News

Afacerile controversate ale foștilor directori din companiile de stat numiți acum la conducerea Metrorex. „Este noua nomenclatură, nu un management profesionist”

Cu o întârziere de câteva săptămâni, Ministerul Transporturilor a început să numească membrii consiliilor de administrație din companiile de stat
13.02.2023 | 09:33
Afacerile controversate ale fostilor directori din companiile de stat numiti acum la conducerea Metrorex Este noua nomenclatura nu un management profesionist
Nume controversate în conducerea Metrorex. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Dintre cei cinci noi membri ai Consiliului de Administrație ai Metrorex, patru sunt directori ai unor companii de stat, plus un profesor de la Universitatea Politehnică, nefiind selectat niciun profesionist din mediul de afaceri.

Noul Consiliu de Administrație al Metrorex numit de MT

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat marți că au fost definitivate rapoartele finale pentru noile Consilii de Administrație la CFR Călători, CFR SA și Metrorex, fără însă a preciza și cine sunt membrii acestora.

ADVERTISEMENT

„Dacă unii doar au promis, noi demonstrăm, în fiecare zi, prin ceea ce facem, că știm și putem să facem ce ne-am propus. La preluarea mandatului am promis că vom aduce profesioniști la companiile MTI! O primă etapă este deja realizată. Numai așa vom putea să ne asigurăm că banul public va fi cheltuit eficient de către administratori care știu ce înseamnă să implementeze un management profesionist”, a precizat ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu.

Abia joi, pe site-ul Metrorex, au fost publicate numele noilor membri ai consiliului de administrație, fiind vorba de Mihai Barbu, fost președinte CA al Metrorex, Traian Preoteasa, fost director general al CFR Marfă și CFR Călători, Iosif Szentes, fost director general al CFR Călători, Mariana Petre, fost director general al Metrorex, și Gabriel Popa, prodecan al Facultății de Transporturi de la Universitatea Politehnica.

ADVERTISEMENT

Numirea unor administratori profesioniști la conducerea companiilor de stat din subordinea Ministerului Turismului este în fapt unul dintre jaloanele trecute în PNRR, jalon ce trebuia finalizat până la finalul anului trecut. „Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat din sectorul transporturilor (C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători) se vor face: pe baza unei proceduri transparente și concurențiale, cu o durată a mandatului de 4 ani, cu remunerarea membrilor consiliilor de administrație pe baza indicatorilor ­cheie de performanță”, se arată în PNRR-ul României.

Îndeplinirea acestui jalon se afla deja în întârziere în contextul în care ministerul reușise încă de anul trecut să contracteze consultanță pentru selectarea candidaților și elaborarea procedurii, pe masa ministrului aflându-se deja o listă scurtă cu candidații.

ADVERTISEMENT

Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că aceste numiri reprezintă o „sfidare totală” din partea ministrului, în condițiile în care noul CA al Metrorex reprezintă doar noua „nomenclatură” și nu un management profesionist. Potrivit acestuia, deși legea prevede clar o procedură transparentă de selecție, menită a identifica oameni care și-au demonstrat competența în altă parte, aceste prevederi sunt doar de formă pentru actuala administrație.

„Asistăm la un simulacru de selecție, pentru că acționarul însuși – statul – nu-și dorește eficientizarea acestor companii. Acesta este un nou episod ce ne arată însă și o problemă mai veche. Chiar dacă există o lege care obligă statul să folosească un expert independent pentru a selecta oameni, așa cum a fost cazul și aici, în final decizia este tot una politică. Și atunci degeaba ai expert în recrutare pentru că în final nu se întâmplă nimic. Totul este doar de formă.

ADVERTISEMENT

Sigur, ca să aduci oameni pe funcții de conducere la stat este nevoie să îi plătești la nivel de privat, ceea ce nu este întotdeauna cazul, dar mai ales trebuie să-ți propui cu adevărat să faci un astfel de demers. Eu unul nu observ acest lucru. Nu caută cu adevărat profesioniști pentru aceste companii, ci caută să împartă aceste posturi oamenilor care semnează ca primarul. Aceste companii de stat sunt un borcan cu miere, mafie, rețele, oameni care folosesc aceste companii prin contracte cu dedicație și au nevoie de niște oameni care să semneze. Ăsta este profilul căutat de fapt la aceste companii”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan, care este de părere că aceste numiri reprezintă doar un paravan pentru grupurile de interese din administrație, cei care practic conduc aceste companii de stat.

„Companiile astea de stat sunt bine jumulite de o întreagă rețea de personaje din interiorul lor și din ministerele care le administrează și care practic conduc lucrurile, iar cine e la vedere e doar un paravan. Această selecție nu face decât să ridice un paravan pe post de marionete în slujba unor grupuri de interese din ministere, din Guvern, din partide, grupuri care sunt vechi de decenii. De aceea statul trebuie să se curețe de la vârf”, a mai declarat acesta.

