SUA

În aprilie 2022, un reprezentant al Biroului de Securitate Diplomatică din cadrul Ambasadei SUA la București a sesizat IPJ Ilfov în legătură cu o posibilă situație în care un cetățean american, în vârstă de 21 de ani, este ținut sechestrat într-un imobil din localitatea Voluntari.

Imediat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a efectuat percheziții imobiliare la două imobile din Ilfov, de unde au fost ridicate ”bunuri de interes pentru soluționarea cauzei”. Ulterior, dosarul a fost preluat de DIICOT, care a extins urmărirea penală sub aspectul săvârșirii acțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, trafic de persoane și viol.

Anul trecut, frații Tate au depus și la București o plângere penală împotriva celor două preupuse victime, pentru inducerea în eroare a organelor judiciare. Ei s-au plâns că întreg dosarul a plecat de la o sesizare din oficiu ”în urma unei sesizări telefonice a Biroului de Securitate Diplomatică al Ambasadei SUA de la București. Respectivul apel telefonic a avut la bază informațiile furnizate de un cetățean american, fratele vitreg al Emmei G., cu privire la o posibilă lipsire de libertate a cărei victimă ar fi aceasta din urmă”. Astfel, arată avocații fraților Tate, în cauză nu a existat o plângere prealabilă, aceasta venind abia la o zi după punerea în mișcare a acțiunii penale. Acțiunea a fost respinsă de judecătorii români în octombrie 2023.

Frații Tate au dublă cetățenie, americană și britanică, iar din 2015 sunt rezidenți permanenți în România. În ianuarie 2023, ei au fost vizitați în arest de înalți oficiali ai ambasadelor britanice și americane, iar în martie au fost fost plasați în arest la domiciliu, după trei luni petrecute în spatele gratiilor. Până la urmă, în august 2023, frații Tate au fost plasați sub control judiciar, fără dreptul de a părăsi țara.

ADVERTISEMENT