Lupta împotriva drogurilor a început cu stângul în România. Un litigiu între angajații Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și șefii poliției și ai ministerului de interne scoate la iveală detalii de coșmar din activitatea oamenilor legii.
Unitatea de elită a Poliției Române, angajată direct în lupta cu unul dintre fenomenele infracționale cele mai grave ale momentului, traficul și consumul de droguri, a fost tratată, ani de-a rândul, cu dispreț de superiorii lor.
În decembrie 2021, Tribunalul București a acordat despăgubiri morale de 600 de euro pe lună pentru 60 de agenți antidrog care au demonstrat în instanță că și-au desfășurat activitatea într-o clădire plină de gândaci și mucegai și că unii dintre ei s-au îmbolnăvit de TBC, pneumonie sau astm.
În total, despăgubirile ajung la peste 23.000 de euro pentru fiecare dintre polițiștii care au lucrat în perioada 2017-2020. Inspectoratul General al Poliției Române și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București au făcut apel, iar în 2023 instanța a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.
Potrivit datelor din dosar, Serviciul Antidrog din cadrul BCCO București s-a mutat la etajul 7 al sediului din strada Eforie în anul 2011 și a rămas aici până în mai 2020, deși angajații au solicitat în mod repetat să fie relocați la o altă adresă și chiar au refuzat să mai intre în clădire din cauza stării avansate de degradare a imobilului, care le punea sănătatea și integritatea fizică în pericol.
”Tencuiala şi varul din birouri şi de pe hol sunt vechi de zeci de ani şi nu se cunoaşte data ultimei renovări sau măcar igienizării a spaţiilor, în multe zone de pe pereţi şi tavan, varul şi tencuiala sunt căzute şi este prezent mucegaiul.
În urma ultimului cutremur din luna decembrie, această crăpătură s-a mărit de la 1 cm la aproximativ 3-4 cm, semn clar al faptului că imobilul este în pericol de prăbuşire
În birouri si pe holurile clădirii există un număr foarte mare de gândaci, aspect ce le-a pus sănătatea in pericol, fiind dovedit faptul ca gândacii sunt purtătorii de boli, bacterii si virusuri. În fiecare dimineaţa, atât lucrătorii de politie cât și doamnele de la curăţenie trebuiau sa strângă gândacii din birouri si de pe coridoare, fapt de neconceput într-un loc unde fiinţe umane îşi desfăşoară activitatea”, se arată în cererea depusă la instanță de polițiștii de la antidrog, consultată de FANATIK.
Agenții au povestit instanței că birourile în care își desfășurau activitatea au devenit adevărate ”focare de infecție” prin intermediul particulelor de praf, a bacteriilor și microorganismelor ce pătrundeau cu ușurință prin găurile existente în pereți, precum și prin tâmplăria grav deteriorată, cu bucăți de lemn care lipseau. ”Sentimentul din birouri era acela că suntem într-o clădire părăsită, nicidecum într-o instituție a statului”, au mai spus polițiștii.
Trupa de elită a poliției suferea iarna de frig, când temperatura în birouri cobora spre 14-15 grade, iar agenții erau nevoiți să lucreze în geacă groasă sau chiar cu mănuși și fulare.
Din cauza frigului, a mucegaiului și a mizeriei, polițiștii spun că au ajuns să se îmbolnăvească de boli respiratorii și contagioase, care au ajuns la membrii familiilor.
”Datorita situaţiei clădirii si a gradului avansat de insalubritate lucrătorii de politie au fost nevoiţi sa scoată mocheta din unele birouri si sa o arunce pentru a evita îmbolnăvirea cu diverse afecţiuni respiratorii si pulmonare.
De asemenea, au menţionat faptul ca a fost achiziţionat un aspirator din bani proprii ai poliţiştilor pentru ca doamnele de la curăţenie sa își poată desfașura activitatea într-o maniera mai eficientă.
Astfel, podeaua improprie, praful din birouri și de pe hol, mochetele îmbâcsite cu praf si mizerie, mucegaiul de pe pereţi sunt de natură să provoace îmbolnăviri ale poliţiştilor, fiind semnalate mai multe cazuri în care lucrători din cadrul BCCOB, au fost diagnosticaţi cu T.B.C, pneumonie şi alte afecţiuni pulmonare, chiar printre reclamanţii din prezenta cauza numărându-se astfel de persoane, sens în care atașează dovezi medicale.
Mai mult decât atât, riscul mare de îmbolnăvire cu aceste afecţiuni contagioase există și în cadrul familiilor salariaţilor, întrucât bolile respiratorii sau pulmonare pot fi contactate și de membri acestora, copii sau bătrâni”, se mai arată în cerere.