Potrivit bugetului pentru anul 2023, Metrorex preconizează încasări de două miliarde de lei și cheltuieli de 3,2 miliarde – cu pierderi prognozate la aproape 400 de milioane de lei în condițiile în care compania mizează pe subvenții de 1,96 miliarde de lei de la bugetul de stat.

Mihai Barbu, fost președinte al CA Metrorex

Prima persoană selectată pentru a face parte din noul Consiliu de Administrație al Metrorex este chiar fostul președinte al CA, Mihai Barbu, numit în această funcție în luna octombrie a anului 2021. Acesta este licențiat în economie, cu o diplomă obținută la Universitatea „Gaudeamus” din Constanța în 2005, la vârsta de 31 de ani (diploma de BAC o obține în anul 1993), apoi urmează studii postuniversitare de managementul afacerilor la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, iar în 2007 obține și o diplomă de master de la SNSPA. În 2012 a publicat și o carte, „Voluntari. O poveste scrisă și mărturisită”, carte „despre nașterea comunității de la Voluntari”.

Potrivit CV-ului său, din luna mai 1995 până în ianuarie 2018, deci la doi ani după ce-și ia diploma de BAC, acesta este administratorul propriei firme din Voluntari, SC Constant Trading Company 95 SRL, firmă ce are ca domeniu de activitatea comerțul cu piese auto – „comerț cu ridicata de piese și accesorii pentru autovehicule”. În CV acesta precizează că firma a oferit consultanță, proiectare și execuție de lucrări destinate dezvoltării rețelelor de telecomunicații. Între timp firma a dat faliment și a fost radiată, în anul 2007 înregistrând datorii de 30.000 de lei.

În CV-ul acestuia sunt trecute apoi, fără o ordine cronologică, perioade în care susține că a fost administratorul unor companii din domeniul telecomunicațiilor, al rețelelor de energie electrică sau alte construcții civile: MIBA Telecom 2000, ALO MIBA SRL, MIRO Group Company SRL, dar și o firmă de pază și securitate (firmă care în 2008 avea o cifră de afaceri de 8.000 de euro și pierderi de 2.500 de euro) – toate aceste firme fiind radiate în acest moment.

De altfel, dintre toate firmele pe care le-a administrat doar două mai sunt în funcțiune – Telecomunicații Piatra Neamț SRL, firmă la care deține 55% din acțiuni, și MIBA Green Solutions, firmă unde deține 95% din acțiuni și care în anul 2021 avea o cifră de afaceri de 43.000 de euro și un profit de 4.700 de euro.

barbu mihai firme

După două pagini de CV în care sunt enumerate perioadele când și-a administrat propriile firme, Mihai Barbu menționează că din iunie 2004 până în martie 2007, deci cu un an înainte de a absolvi Universitatea „Gaudeamus” din Constanța, devine consilier județean la Ilfov din partea PSD. În anul 2007, Hotnews scria că firma lui Mihai Barbu, MIBA Telecom 2002, a încheiat un contract cu Consiliul Local Voluntari prin care firma primea puteri discreționare pe subteranul și suprateranul localității, astfel încât orice furnizor de internet era nevoit să închirieze rețeaua de la firma lui Barbu, care era numit „dumnezeul internetului în Voluntari”.

Apoi, din iunie 2012 până în februarie 2013, ajunge chiar vicepreședinte al CJ Ilfov, unde se ocupă de coordonarea departamentului economic și de patrimoniu. În 2012 acesta visează să fie numit candidatul USL pentru primăria Voluntari și se opune re-primirii în partid a primarului Florentin Costel Pandele, exclus cu doi ani înainte pentru susținerea publică exprimată pentru UNPR. Din păcate pentru cariera sa politică, la conducerea PSD Ilfov ajunge Gabriela Firea, care la prima ședință a organizației, în 28 februarie, decide excluderea din partid a lui Mihai Barbu.

De la PSD Ilfov, Barbu se duce câteva luni consilier la Ministerul Dezvoltării, între martie și octombrie 2013, în perioada în care Dragnea ocupa acest portofoliu, după care face marea schimbare de carieră și trece la PNL. Alegerile din 2014 îl găsesc astfel în tabăra adversă cuplului Pandele-Firea, fiind momentul unui episod celebru în care mai mulți liberali au fost atacați în Voluntari atunci când împărțeau fluturași. Într-un comunicat de presă, PSD Ilfov, condus de Gabriela Firea, nega categoric acest episod și spunea că este o încercare a liberalilor de a-i denigra. În acel comunicat, erau lansate și acuzații grave la adresa lui Mihai Barbu.

„În fruntea scandalului provocat de PNL am observat că s-a aflat dl Mihai Barbu, certat de mult timp cu legea, aflat în conflict cu autoritățile, un evazionist cunoscut și recunoscut în Ilfov, care își mută afacerile de pe o firmă pe alta, pentru a eluda taxele și impozitele la stat, alături de angajații săi. Soția sa, Daniela Barbu, inspector la Inspectoratul școlar Ilfov, este cunoscută ca făcând politica în școlile din județ”, se arată în comunicatul PSD Ilfov.

În PNL cariera acestuia ia avânt, fiind coordonatorul grupului de consilieri din Senatul României, din 2017 este numit președintele Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori din PNL, iar în 2019 este directorul de campanie al PNL Giurgiu și secretar general PNL Diaspora. După alegerile din 2020, odată cu venirea la putere a coaliției PNL-USR-UDMR, Mihai Barbu este numit directorul general al SC Telecomunicații CFR SA, companie ce avea o cifră de afaceri de circa 10 milioane de euro la acea dată. În martie aprilie 2020 este membru în CA SNTFC,,CFR Călători”, iar din octombrie 2021 este numit președintele Consiliului de Administrație al Metrorex SA, acolo unde din mai 2022 este și șeful Comitetului de audit al CA.

În campania din noiembrie 2019, atunci când era secretarul general al PNL Diaspora și fostul membru PSD, Mihai Barbu, îndemna alegătorii să voteze „o Românie educată, modernă și fără corupție”. „Este șansa României să scape de sistemul corupt și toxic pe care PSD l-a creat”, declara acesta.

În anul 2021 indemnizația primită de la SC Telecomunicații CFR a fost de 217.000 de lei, la care se adaugă alți 70.000 de lei, salariu primit de la Senatul României, plus alți 9.300 de lei, indemnizație de membru în CA Metrorex SA.

Traian Preoteasa, fostul director al CFR Călători și CFR Marfă

Un alt nume vechi în sistem numit în CA Metrorex de ministrul Sorin Grindeanu este Traian Preoteasa, fostul director al CFR Călători. Acesta este de profesie inginer, angajându-se în anul 1990, după ce a absolvit Facultatea de Electrotehnică a Universității Craiova, la Revizia de Vagoane Craiova. După patru ani ca inginer, ajunge șef revizie adjunct, iar din 1995 până în 2000 este șef revizie. După un an în care ocupă funcția de director exploatare la Regionala de Transport Feroviar Călători Craiova, în 2001 este numit la conducerea CFR Călători, unde rămâne până în anul 2005.

Până în acel an Traian Preoteasa face două cursuri de management în domeniul transporturilor feroviare, în Montreal și Londra, un master la SNSPA și un an de studii post-universitare la Colegiul Național de Apărare, chiar în 2005, anul în care preia și președinția consiliului de administrație al CFR SA. Între 2006 și 2018 este angajat consilier la Ministerul Transporturilor, iar ulterior este numit director adjunct la CFR Călători, iar în 2019 director la CFR Marfă. În septembrie 2021 este numit din nou la conducerea CFR Călători.

Potrivit declarației de avere a acestuia, Traina Preoteasa deține un teren intravilan de 280 de metri pătrați în Capitală, cumpărat în 2012, două apartamente (de 70 și 80 de metri pătrați) ambele cumpărate în 2006, și o casă de locuit, cu o suprafață de 208 metri pătrați, construită în 2003. Acesta are mai multe credite la activ, unul de 45.000 de euro, luat în 2012, anul în care achiziționează terenul din București, un alt credit de leasing de la Porsche România de 26.000 de euro, făcut în anul 2017, iar în anul 2020 ia un credit de cumpărare a unui apartament, scadent în 2023, în valoare de 330.000 de euro. Preoteasa nu menționează niciun cont de economii, ci veniturile încasate de la CFR, 183.000 de lei în anul 2021, și câte 35.500 de lei din închirierea a trei proprietăți (ceea ce înseamnă o chirie de 3.000 de lei pe lună, două dintre apartamente aflându-se pe bulevardele Unirii și Decebal).

În anul 2020, acesta a fost în Consiliul de Administrație al Tarom, activitate pentru care a primit 80.432 de lei, și la SC Informatica Feroviara SA, de unde a încasat 16.000 de lei, dar și în CA al firmei SC Rolling Stock Company SA, de unde a primit alți 82.000 de lei. Această ultimă firmă este deținută de CFR Marfă, în proporție de 48,99%, și de societatea Grup Feroviar Roman, companie controlată de Stoica Gruia, concurentul din piață al CFR Marfă, care utilizează vagoanele și locomotivele CFR.