Cel mai greu moment a fost acela când unul dintre cele două lifturi din clădire a rămas blocat între etaje cu cinci lucrători ai poliției înăuntru, după care s-a prăbușit în gol. S-a întâmplat în 2015, iar ca urmare a acestui incident angajații instituției au refuzat să mai intre în clădire. În acel moment, președintele sindicatului polițiștilor s-a deplasat la fața locului și a constatat situația ”absolut dezastruoasă” în care angajații își desfășoară activitatea, promițând că va încerca să găsească o soluție pentru relocare, lucru care nu s-a întâmplat.
”La toate acestea se adăugă temerea permanentă a unui cutremur, edificiul fiind încadrat cu risc seismic. Din declaraţia martorului… a rezultat că o poliţistă a suferit un atac de panică cu ocazia unui cutremur”, se mai arată în dosar.
Polițiștii au relatat că anterior anului 2009, clădirea se afla în clasa de risc seismic, fiind marcată cu simbolul ”bulină roșie”.
”Fără să se intervină în niciun fel la clădire, la un moment dat această inscripţie a fost demontată pentru a nu alarma lucrătorii ce își desfășoară activitatea în clădire”, au explicat angajații poliției.
Un alt incident grav a fost cel în care o bucată mare de geam s-a desprins și a căzut pe stradă și a avariat o mașină parcată în dreptul clădirii. ”Din fericire bucata de geam nu a provocat o vătămare corporală sau decesul nici unei persoane întrucât nu a surprins pe nimeni în momentul căderii”, se mai arată în dosar. După aceste eveniment, polițiștii au fost nevoiți să acopere locul rămas liber cu o foile de celofan, care a rămas acolo câteva luni de iarnă. Abia după mai multe insistențe și solicitări, a fost montat un geam nou.
O altă problemă semnalată de lucrătorii antidrog și nerezolvată de superiori a fost legată de sistemul electric uzat, care nu mai făcea față încărcăturii și care a provocat un incendiu.
”Prizele și siguranţele se ard des, înregistrandu-se și o situație în care din cauza supra-încărcării a luat foc panoul de siguranţe situat pe hol. De asemenea, în perioadele cu temperaturi ridicate poliţiştii erau nevoiţi să utilizeze ventilatoare și să acopere geamurile cu diverse folii pentru a suporta condiţiile termice din birou.
Datorită acestei situații, de multe ori panourile de siguranţă de pe holurile etajului s-au scurtcircuitat provocând scântei și flăcări ce pun în pericol sănătatea lucrătorilor”, mai arată polițiștii antidrog, potrivit FANATIK.
Condițiile mizere le-au afectat nu doar sănătatea ci le-au lezat și demnitatea, așa cum au declarat reclamanții audiați. Astfel, agenții au ajuns ținta ironiilor suspecților pe care îi chemau la sediu.
”Condiţiile de muncă au fost de natură să afecteze demnitatea profesională a reclamanţilor întrucât: imobilul era vechi, pereţii deterioraţi, umezi, mochetă deteriorată sau lipsă, toalete improprii, gândaci, şobolani, pisici, ferestre improprii, mobilier donat, vechi şi insalubru etc.
Datorită acestor condiţii mizerabile de muncă, reclamanţii au fost ţinta ironiilor suspecţilor aduşi la sediu pentru audieri”, au dezvăluit agenții antidrog.
Instanța de fond a stabilit o culpă comună a șefilor poliției, pentru măsurile insuficiente pentru asigurarea curățeniei și securității la locul de muncă.
Mai exact, IGPR (angajator direct al polițiștilor), DGPMB (administratorul clădirii) și MAI (ordonator principal de credite) s-au făcut vinovați de o faptă ilicită de tip omisiv, în condițiile în care au știut despre situația gravă în care se află membrii Serviciului Antidrog, însă au întârziat să ia măsuri.
”IGPR avea obligaţia legală de a respecta dreptul reclamanţilor la un loc de muncă sănătos şi sigur. Din probe a rezultat că această obligaţie nu a fost respectată, astfel că pârâta avea obligaţia de a proba că luat toate măsurile ce se impun ori să probeze un caz de exonerare de răspundere, culpa sa fiind prezumată.
DGPMB nu şi-a îndeplinit culpabil obligaţiile legate de administrarea clădirii, deşi trebuia şi putea să acţioneze eficient pentru asigurarea mai temeinică măcar a curăţeniei. Omisiunea pârâtei este o gravă neglijenţă.
Răspunderea MAI îmbracă forma culpei, întrucât a întârziat nejustificat alocarea resurselor financiare necesare pentru relocarea structurii de poliţie într-un sediu corespunzător”, se arată în motivarea instanței de fond. Decizia a fost schimbată în apel, iar rejudecarea cauzei încă nu a început.