În declarațiile de avere mai vechi, casa de locuit cu suprafața de 208 mp, trecută ca achiziționată prin construcție în 2003, apare trecută la credit ipotecar, iar în declarația de avere din 2015 precizează că este vorba de o locuință ANL, achiziționată prin credit ipotecar.

preoteasa casa anl

 

Un alt detaliu însă din declarațiile de avere ale fostului director CFR sunt împrumuturile personale pe care acestea le-a făcut încă din anul 2013. Este vorba de 55.000 de euro către Ducu Cristinel Dumitru, 25.000 de euro către Mihai-Florian Șucată, și Cîmpeanu Tudor Mihai 25.000 de euro. Ducu Cristinel Dumitru este un om de afaceri controversat, cel care s-ar afla în spatele firmei SC Energocarb, din Mehedinți, firmă despre care presa locală scria în 2018 că a intrat în atenția DNA pentru un contract cu dedicație privind achiziția de cărbune de către compania de stat, CET Govora.

Ducu Cristian Dumitru este partener de afaceri cu Mihai Florian Șucată, împrumutat de Traian Preoteasa cu 25.000 de euro, fost general SPP, șef al Corpului de Control al SPP. Șucată controlează societatea comercială Allchim, societate la care în 2012 Preoteasa deținea acțiuni de 100.000 de euro, o societate de deratizare care a încheiat zeci de contracte cu statul, și devenită celebră în 2009 atunci când a câștigat un contract de dezinsecţie şi deratizare licitat de Primăria Constanța, pentru 25 de ani.

Mihai Florin Șucată a fost colonel SPP până în anul 1998, demis după implicarea în scandalul Țigareta II, readus în SPP de Ion Iliescu, promovat la gradul de general doi ani mai târziu și trecut în rezervă de Traian Băsescu în 2005. În anul următor este angajat consilier parlamentar de Viorel Hrebenciuc. În prezent, Mihai Florin Șucată este trimis în judecată pentru spălare de bani în mega dosarul de corupție instrumentat de DIICOT în care sunt inculpați 213 de oameni de afaceri și politicieni.

Revenind la Traian Preoteasa, la finalul anului trecut acesta și-a dat în judecată compania CNCF CFR SA, acolo unde ocupase funcția de director tehnic și de unde intrase în concediu fără plată. Această mișcare, susține publicația Club Feroviar, viza posibilitatea de a se întoarce în funcție în cazul în care nu i se prelungea mandatul la conducerea CFR Călători, însă Tribunalul București a decis ca acesta să rămână concediat.

Oamenii fără probleme din consiliul de administrație

În Consiliul de Administrație al Metrorex au mai fost numiți Marian Petre și Iosif Szentes. Mariana Petre a mai ocupat această funcție din 2019 până în 2022, imediat după ieșirea la pensie din funcția de director economic al Metrorex, companie pentru care a lucrat încă din 1990. Ea a absolvit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică la ASE București în 1981, iar după 2005 terminat și două mastere, unul în Managementul Public la ASE, și unul de Transport și Trafic Persoane la Facultatea de Transporturi din Universitatea Politehnica București. Presa a scris despre aceasta că este membră a PNL Sector 1.

În ceea ce-l privește pe Iosif Szentes, acesta a fost director general al CFR Călători din 2015, atunci când la conducerea Ministerului Transporturilor era Ioan Rus, până în 2018. Numele lui a ajuns în atenția presei când postul B1 TV a publicat o înregistrare cu o convorbire dintre acesta și ministrul transporturilor de la acea vreme, Răzvan Cuc, în care îi spunea acestuia din urmă că cineva i-a oferit o șpagă de 500.000 de euro pentru un contract cu dedicație. Acesta are o lungă carieră atât în domeniul feroviar, cât și în domeniul privat, având un doctorat în Ingineria Transporturilor obținut la Universitatea Politehnică, cu peste zece articole de specialitate publicate în reviste academice.

„In timpul liber redactez si elaborez studii de fezabilitate, planuri de afaceri si cereri de finantare pentru obtinere de fonduri europene si guvernamentale nerambursabile, avand proiecte depuse si castigate de peste 12.000.000 Euro, inclusiv in domeniul energiei regenerabile. Am realizat doua Studii de fezabilitate mari in domeniul Energiei alternative – parc solar (12.809.000 Euro) si realizare fabrica de bioetanol, (6.600.000 Euro), dar si alte cca.10 studii de fezabilitate pentru investitii mici (de pana la 1.500.000 Euro)”, a scris acesta în CV-ul său.

În prezent, acesta este coordonatorul proiectului trenului metropolitan dorit de primarul Nicușor Dan și dezvoltat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București Ilfov.

Ultima persoană numită în CA Metrorex este prodecanul Facultății de Transporturi din cadrul Universității Politehnica București, Gabriel Popa, fost președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA între 2020-2022.

ADVERTISEMENT